Tribuna, decembrie 1907 (Anul 11, nr. 265-285)
1907-12-01 / nr. 265
14 Dec. n. 1007 »TRIBUNA« Studii statistice.*) De Eugen Brote. Românii din Bihor. Ţinutul Bihorului are o mare întindere. Din massivul vârfului Cârnei şi al Bihorului coama lată a munţilor desparte valea Crişului negru de cea a Arieşului şi a Someşului şi hotăreşte spre răsărit ţinutul. Din acest părete nestrăbătut al munţilor se desface în direcţie apusană un picior lat şi el dar mai puţin înalt, care cumpeneşte apele Crişului-negru de ale Crişului-repede şi mărgineşte ţinutul spre nord; linia trece pe la izvoarele văii Petroasei, a Beiuşului, a Roşiei, a Spinei şi a Bucuroaiei. Spre sud tot coama munţilor, care desparte apele Crişului-alb de ale Crişului-negru incorjoara ţinutul şi-i dau prin şirul lung al Codrului, cel mai pronunţat caracter muntos. Satele situate pe coastele apusene ale Codrului, aparţin tot Bihorului, cu toate că văile, ce le străbat se scurg în Crişul alb şi nu în Crişulnegru. Numai spre apus hotarele sunt deschise, dând pe şes, şi se marchează prin calea ferată ce duce de la Boroşineu la Cermeiu şi de aci de şoseaua prin Talpoş, Bator spre Salonta şi Cefa pâră în Roit, unde hotarul apusean se întâlneşte cu cel de miază noapte. Comunicaţia este anevoioasă şi redusă la puţine drumuri principale. O singură linie de cale ferată, ce porneşte din Oradea-mare şi primeşte la Rogoz ramificaţiunea scurtă Dobreşti şi ceva mai jos o altă linie apuseană, străbate pe valea Crişului întreg ţinutul până la Vaşcău, alăturea de linia căii ferate, duce o şosea de la Vaşcău prin Beiuş la Oradea mare şi Salonta. La Tinea şoseaua se bifurcă şi trimite un ram la Beliu şi de aci în valea Crişului Alb. Alte căi de comunicaţie, afară de cele comunale, nu există pe acest teritoriu, care are o întindere de mai bine de 770 000 jugare catastrale. Cu ţinuturile învecinate ale Clujului lipseşte orice legătură directă. Pe acest teritoriu se află 231 sate fără nici un oraş. După situaţiunea lor geografică şi topografică ele se divizează în 11 grupuri. In fundul văii sunt 43, pe pârâul Petroaseie 13, în jurul Beiuşului 15, strivite între Criş şi coastele răsăritere pe malul stâng 12, pe valea Roşiei 23, pe pârâul Spriei 15, pe şesul între malul stâng al Crişului, dealurile nordice ale Codrului şi gura Gepisului 8, pe coastele apusene ale Codrului 37 sate, în jurul Cehi 35 sate, pe valea Gepisului 15 sate şi în ţinutul Cefei şi al Salontei 15 sate. Cele mai multe din sate sunt mici: 108 au mai puţin decât 500 locuitori, 82 dela 500 până la 1000, numai 33 au o popolaţiune dela 1000 până la 2000. Opt sate trec peste 2000 locuitori: Roşia (2427), Şomoşcheş (2088), Talpoş (2359), Sân- Miclăuşul-român (2232), Cermeiu (3609), Şepreuş (4238), Tulea (3152) şi Beiuşul (3616). Talpoş, Şomoşcheş, Cermeiu şi Şepreuş aparţin politiceşte comitatului Arad, sunt însă legate în mod firesc de ţinutul Beliului, care face parte din Bihor. Sân-Miclăuşul şi Tulea sunt aşezate pe largul şesului, unul aproape de Cefa, altul aproape de Salonta. Numai singură Roşia se află în fundul unei văi lungi, care poartă acelaş nume. Beiuşul, pe malul drept al Crişului, formează micul centru al unui ţinut mare. La anul 1880 s’a numărat în aceste 231 comune rurale 137907 locuitori, cari formau 222 comune româneşti, 8 maghiare şi acum mestecată, atunci încă românească (Şoncoloş). Din cei 137.907 locuitori 123.150 erau români (8931 proc.) şi 14.748 alţii (1069 proc.) In comunele româneşti erau 120.553 români în cele neromâneşti 2600. In comunele româneşti se mai aflau şi 8010 alţii, iar în cele neromâneşti 6738. La anul 1900 numărul poporaţiunei era 173.839 din care 152.660 români (8782 proc.) şi 21.179 alţii (1218 proc.) Poporaţiunea a sporit deci in 20 ani cu 35.932 suflete, (2605 proc.) românii cu 29.501 (2395 proc.) şi alţii cu 6431 (43.60 proc). Sporul mare al neromânilor, cari sunt mai ales maghiari, a schimbat fireşte şi proporţia naţională a poporaţiunii în defavorul românilor cu un procent şi jumătate. Cu toate aceste sporul bun al poporaţiunii române şi risipirea numărului relativ mic al neromânilor asupra unui număr considerabil de comune şi pe un teritor atât de mare, a paralizat, precum ne vom convinge din datele ce urmează, scăderi pentru posesiunea etnică naţională a românilor. In satele româneşti românii sporesc mai bine în ţinutul Cefei şi al Salortei, pe şes, şi mai rău pe păraiele, cari se scurg de pe coastele răsăritene ale Codrului în Criş, în cotul ce face cursul apei la Beiuş (Tărcăiţa-Ursad). Diferenţa între aceste două estrems ale procentului de creştere este destul de însemnată; în ţinutul prim românii sporesc cu 1.63 proc. şi în al doilea numai cu 0.73 proc. anual. Intre aceste limite se aranjază celelalte ţinuturi cu următorul şir: valea Gepisului (1.53 proc.), valea Spiiei (1.36 proc.), Fundul văii Crişului (1.32 proc), ţinutul Ceicăi (1.28 proc.), părăul Petroasei (1.13 proc.), valea Roşiei (1.08 proc.), ţinutul Beiuşului (0.94 proc.) coastele apusene ale Cedrului (0.88 proc.) şi şesul Cărăsău Cheşa, Tăut-Talpoş (0.86 proc.) Din toate 222 comune româneşti poporaţiunea română a scăzut în mod absolut numai în 6, în Cociuba, Agriş, Ojeşti, Forosig, Hodoş şi Lupoaia. La anul 1880 erau în aceste comune 2949 români şi la 1900 numai 2868; poporaţiunea română a scăzut deci cu 81 suflete. La aceste trebuesc adaugate şi comunele, în care sportul este atât de minimal încât egalează cu o scădere şi anume: Băişa oraş (+3), Şoim (-1~2), Tâlmaciu (--2), Bucuroaia (+7) şî Ateaş (-1~9); erau în aceste 5 sate 1885 români, cari au sporit cu 22 suflete. Până la o jumătate procent au sporit românii în următoarele 17 sate româneşti: Mişca, Beneşti şi Topa-de-sus (0.20 proc.); Şepreuş (0.25 proc.); Măgura, Botfeiu, Corbeşti şi Cârpeştii-mari (0 30 p); Şiad şi Secaciu (0.35 proc.); Leleşti, Tărcăiţa, Cheşa, Nermiş, Tăgădău şi Calea-mare (0.40 p.); Susig (0.45 proc.). Poporaţiunea română din aceste sate era de 11957 suflete (10 proc. din totalul românilor din satele româneşti) şi a sporit cu 782 (0.32 proc. anual). O jumătate procent până la un procent au sporit românii în următoarele 64 sate româneşti: Poienii de-sus, Miereag, Greşi, Bel-Urviş şi Mocirla (0.50 proc.), Dumbrăviţa-de-Codru, Mezieş, Curăţele, Şoimoş-Petreasa, Căpâlna, Alcea, Văiani, Gruilung şi Valea mare (0.55 proc.); Briheni, Coşdeni şi Ceişoara (0 60 proc.); Criştior, Leheceni, Verzarii de-sus, Câmpanii-de-jos, Şteiu, Păcluşa, Budureasa, Căbeşti, Mărăuşul mic şi Duşeşti (0.65 proc.); Cărpinet, Bunteşti, Totoreni, Bevişele, Pociovelişte, Sân Miclăuşul Beiuşului şi Marcasig (0.70 proc.); Sediştel, Popmezeu, Rotăreşti şi Ripa (0.75 proc.); Josani Gurbeşti, Albeşti, Bârzeşti şi Ciuntahaz (0.80 proc); Beiuş-Lazuri, Bălăieni, Sebiş, Apateu, Miheleu, Foneu şi Homorog (0.85 proc.); Borz, Seliştea Beiuşului, Cresnia, Talpeş, Chişlaca şi Oşand (0.90 proc.); Valeaneagra-de-jos, Gurani, Drăgăneşti, Cărbunari, Mezid, Josani Forău, Bochia, Stracoş, şi Coaşd (0 95 proc). Sunt în aceste sate 34,903 români (29 proc), cari au sporit cu 5261 (075 proc.). In restul de 130 sate româneşti cu 68859 români (57 proc.) procentul de creştere anual este urcat. Românii au sporit în Sârbeşti, Delani, Sudrigiu, Sân-Mărtinul-Beiuşului, Crânceşti, Carandul mare şi în Roit cu 1 00 proc.; în Hodişel, Ursad, Nimăeşti, Copăceni, Comăneşti, Coroiu, Ucuriş şi Carandul-mic (1.05 proc.); Ghighişeni, Carasău, Carard-Topliţa şi Bucium cu 1.10 perc.; în Henchiriş, Câmpanii-de-sus, Sedişte, Presaca, Cotliget cu 1.15 proc.; în Lunca, Selişte, Hârzeşti, Bradet, Burda, Sohodol Lazuri, Drăgoteni, Spinuş, Topa de jos, Decaneşti, Holod, cu 1.20 proc.; în Urvişul Beiuşului, Sâldăbagiu, Archiş, Craiova, Dumbrăviţă, Marţihaz cu 1.25 procente; în Căcăceni, Cociuba, Seucani, Câmpani, Vârăşeni, Suplac, Gepiş, Gurbediu cu 1.30 procente; în Coleşti, Petrani, Rogoz, Şomoşcheş, Berechiu, Sân Miclăuşul român cu 1.35 proc.; în Ferice, Roşia, Sitani, Drăgeşti cu 1.40 proc. ; în Custiş, Fânaţe, Chişcau, Petroasa, Talp, Hidiş, Ghiriş, Sititelec cu 1.45 proc.; în Marauş, Călacea, Hidişeman cu 1.50 proc.; în Păcăleşti-Pantazeşii Ţigăneşti, Saca, Popmezeu-Selişte, Feneriş, Haşmaş, Boghi, Hususău cu 1.55 procente; în Pocola, Cârpeştii-mici cu 1.60 proc.; în Băreşti, Poiana, Tăut, Cermeiu, Mierlău, Micherechiu cu 1.65 proc.; în Călugări, Dumbrăveni, Rabăgani, Ianceşti cu 1.70 proc.; în Verzarii de Jos, Luncasprie, Vintir, Petigd, Gepiu, Tulea cu 1.75 proc.; în Vaşcău cu 1.80 proc.; în Pustabicaciu, Berechiu (lângă Cefa) cu 1.85 proc.; în Poienii de jos, Ceica cu 2 procente ; în Schodolul-Vaşcăului, Băita-sat, Belejeni, Popmezeu-Văleni, Cefa, Bator cu 2.05 procente; în Hotar cu 2.10; în Sumugiu, Ciumeghiu şi Ianoşda cu 2 20; în Broaşte, Feleac, şi Inand cu 2.30; în Câmp, Fiziş, Gepiz cu 2.35 proc.; în Valea-neagră-de-sus, şi Miersig cu 2.40; în Suşic cu 2.50; în Mădăras cu 2 55; în Petrijeni-Zăvoieni şi Almameze cu 2.60 proc.; în Mociar cu 2.70; în Rieni cu 2.80 proc.; în Rogoz şi Beliu cu 285 proc.; în Sămbătşag cu 3.60; în Topeşti cu 4.16 proc. şi în Dobreşti cu 4.20 procente. Românii au sporit în aceste comune cu 22434 suflete (1.63 proc.). (Va urma). •) Vezi «Tribuna» nr. 245 din 6/19 Nov. a. c. Pag. 3. Dizolvarea dietei croate. Dieta croată a fost ieri dizolvată. A fost o zi frumoasă şi o zi istorică. Frumoasă prin faptul că tot poporul croat, muncitorii şi reprezentanţii lui au făcut o manifestaţie energică şi impunătoare pentru drepturile unui popor tînăr, plin de mare belşug de forţe şi de viaţă. Cine cere astfel drepturi este într’adevăr vrednic de ele. Nu cu milogeli şi cu nedemne încercări şi vorbe frumoase de »pace« şi »frăţie«, ci astfel să răspunde celor ce calcă în picioare cele mai sfinte drepturi şi interese de viaţă. Ar fi o greşală amarnică de a crede că guvernul a dovedit că e mai tare decât croaţii prin faptul că a dizolvat camera. Căci cam sunt perspectivele luptei acesteia pentru el ? Fiasco şi ruşine. Căci în definitiv învingător din această luptă nu poate să iasă decât acest popor, care a dovedit o solidaritate şi o energie atât de admirabilă în faţa duşmanului. Manifestaţia. Toţi muncitorii Agramului au manifestat ieri la deschiderea camerii (după pilda soţilor din Viena şi Pesta) pentru votul universal. In două grupuri, ei au parcurs stradele şi au trimis o deputaţiune preşedintelui dietei, dr. Medakovici. Grupul dintâiu al muncitorilor creştini sociali a fost condus de deputatul starcevician Ivan Zatluka, iar al socialiştilor de vreo 4 deputaţi starceviciani în frunte cu deputatul Vladimir Frank şi Levkovici. Acesta din urmă a zis către preşedintele Medakovici prezintându-i memoriul socialiştilor : — înaintea porţilor oamerii se află mii de muncitori lipsiţi de drepturi. Vă prezint deputaţiunea lor. Eu şi colegii mei ne solidarizăm cu dorinţele şi aspiraţiilor lor. Toţi suntem convinşi că prin actuala lege electorală, puterile noastre sunt încătuşate şi trebuesc desrobite. Nedreptatea socială, care rezidă în actuala lege electorală vatămă adânc libertăţile politice. A mai vorbit şeful muncitorilor Bokseg. In numele miilor de muncitori lipsiţi de drepturi cerem intrare în parlament pentru tot poporul. Ar fi un act de sinucidere naţională, dacă dieta întemeiată pe actuala lege electorală, ar voi să dezlege chestii de drept constituţional, întâia trebue să devie expresia poporului întreg. Şedinţa camerei. Şedinţa a fost nu se poate mai furtunoasă. Ea a fost deschisă la orele 10 şi 50 de minute. Preşedintele se pregăteşte să citească raportul său prezidenţial. In clipa asta banul Alexandru Rakodczay îşi face apariţia în sală. Dreapta (minoriştii) şi centrul, rezoluţioniştii rămân liniştiţi, dar de pe băncile stângi, unde şed starcevicianii se ridică un vuet de glasuri.