Tribuna, martie 1908 (Anul 12, nr. 50-74)
1908-03-01 / nr. 50
14 Martie n. 1908. »TRIBUNA» Vorbirea deputatului V. Coldiş rostită în şedinţa dela 10 Martie a dietei ungare. Onorată Cameră! Cu prilejul aducerii in discuţiune a proiectului de revizuire a regulamentului camerii, îndeosebi domnii deputaţi disidenţi... Molnár Jenő: Partida stângă (ilaritate). Okolicsányi László: Aţinete maghiare! Partid stâng! Vasile Goldiş: au făcut obiecţiuni (sgomot)... Preşedintele: Rog linişte! V. Goldiş: că propunerea de revizuire a regulamentelor dietei s’ar fi adus in discuţie călcându se regulamentul. Părerea aceasta a deputaţilor din stânga au pretins că o explică prin faptul că nu toate proiectele depuse la biuroul camerii au fost retrase ci s’a făcut deosebire între proiectele guvernului şi acele depuse de singuratici deputaţi (sgomot în stânga). Preşedintele: Rog linişte. V. Goldiş: In chestia aceasta onorata cameră a decis deja. Astfel dar a se reveni asupra ei cred că nu se poate îngădui şi nu intenţionez să mi arăt părerile în această afacere (sgomot mare in stânga). Preşedintele: Rog linişte. In genere, e un sgomot, încât nu aud pe orator. Dacă doii deputaţi continuă astfel, voiu fi silit şi suspend şedinţa. V. Goldiş: Oricum ar sta însă afacerea, trebue să trecem peste ea. Chiar dacă am primi însă afirmarea că prin aducerea în discuţie a revizuirei nu s’a adus nici cea mai mică atingere regulamentului, am curajul să afirm că li s’a adus ştirbire principiilor adevăratului şi tu falsificatului parlamentarism. E un fapt ce nu se poate nega, că adunarea deputaţilor, ca unul dintre factorii legislativei, este suverană în acţiunile şi activitatea sa; cu toate acestea, nu se poate câtuşi de puţin afirma, că oricare adunare a deputaţilor (ori dieta) ar fi îndreptăţită să hotărească în orice chestie. Această putinţă de desăvârşită acţiune a camerii, după a mea părere mai mult numai aparentă, se limitează prin mai multe împrejurări, pe cari jurisconsulţii de stat le prezintă în operele lor, dintre cari împrejurări îmi permit însă a recomanda două atenţiunei onorabilei camere. Acţiunea nelimitată a cernerii este, mai presus de toate mărginită de celalalt factor al legislativei, Coroana, fără a cărui învoire, natural, dieta nu poate aduce lege valabilă. Acesta este unul dintre factorii cari limitează libertatea de acţiune, absoluta libertate a dietei. Intre ceilalţi factori este însă unul, care poate că are aceeaşi însemnătate ca al doilea factor, Coroana, şi acesta este opinia publică a ţării. Camera de asemeni nu autorizată să facă nimic împotriva opiniei publice a ţării, fără a strica ordinea publică. Manifestarea aceasta a opiniei publice de altminteri este cel dintâiu şi cel mai însemnat aşa numit impedimentum publicae honestatis. Camera care ar ajunge să fie silită a aduce hotărîri potrivnice opiniei publice, în Ioc să întărească ordinea în stat, din contră, ar slăbi-o, iar poporul ar fi împins la nemulţumiri şi ar crea situaţiune pe care apoi o altă cameră s’o lecuiască, schimbând ceea ce dieta precedentă a decis în chip greşit. Din acest principiu al parlamentarismului nefalsificat urmează că la deschiderea unui parlament e obiceiul să se înşire ce are misiunea să facă şi deja nainte de a se deschide o cameră, se ştie cum sunt problemele sale. Intre aceste probleme se numără mai nainte de toate cele referitoare la necesităţile ordinare ale ţării, ce se repetă din an în an. Astfel, bugetul, oferirea recruţilor, convenţiile cu statele vecine, urmează apoi afacerile mai mărunte, care nu-s de importanţă generală, ci se referă numai la resolvarea unor chestii deosebite. Aşa cred, în cameră că de chestia aceasta se ţin şi regulamentele referitoare la ordinea discuţiuniior camerii. In ţara noastră din cauza relaţiilor curioase, ordinea desbaterilor camerii e mai ales de mare importanţă, In aşa grad, încât rivalizează cu oricare lege fundamentală a ţării. Că ce importanţă mare are regulamentul camerei In parlamentul nostru, aceasta o dovedeşte aşa numitele lupte ale naţionalităţilor. Căci în realitate, dacă privim mai de aproape luptele naţionalităţilor, atunci vedem că punctul de plecare al acestora a fost lupta parlamentară desvoltată In jurul Imunităţii regulamentului camerii. De unde a plecat această luptă, aşa numită naţională ? A plecat de acolo, că opoziţia a pretins susţinerea imună a regulamentului camerei, întreb dată on. Cameră, că după ce a trecut marea furtună, care aşa zicând a împiedecat ani de zile puterea de acţiune a ţării, cu ocazia nouilor alegeri, a alegerilor din 1906, a câştigat oare acest parlament împuternicirea de la naţiune, ca să modifice regulamentul parlamentului ? Eu din contră en. Cameră aşa ştiu, că candidaţii de deputaţi ai coaliţiei, cu toţii, nu numai că n’au dorit ca actualul parlament să schimbe regulamentul camerei, ci din contră vorbirile lor de program, nu vorbirile de corteşire cu ocazia alegerilor, în tot locul au spus că vechiul regulament al camerei trebue susţinut ca o sfinţenie. E sigur, on Cameră, că opinia publică a naţiune, în 1906 a fost de ferma convingere, că deputaţii lor aleşi în decursul acestei sesiuni, in nici un caz nu se vor gândi să schimbe regulamentul camerei, tocmai acel regulament cu ajutorul căruia a ajuns majoritatea de acum la majoritate. Múzsa Gyula: Această chestie internă a camerei nu impoartă deloc pe alegători. Vasile Goldiş: E adevărat, on Cameră, că regulamentul camerei e aşa zicând chestia internă a parlamentului (Sgomot), dar îndrăznesc a obiecţionă, că regulamentul camerii din cauza rapoartelor noastre curioase, are o însemnătate foarte mare. Căci dacă n’o recunoaştem aceasta, atunci micşorăm de tot luptele fostei opoziţii, referitoare la susţinerea regulamentului camerei, atunci acei domni, împreună cu comitetul dirigent, în frunte cu conducătorii naţiunei, au făcut un lucru fără folos, când s’au luptat contra regulamentului camerei. Regulamentul camerei e un astfel de interes al ţării, că după convingerea mea, şi după convingerea de mai înainte a domniilor voastre, să le schimbăm pe acestea fără să întrebăm opinia pubică a ţării, nu e permis, sau facem un lucru imparlamentar. Eu însumi am fost martor, am auzit vorbirea ministrului de culte Appony), pe care a rostit o cu marele lui talent oratoric la picioarele statuei martirilor libertăţii din Arad, cu ocazia adunării poporale, când au fost întruniţi mii şi mii de oameni ca să asculte pe acest celebru orator al Ungariei. Eram şi eu acolo, am auzit cum dejuna cu vorbele lui frumoase contra acelora cari au voit să ridice toporul contra celei mai mari siguranţe a constituţiei Ungariei, contra regulamentului camerii. (Sgomot). Prezidentul (sună): Linişte mă rog! V. Goldiş: Am auzit cum contele Apponyi Albert, a făcut mărturisire pe piaţa libertăţii, că el în decurs de 30 de ani a fost într’o mare înşelăciune politică, când credea că se poate realiza fericirea ţării şi pe lângă chestiile comune şi a declarat că după o activitate politică de 30 de ani a ajuns la convingerea, că cetăţile chestiilor comune sunt cetăţi, ale cărei chei sunt în mânile puterilor străine, inimice; sunt astfel de cetăţi, în cari se ascund inimicii ţărei şi cu ajutorul cărora nu se poate ajunge fericirea acestei ţări. A ajuns aşadară la convingerea aceea, că numai aşa se poate face fericirea ţării, dacă vom dărâmă aceste cetăţi, pe cari le-au ocupat inimicii seculari ai ţării, iar la acestea a zis ei — cel mai puternic instrument al naţiunei sunt regulamentele camerii, păzirea libertăţii cuvântului in cameră. Când candidaţii de deputaţi ai coaliţiei au accentuat în toată ţara sfinţenia regulamentului camerei, când conducătorii majorităţii de acum au luptat ani de zile pentru susţinerea nealterată a regulamentului camerei, atunci cred, că sunt îndreptăţit a susţine, că acest parlament nu e chemat să schimbe regulamentul camerei, fără să aducă asupra lui aşa zisul impedimentum publicae honestatis. In vorbirile de program nu eră accentuat, ci domnii deputaţi vor dori schimbarea regulamentului camerei. Dar poate a fost in vorbirea de tron. Căci e un lucru ştiut de toţi, că în toate părţile lucrările impuse unui parlament, sunt expuse în conture largi în vorbirea de tron, ţinută cu ocazia deschiderei parlamentului. (Mare sgomot), tocmai aşa ca şi în camerele feudale propoziţiile regeşti dau material pentru pertractare în parlament. Am căutat in vorbirea de tron, ca poate să găsesc printre rânduri, că acestui parlament pe lângă alte îndatoriri îi s’au impus şi datoria să schimbe regulamentul de discuţie al dietei. Dar vorbirea de tron cuprinde cu totul alte lucruri, şi vorbeşte despre ele în aşa mod, încât aceste lucruri în tot cazul ar fi trebuit să le resolve camera înainte de a se luă în discuţie schimbarea regulamentului camerei. (După ce citeşte pasagiul din mesagiul regal şi se ocupă de vorbirea (program, aşa zicând) rostită de Wekerie cu prilejul deschiderii dietei, urmează:) Aşadar Însuşi guvernul recunoaşte în programul său, că parlamentul numai astfel de hotărîri poate aduce, cari sunt in concordanţă cu opinia publică a ţării. Domnii deputaţi au spus-o, că modificarea, aceasta a regulamentului camerii nu e nici treaba Coroanei şi prin urmare nici a guvernului, ci asta o pretind chestiile interne ale parlamentului. Dacă e chestia internă a parlamentului, Onorată Cameră, atunci majoritatea trebuia s-o arate asta într-un proiect de rezoluţie. (Mişcare şi contraziceri în stânga.) Răspunsul la mesagiu nu e numai pentru ca să aducă la cunoştinţa regelui progamul de muncă al camerei, ci stabilind lucrurile legislatuve, esenţa ăstora s-o facă cunoscută şi ţării. Aş putea să citesc din aceea adresă a majorităţii care nici măcar printre sire nu ne dă a înţelege că parlamentul de azi are lipsă deznăsprirea şi schimbarea regulamentului. Dar v’oi ceti-o, ca să nu-mi imputaţi, că vreau să pierd vremea cu citări. (S’auzim!) Majoritatea şi In genera! parlamentul acesta n’a pnmit însărcinarea dela naţiune pentru modificarea regulamentului, majoritatea n’a amintit nici odată, că e lipsă de asta, ba în toamna trecută când dl ministru de comerciu Framcisc Kossuth a amintit de revizuirea camerii in partidul independist, asta a produs în întreg partidul o mare indignare, așa că nu s’a vorbit mai mult despre lucrul acesta (contraziceri in stânga) și numai după ce întâiu au căutat să înmoaie spiritele, a sosit timpul, ca proiectul revizuirii să fie aruncat, ca o bombă, pe masa parlamentului. Să căutăm OK. Cameră cu ce motivaţi dvoastră revizuirea regulamentului. Din majoritate au vorbit până acum 5 inşi sprijinind revizuirea, deputaţii: Tolnay Lajos, Kovács Ernő, Buza Barna iar dintre domnii miniştri contele Andrássy şi Apponyi. Nu voiesc să mă ocupă aci cu vorbirile domnilor deputaţi Kovás Errö şi Buza Barna, mai vârtos cu a acestui din urmă, care a spus numai nişte glume (mişcare în stânga), deoarece amândoi s’au pronunţat pentru revizuire. Preşedintele: Linişte! V. Goldiş: Dar mă reîntorc la unele argumente ale domnului deputat Tolnay Lajos şi mă voiu sili să caut, dacă aceste sunt la locul lor şi sunt de aşa natură, ca să convingă pe oricare despre lipsa revizuirei regulamentului. Dl deputat Tolnay chiar la începutul vorbirii sale, spune pentru ce se recere revizuirea. (Citeşte o parte din discursul lui Tolnay, în care acesta spune că numai parlamentul ungar ţine şedinţe de câte 10 luni şi un proiect de lege se desbate luni dearândul). Acesta ar fi dar argumentul, care voiu arătă însă, că nu corăspunde adevărului. Această camera ţine şedinţe deja de doi ani; în doi ani sunt cam 720 zile, şi dacă voiu căută în jur- Cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat cu putere electrică. p j * • un maestru de monu-Gerstenbrein Tamas-yx1-Fabricaţie proprie din armieră, granit, segnir, labrador etc., din pietre de mormânt magazina se află în Kolozsvár, Ferencz József-ut 25, magazinul central: Kolozsvár, Dizsma-u. nr. 21.*_______Filiale: Nagyvárad, Nagyzeben, Déva și Bánpatak.______ Pag. 3