Tribuna, iunie 1908 (Anul 12, nr. 121-143)
1908-06-01 / nr. 121
Pag. 2 sincer, că aşa nu mai merge, căci toate evenimentele trec peste noi slăbindu-ne. Ştim şi noi, că o lege ori zece chiar, nu vor face din massa mare românească — unguri! Cu lacrămi în ochi ne spunea însă chiar azi un brav învăţător, care se întorcea de la examene, că în calitate de comisar de examene a găsit prea mulţi învăţători slabi în ce priveşte sentimentul naţional: se ocupă in şcoli numai cu limba ungurească, să placa astfel stăpânirii şi să ajungă la bani! Prin multe case de învăţători sunt numai tablouri (chipuri) ungureşti (să linguşească astfel pe unguri), ba unul avea »Szózatuk în ramă, scrii cu litere aurite şi pus pe note» Dacă ar fi o disciplină politică, bazată pe organizare temeinică, desigur că nu a’ar ajunge la această destrămare, proprie a slăbi sentimentul naţional chiar în popor, căci incontestabil, când vor slăbi învăţătorii şi preoţii, s’a isprăvit cu ori ce acţiune politică naţională, ori că vor trebui extraordinare sforţări pentru a ţine treaz poporul. Iată de ce stăruim că acum, până ce stricăciunea nu s’a întins, să ne punem pe lucru şi să desăvârşim organizarea plănuită. Comitetul din Arad şi-a făcut datoria. Rugăm dar pe confraţii — d’aici şi din România — ca fie dojana, fie îndemn să adreseze fruntaşilor din cercuri, cari s’au învăluit în tăcere şi nucrare. Peste aceştia să se pogoare duhul naţional şi prilej de bucurie vom avea şi de multe rele vom scăpă. Alte procese. Redactorul nostru responsabil Sever Bocu a mai primit: 1) o înştiinţare privitoare la punerea sub acuză într’un proces pentru agitaţie; 2) într’un proces pentru calomnie prin presă şi 3) pe ziua de 23 Iunie pertractare finală într'un proces pentru calomnie. Acesta însă probabil nu se va putea ţine, deoarece redactorul nostru responsabil este dus în concediu şi nu i s’a putut înmannă citaţiunea. Serbări iubilare şi tânguiri patriotice. La Viena, în străvechea metropolă a Habsburgilor se desfăşură într’o splendoare orbitoare ciclul serbărilor iubilare. Doyenul domnitorilor din lume, moşneagul nostru monarh primeşte deja de multe săptămâni, fără încetare, manifestările grandioase ale simpatiilor lumii. Pompa, strălucirea ce-a îmbrăcat-o Viena în zilele iubilare atrage mii şi milioane de străini din toate ţările Europei şi până şi din alte continente. Industria şi comerţul Austriei profită enorm. Pintenaţii noştrii compatrioţi acum nu mai pot de supărare. Invidia îi roade în ascuns, văzând strălucirea Austriei şi importanţa ce se dă jubileului împăratului de toate curţile domnitoare, până când la jubileul de 40 ani de domnie al regelui serbat anul trecut la Budapesta, n’a participat străinătatea şi peste importanţa lui pressa universală a trecut înregistrându-l la ultime informaţiuni şi noutăţi. Regele însuşi a stat la Budapesta numai o singură zi... Curuţii şi ar putea trage seama, profitând de învăţătura amară — în loc să verse lacrimi de crocodil. * de Wekerle, iar novela legii de execuţii — de independişti, cari doresc şi ei o floare la ureche cu care să se mândrească înaintea alegătorilor în vacanţe. * Comisia băncii va ţinea azi după amiazăo şedinţă la care se va continuă ascultarea experţilor. Aceasta şedinţă era să se ţină ieri, deoarece insă comisia financiară încă nu terminase cu dezbaterea proiectului de lege pentru darea de vinars — şi fiind membrii comisiei financiare totodată şi membrii comisiei de banei, şedinţa i’a amânat pe azi. vi trebui si albă Ineints de toa’e o bibliotecă n sa proprie. Cunoaştem cu toţii calamităţile cu cari suntem siiţi să ne luptăm din cauza lipsei unei biblioteci speciale a tot ce s’a scris In chestia română din Ardeal. E şi ruşine pentru un neam ca al nostru să nu se afle nicăiri adunate la un Ioc toate — sau aproape foste — volumele, broşurile, foile volante şi ziarele de seamă, casi s’au ocupat vre odată cu noi. Un istoc va întrebă de geaba prin Sbiu, Braşov sau Arad după o astfel de arhivă, căci nu va găsi nici chiar un început In privinţa aceasta. Şi va trebui să şi dea multă osteneală până ce va avea o privire mai lămurită asupra literaturii speciale. In primul rând e chemat clubul deputaţilor naţionalişti să pună bazele unei astfel de biblioteci, dar lucrând mână ’n mână ambele societăţi, credem că se va ajunge scopul cu mai mare uşurinţă. In biblioteca gazetarilor noştri vor trebui să figureze cele mai bune istorii ale gazetelor străine şi ale ziaristicei poporale. Literatura nu e mare căci nici la celelalte neamuri nu s’a început curentul acesta de închegare de mult timp. Pe lingi iHistoire de la presse francaise* a lui Avenel (1900), pe lângă Salomon: Geschichte des deutschen Zeitungswesens, etc. (1900—1905, 3 vol., opera standard a ziaristicei germane) și alte câteva zeci de volume de acestea, vor trebui să figureze și Istoriile monografii ale ziarelor germane (»Allgemeine Zeitung«, »Frankfurter Ztg., »Vossische Ztg.f, etc.) ca să se poată întreprinde studii speciale din partea persoanelor, cari au dragoste pentru aceasta. E vorba ca volumele să nu zacă mucegăite in cine ştie ce colţ de redacţie, căci astfel Întreagă opinteala ar fi o muncă zadarnică. Dar să spa Croaţii înaintea comisiei de imunitate. Ia şedinţa ei de azi comisia de imunitate a Camerii se va ocupa şi de cazurile de imunitate alor 11 deputaţi croaţi, extrădarea cărora e cerută de judecătoriile croate. Se crede că comisia presionată de guvern, nu va extrada, fâcându-se favorul acesta croaţilor în nădejdea ci nu vor mai lua parte atât de intensivă la discuţii, ca in şedinţa de joi.* Camera. Partidele din coaliţie vor ţinea Marţi o conferinţă comună, în care se vor discuta proiectele de lege referitoare la darea de vinare, aranjarea proprietăţii, modificarea legii de execuţii şi altele. Dorinţa guvernului e, că, dacă e cu putinţă, toate proiectele acestea să treacă prin Cameră încă înainte de vacanţe. Dacă însă scurtimea timpului nu va îngădui dezbaterea tuturor proiectelor ce se vor prezintă, Camera se va mărgini la discutarea proiectului despre darea de vinars şi la novela legii de execuţii. Reforma dării de vinars e urgentată fim că se va pătrunde unul şi altul de importanţa lucrării, care o poate îndeplini studiind cu răgiz cărţile acestea şi ne va da un extract a tot ce e bun şi potrivit ,de pus în praxă din partea noastră. A mai munta pentru o bibliotecă ca cei plănuită mai sus cred, că este de prisos, căci toţi suntem convinşi de foloasele, cari le putem avea. In cazul cel mai rău — din lipsi de fonduri — va trebui si se facă un apel unei inimi caritabile, care, suntem siguri, ne va pune la dispoziţie un mic fond pentru scopul acesta. In urma înfiinţării acestei biblioteci vom fi In stare si ne informăm mai deaproape de stadiul In care se află ziaristica străină. Va trebui si urmărim, pas de pas, Intreagi desvoltarea ei, ca să ne convingem cum am putea să evaluăm şi noi pe cărări bune, luând îndemnurişi adoptând ce este bun. Dupl cum am amintit, literatura speciali, referitoare la ziaristici, nu e mare la celelelalte popoare înaintate în cultură. Ni s’ar putea obiectă. Dacă francezii, germanii şi englezii nu s’au îngrijit, decât numai la timpul din urmă, ca să aibă volumele acestea, la ce ne am bate noi capul, căci suntem un pumnuieţ de oameni faţă de ei? Dar tocmai micimea noastră ne dă putinţa şi ne supraveghem cu atât mai bine toate mişcările noastre, care de un factor cardinal la lupta noastră naţionali, încercările germanilor, spre pildă, de a pune bazele unui muzeu al ziarelor, sunt mult mai costisitoare şi chiar imposibile (în Aachen există din 1885 Începând un astfel de muzeu, dar nu poate fi nici când complet. v. Das Zeitangswesen, de Tony Kellen, 1908) până când la noi va trebui numai puţină bani »TRIBUNA« 14 Iunie n. 1908 Scrisoare din Ploeşti. — O manifestaţiune politică. — In seara de 28 Miiu st. v. la grădina Sinaia cetăţenii prahoveni au sărbătorit printr’un mare banchet. Împlinirea unui an de la alegerea dlui I. Ionescu Quintus ca deputat al colegiului II de Prahova. Ionescu Qintus este foarte popular şi iubit deputat in Prahova, şi un înflăcărat luptător al votului universal, fapt pentru care acum 2 luni de zile, la marea Întrunire liberală din Iaşi, vorbirea sa, a fost primită de către publicul ieşan mn urale de aplauze şi Îmbrăţişat din suflet de către aprigul luptător al poporului dl . Stere care a fost ales preşedinte al partidului naţionalliberal din Iaşi. Împrejurul lui Ionescu Quintus se concentrează toată inteligenţa liberală din Prahova, având cu toţii împreună ca conducător pe mult încercatul şi valorosul om politic Al. Ridovici. S’au ţinut discursuri: Dl Dr. Scorţeanu preşedintele banchetului şi mare proprietar, pentru dl Dimitrie Sturdza şi Ionescu Quintus; dl Petru Ştefănescu pentru preşedintele delegaţiei judeţene, pentru dl Ionel Britianu şi Ionescu Quintus; dl Maior Ştefănescu consilier comunal pentru dl Quintus, după care Ionescu Quintus Intr’o voroire pornită doa inimi a înflăcărat întregul auditor. Tunetele de aplauze nu mai voiau să înceteze pentru acest luptător al poporului de care-i leagă toată dragostea şi puterea-i sufletească, a biciuit Intru câtva pe acei cari ar dori ruperea lui de dl Al. Rrdovici spunând că intre dânşii nu este nici o legătură de interese, ci o legătură de oţel formată prin comunitatea de vederi şi de ideii fiind adăpat la şcoala politică a lui Al. Ridovici. Toastează in mijlocul uraielor conmssenilor să pentru Al. Rudoviei şi pentru toţi alegătorii partidului naţional liberal, voinţă ca să ne asigurăm, cel puţin de aici Înainte tot ce apare in gizetăria noastră. Muzeul din Budapesta conţine material bogat in privinţa aceasta, in urma legilor existente, dar trebuie să ţinem seama de depărtarea in care se află oraşul de centrele noastre culturale, ca sa recunoaştem ci ziariştii noştri nu vor putea beneficlă cum trebuie de foloasele unei astfel de biblioteci. Dar — instituită fiind odată biblioteca — se nasc o mulţime de idei nouă, cari vor trebui studiate şi duse la practici. Iată câteva din ele: In urma cunoştinţelor câştigate vom ajunge in legături mai intime cu streinătatea. Având la biblioteca noastră revistele de specialitate, vom putea urmări toate Întrebările, cari se frămlntă in Viena, la Berlin, în Paris, in privinţa cursurilor speciale de ziaristică a revizuirii convenţiunei de Berna, care e pe cale a se face, a unanimităţii în ziaristică, a legilor cu privire la desminţirile pe cale ziaristică, a introducerii abonamentului la poştă, a reclamei, a fondurilor de pensiare şi ajutorare din streinitate şi a atâtor altor întrebări cardinale pentru viaţa ziaristici. Nu ne gândim deocamdată şi ne manifestăm cum ar trebui (in urma numărului neamului nostru) la congresele ziaristice, căci ne dăm seama de starea noastră actuali, dar totuşi ne închipuim cit de potrivit ar fi si arătăm congresului internaţional al 12 lea din Berlin, care sa va ţinea In zilele de 21 pini la 25 Septemvrie a. c., un mic conspect al proceselor noastre politice, ca escerpte din părţile incriminate, pe lângă alte mostre de articole din ziarele ungureşti, neurmărite de justiţia ţării noastre. Şi lucrul acesta nu-l