Tribuna, august 1908 (Anul 12, nr. 171-193)

1908-08-01 / nr. 171

Pag. 4 Francisc Iosif până la gară a fost adevărată cale de trium. Trăsura împărătească pe ande trecea era întimpinată de orale viforoase. împăratul purta uniformă de general englez, și ordinul ja­­retierei. Ischl, 12 August. Domnitorii s’au salutat cu multă afecţiune. După salutul arhiducilor şi prin­­ceselor de Bavaria, domnitorii au trecut pe din­­naintea companiei de onoare, apoi între ovaţiile publicului s’au urcat în trăsură, mânând la otelul Elisaveta, unde se află apartamentele rege­ui Eduard. La otel regele Eduard a fost salutat de princesa Gisela de Bavaria, arhiducesele Maria Valeria şi Elisaveta Francisca, de Aehrenthal, ministrul Angliei la Viena contele Menssdorff şi de mulţi demnitari de curte. Regele a răspuns cu multă amabilitate şi s’a retras pe urmă în apartamentele sale împreună cu M. Sa împăratul. M. Sa însă s’a întors în curând la castelul său, unde peste un ceas a venit regele Eduard să-şi prezinte omagiile din prilejul jubileului său de 60 de ani. După aceasta regele Eduard s’a în­tors la locuinţa sa, unde la ora 1 a primit vizita Maiestăţii Sale. După prânz domnitorii au făcut o excursie cu automobilul. Seara la orele 7 şi ju­mătate s’a dat un prânz de gală în salonul de cură. A cântat muzica regimentului 99. Despre toastele rostite încă nu s’a anunţat nimic. Corespondenţă din România. Un augur bun. — Desvoltarea staţiunilor balneare. — Agatha Bârsescu la Slănic. Slănicul­ Moldovei, 8 Aug. “In întâia mea corespondenţă am arătat, în câ­teva trăsături de condeiu, publicului nostru des­voltarea pe care o iau staţiunile balneare din România, şi am atins îndeosebi împrejurările de desvoltare ale Slănicului de Moldova. E vară acum şi, ca pretutindeni, viaţa politică a întrat în re­­stimpul ei în care nu se mai întâmplă nimic mai de seamă. De abia vre­o doi-trei miniştri îşi iau inima în dinţi să rabde dogoreala soarelui din capitală. Dl Spiru Haret, ministrul instrucţiei pu­blice, are interimatul preşedinţiei consiliului de miniştri; alţii sunt mai practici: dl Djuvara, cel mai nou ministru, inspectează fabricele şi alte aşezăminte, cam­ cele mai multe sunt adăpostite în răcoarea munţilor, dl Morţun se plimbă cu automobilul, etc... Interesul public se întoarce asupra staţiunilor balneare, înainte de-a vorbi despre chestia acea­sta atât de importantă pentru o ţară cu o climă, de vară, atât de continentală, trebue să înregi­strez presemnele unui curent nou, foarte sănătos. E vorba adecă de un simptom care trebue să ne bucure pe toţi şi pe care să-l dorim din suflet, în anul acesta mai mulţi membri ai clasei inte­ligente de dincolo îşi fac vilegiatura în ţară. Astfel tocmai din Arad au fost venite vre-o opt persoane la Slănic, între cari: directorul semi­narului român din Arad, directorul „Tribunei“ cu familia, doi teologi aradani, şi o institutoare română de dincolo. Dorim să vină cât mai mulţi fraţi din Transilvania să şi ne treacă vacanţele în lo­calităţile de vilegiatură, atât de frumoase, din România! Chestia staţiunilor balneare a ajuns să fie di­scutată din ce în ce mai mult, în organele cele mai serioase. Tocmai în zilele trecute a apărut, despre localităţile de vilegiatură, un articol de fond în coloanele unui mare ziar bucureştean. Se constată, aici, cu bucurie progresele mari ce s-au făcut şi se aduce critica cuvenită celor cari, în administraţia astor fel de localităţi nu şi-au făcut datoria pe deplin. De model, scrie aminti­tul ziar, trebuie să se ia administraţia băilor Slănicul-Moldovei, care a ridicat aranjamentul acestor băi la nivel european. Bine aranjate sunt încă localităţile: Sinaia, Govora, Călimăneşti şi In parte, Techirghiol. Mai e încă mult de făcut în următoarele localităţi: Constanţa, Ocnele- Mari, Moineşti, Strunga, Bălţăteşti, Soveja, A­­zuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Slănicul-Prahovei, etc. etc. Se fac însă din ce în ce tot mai multe îmbunătăţiri şi în curând România se va pu­­tea lăudă cu localităţi aranjate cu tot comfortul civilizaţiei.* Slănicul-Moldovei şi Sinaia sunt localităţile în care petrece vara cea mai înaltă clasă din ţară. Un motiv puternic ca vara central tuturor di­stracţ­ilor nu numai de caracter inofensiv ci şi de caracter cultural, să se mute de la Bucureşti aici. In Sinaia e curtea, în Slănic găseşti băile şi cura, amândouă excelente , şi în amândouă localităţile aer bun de munte şi frumseţâ, ce mai frumseţâ. Dovadă că Slănicul joacă, vara, un rol impor­tant în viaţa socială din ţară, e că cei mai buni artişti ai ţării petrec vara aici şi înveselesc şi distrează publicul distins din această localitate. Astfel, dl Nottara, decanul scenei române, trage­dian excelent, şi d-na Agatha Bârsescu, artista noastră celebră în două continente, care a fost comparată chiar cu reginele scenei mondiale : Sarah Bernhard şi Eleonora Dus». In zilele tre­cute d-na Agatha Bârsescu a binevoit să dea concursul său trupei Ionescu, care joacă în fie­care seară în teatrul din Slănic, mulţumind în mod absolut, publicul. Doamna Bârsescu a jucat în Magda de Sudermann, şi Alexandra de Vops, piesele ei favorite. A avut, natural, rolul eroine­lor : Magda şi Alexandra. Cele două seri, ce au urmat una alteia, au fost o d­stracţie de elită pentru publicul din Slănic, cunoscut că are un gust rafinat. Sunt doar tot intelectuali, cei mai distinşi din toată ţara, cari au gustat asta în străinătate, oameni cari petrec anual câteva luni la Paris. Doamna Agatha Bâr­sescu a jucat rolul Magdei cu o eleganţă desă­vârşită, în prima parte a dramei şi cu un tragic zguduitor, în partea doua. Un hoh­ot de plâns, al femeilor, a umplut sala în actul al IlI-Iea, şi plângeau chiar şi mulţi bărbaţi. Erau momente când toţi eram transportaţi în sferele de înaltă gândire a seriosului, aproape sobrului Suder­mann. Când lumea, care gândeşte, s’a depărtat, ea a dus pentru seara acea germenul frământă­rilor a două fii zof­­ opuse: cea materialistă şi cea idealistă... Succesul în Alexandra a fost deasemeni de­săvârşit. Rolul eroinei a fost redat de artista noast­ă cu o duioşie dureroasă şi dulce, atât de mult legată de fondul caracterului doamnei Bâr­sescu. Alexandra tremură de ura doru­ri de răzbunare şi p­ângea în durereai de iubire sin­ceră şi adâncă. Ea stârnea fi­ori de groază şi mişcă până la lacrimi... Scena morţei Alexandrei a fost coroana jocului de scenă perfect a dnei Agatha. Publicul a fost fascinat, toţi am plecat însă cu capul în pământ, cu lacrimi în ochi, cum e când ai fost zguduit de jocul unei bune tragediane. M. R. In atenţiunea, parohiilor! SZENTGYÖRGYI OSZKÁR, pictor de firme de embleme de biserici şi auritor, Marosvásárhely, Kossuth Lajos utca 26. Săvârşeşte orice lucru în branşa aceasta în mod de gust frumos şi trainic pe lângă garanţie. în­semnez că pictarea bisericilor am studiat-o în decurs de mai mulţi ani în Bucureşti şi în cele­lalte oraşe mai mari ale României şi aşa d­eschisă orice incorectitate în executare. — La dorinţă nu trimit desemnări porto-franco. Cu distinsă stimă: Szentgyörgyi Oszkár. »TRIBUNA« 14 August n. 1908 -----------—----------- ----- - - - .. — Mişcarea culturală. Adunarea secţiei Aiud-Teiuş a Asocia­­ţiunii. Adunarea secţiunei Aiud Teiuş a Astrei s’a ţinut Duminecă în 9 August în şcoala gr. cath. din Teiuş, azistând foarte multă inteliginţă şi ţărani, s’a constatat însă cu regret lipsa preo­­ţimei gr. or. fiind presenţi numai 3 şi anume d-nii: 1. Frâncu şi I. Neagoe din Cetea şi C. Su­hia din Mâjina. Adunarea a fost prezidiată prin protopopul Aiudului, care prin o frumoasă vorbire a deschis adunarea. A fost viu aplaudat. Au urmat diser­­taţiuni şi lucrările anunţate. Sfârşindu-se adu­narea pe la orele 6 s’a luat masă comună. Seara la 8 s’a ţinut petrecerea. A participat un public număros. La domnişoare am remarcat cu plă­cere costumul săliştenesc în care erau îmbrăcate două. Ar fi de dorit ca domnişoarele noastre să apară totdeauna în costumul nostru naţional. înştiinţare. »Reuniunea femeilor române din Braşov«, aduce la cunoştinţă condiţiunile de admitere în »Internatul de fetiţe cu şcoală de menaj şi in­dustrie casnică«. Reuniunea întreţine şi subvenţionează acest Internat cu o sumă însemnată, spre a putea primi eleve cu taxe cât se poate de reduse. In Internat se predă învăţământ practic şi teoretic. învăţământul practic cuprinde: pregătirea bu­catelor, întreţinerea locuinţei, spălatul şi călcatul, legumăritul şi croitul de rochi şi de rufărie, cu­sutul cu maşina, diferite lucrurii de mână până la cele mai variate broderii, ţesutul la războiu de la cele mai simple pănzării până la covoare co­lorate ş. a. învăţământul practic se completează cu învă­ţământul teoretic, tratând despre teoria bucă­tăriei, teoria croitoriei, contabilitate şi chemie cu­linară, igiena; apoi, religiunea, limba şi literatura română, maghiară şi germană, cântări, desen ş. a. încăperile internatului s’au mărit şi corespund pe deplin regulilor igienice, având şcola şi ate­lierele de lucru într’o clădire sepa­rtă, situată împreună cu clădirea principală într’o frumoasă grădină, proprietatea Reuniunei. Taxa pentru întreţinerea complectă (inclusiv spălatul) este de 32 cor. pe lună; la aceasta se mai adaugă o taxă suplementară de 4 cor. pe lună, pentru învăţământ, îngrijire medicală şi băi.­­ Taxele se plătesc anticipative. Primirea elevelor în internat se face cu înce­perea de la 25 August, st­­. deoarece numărul locurilor este limitat, părinţii sunt rugaţi a anunţă cât mai din vreme înscrierea. Pentru a putea fi primite în internat, elevele vor trebui să aibă vârsta de 12 ani, să presinte certificat de botez, de şcoală şi revaccinare. La intrarea în internat, elevele pe lângă hai­nele şi rufele trebuincioase v­or trebui să şi a­­ducă aşternut de pat, (saltea, perină şi plapoma cu rufăr­ia lor). In ceace priveşte îmbrăcămintea elevelor în­ştiinţăm pe părinţi, că pentru reducerea cheltuie­lilor şi pentru uniformitate s’a reglementat un costum uniform precum şi şorţuri uniforme, pe cari elevele trebue să şi le facă în internat. In legătură cu acest Internat Reuniunea între­ţine şi un Orfelinat, în care se primesc fetiţe române, orfane şi sărace pe cheltuiala Reuniunei. — Pentru ocuparea acestor locuri se publică concurse. Inf­ormaţiuni se p­ot luă de a preşedinta Reu­niunei Braşov (Târgul Orâului Nr. 5). Maria­n Baulescu, Ioan Lengheru, preşedintă, secretar. Din străinilaft, întâlnirea ţarului Rusiei cu împăratul Germaniei. Din Petesburg se telegrafiază că ţarul Nicolae şi împăratul Wilhelm se vor în­tâlni la Reval în luna Septembre. Vestea aceasta desminte informaţia din zilele trecute, care spu­nea că împăratul Wilhelm numai­­în anul viitor are de gând să întoarcă ţarului vizita de la Swi­­nemünde. * Situaţia în Turcia. Amorările şi numirile se urmează şir. Toate dorinţele turcilor tineri sunt adoptate de guvern, iar sultanul de obiceiu le sancţionează fără excepţie. Funcţionarii desti­tuiţi primesc pensiune până la toamnă şi în acest scop guvernul voieşte să ia un împrumut de 200.000 fonţi. Haki Bey, ministrul de­ culte, declară în ziarul »Gazetta« că svonul priv­­or la pregătirile de războiu ale Bulgariei e fără temei, deoarece aşa ceva ar fi identic cu sinuciderea ei. Senzaţia de actualitate e reimpatriarea lui Fuad Paşa din exil. Copiii şi prietenii lui Fuad Paşa vor merge în calea lui până la Smirna. Tot acum s-a întors din exil şi Abdulah Paşa.

Next