Tribuna, august 1908 (Anul 12, nr. 171-193)
1908-08-01 / nr. 171
Pag. 4 Francisc Iosif până la gară a fost adevărată cale de trium. Trăsura împărătească pe ande trecea era întimpinată de orale viforoase. împăratul purta uniformă de general englez, și ordinul jaretierei. Ischl, 12 August. Domnitorii s’au salutat cu multă afecţiune. După salutul arhiducilor şi princeselor de Bavaria, domnitorii au trecut pe dinnaintea companiei de onoare, apoi între ovaţiile publicului s’au urcat în trăsură, mânând la otelul Elisaveta, unde se află apartamentele regeui Eduard. La otel regele Eduard a fost salutat de princesa Gisela de Bavaria, arhiducesele Maria Valeria şi Elisaveta Francisca, de Aehrenthal, ministrul Angliei la Viena contele Menssdorff şi de mulţi demnitari de curte. Regele a răspuns cu multă amabilitate şi s’a retras pe urmă în apartamentele sale împreună cu M. Sa împăratul. M. Sa însă s’a întors în curând la castelul său, unde peste un ceas a venit regele Eduard să-şi prezinte omagiile din prilejul jubileului său de 60 de ani. După aceasta regele Eduard s’a întors la locuinţa sa, unde la ora 1 a primit vizita Maiestăţii Sale. După prânz domnitorii au făcut o excursie cu automobilul. Seara la orele 7 şi jumătate s’a dat un prânz de gală în salonul de cură. A cântat muzica regimentului 99. Despre toastele rostite încă nu s’a anunţat nimic. Corespondenţă din România. Un augur bun. — Desvoltarea staţiunilor balneare. — Agatha Bârsescu la Slănic. Slănicul Moldovei, 8 Aug. “In întâia mea corespondenţă am arătat, în câteva trăsături de condeiu, publicului nostru desvoltarea pe care o iau staţiunile balneare din România, şi am atins îndeosebi împrejurările de desvoltare ale Slănicului de Moldova. E vară acum şi, ca pretutindeni, viaţa politică a întrat în restimpul ei în care nu se mai întâmplă nimic mai de seamă. De abia vreo doi-trei miniştri îşi iau inima în dinţi să rabde dogoreala soarelui din capitală. Dl Spiru Haret, ministrul instrucţiei publice, are interimatul preşedinţiei consiliului de miniştri; alţii sunt mai practici: dl Djuvara, cel mai nou ministru, inspectează fabricele şi alte aşezăminte, cam cele mai multe sunt adăpostite în răcoarea munţilor, dl Morţun se plimbă cu automobilul, etc... Interesul public se întoarce asupra staţiunilor balneare, înainte de-a vorbi despre chestia aceasta atât de importantă pentru o ţară cu o climă, de vară, atât de continentală, trebue să înregistrez presemnele unui curent nou, foarte sănătos. E vorba adecă de un simptom care trebue să ne bucure pe toţi şi pe care să-l dorim din suflet, în anul acesta mai mulţi membri ai clasei inteligente de dincolo îşi fac vilegiatura în ţară. Astfel tocmai din Arad au fost venite vre-o opt persoane la Slănic, între cari: directorul seminarului român din Arad, directorul „Tribunei“ cu familia, doi teologi aradani, şi o institutoare română de dincolo. Dorim să vină cât mai mulţi fraţi din Transilvania să şi ne treacă vacanţele în localităţile de vilegiatură, atât de frumoase, din România! Chestia staţiunilor balneare a ajuns să fie discutată din ce în ce mai mult, în organele cele mai serioase. Tocmai în zilele trecute a apărut, despre localităţile de vilegiatură, un articol de fond în coloanele unui mare ziar bucureştean. Se constată, aici, cu bucurie progresele mari ce s-au făcut şi se aduce critica cuvenită celor cari, în administraţia astor fel de localităţi nu şi-au făcut datoria pe deplin. De model, scrie amintitul ziar, trebuie să se ia administraţia băilor Slănicul-Moldovei, care a ridicat aranjamentul acestor băi la nivel european. Bine aranjate sunt încă localităţile: Sinaia, Govora, Călimăneşti şi In parte, Techirghiol. Mai e încă mult de făcut în următoarele localităţi: Constanţa, Ocnele- Mari, Moineşti, Strunga, Bălţăteşti, Soveja, Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Slănicul-Prahovei, etc. etc. Se fac însă din ce în ce tot mai multe îmbunătăţiri şi în curând România se va putea lăudă cu localităţi aranjate cu tot comfortul civilizaţiei.* Slănicul-Moldovei şi Sinaia sunt localităţile în care petrece vara cea mai înaltă clasă din ţară. Un motiv puternic ca vara central tuturor distracţilor nu numai de caracter inofensiv ci şi de caracter cultural, să se mute de la Bucureşti aici. In Sinaia e curtea, în Slănic găseşti băile şi cura, amândouă excelente , şi în amândouă localităţile aer bun de munte şi frumseţâ, ce mai frumseţâ. Dovadă că Slănicul joacă, vara, un rol important în viaţa socială din ţară, e că cei mai buni artişti ai ţării petrec vara aici şi înveselesc şi distrează publicul distins din această localitate. Astfel, dl Nottara, decanul scenei române, tragedian excelent, şi d-na Agatha Bârsescu, artista noastră celebră în două continente, care a fost comparată chiar cu reginele scenei mondiale : Sarah Bernhard şi Eleonora Dus». In zilele trecute d-na Agatha Bârsescu a binevoit să dea concursul său trupei Ionescu, care joacă în fiecare seară în teatrul din Slănic, mulţumind în mod absolut, publicul. Doamna Bârsescu a jucat în Magda de Sudermann, şi Alexandra de Vops, piesele ei favorite. A avut, natural, rolul eroinelor : Magda şi Alexandra. Cele două seri, ce au urmat una alteia, au fost o dstracţie de elită pentru publicul din Slănic, cunoscut că are un gust rafinat. Sunt doar tot intelectuali, cei mai distinşi din toată ţara, cari au gustat asta în străinătate, oameni cari petrec anual câteva luni la Paris. Doamna Agatha Bârsescu a jucat rolul Magdei cu o eleganţă desăvârşită, în prima parte a dramei şi cu un tragic zguduitor, în partea doua. Un hohot de plâns, al femeilor, a umplut sala în actul al IlI-Iea, şi plângeau chiar şi mulţi bărbaţi. Erau momente când toţi eram transportaţi în sferele de înaltă gândire a seriosului, aproape sobrului Sudermann. Când lumea, care gândeşte, s’a depărtat, ea a dus pentru seara acea germenul frământărilor a două fii zof opuse: cea materialistă şi cea idealistă... Succesul în Alexandra a fost deasemeni desăvârşit. Rolul eroinei a fost redat de artista noastă cu o duioşie dureroasă şi dulce, atât de mult legată de fondul caracterului doamnei Bârsescu. Alexandra tremură de ura doruri de răzbunare şi pângea în durereai de iubire sinceră şi adâncă. Ea stârnea fiori de groază şi mişcă până la lacrimi... Scena morţei Alexandrei a fost coroana jocului de scenă perfect a dnei Agatha. Publicul a fost fascinat, toţi am plecat însă cu capul în pământ, cu lacrimi în ochi, cum e când ai fost zguduit de jocul unei bune tragediane. M. R. In atenţiunea, parohiilor! SZENTGYÖRGYI OSZKÁR, pictor de firme de embleme de biserici şi auritor, Marosvásárhely, Kossuth Lajos utca 26. Săvârşeşte orice lucru în branşa aceasta în mod de gust frumos şi trainic pe lângă garanţie. însemnez că pictarea bisericilor am studiat-o în decurs de mai mulţi ani în Bucureşti şi în celelalte oraşe mai mari ale României şi aşa deschisă orice incorectitate în executare. — La dorinţă nu trimit desemnări porto-franco. Cu distinsă stimă: Szentgyörgyi Oszkár. »TRIBUNA« 14 August n. 1908 -----------—----------- ----- - - - .. — Mişcarea culturală. Adunarea secţiei Aiud-Teiuş a Asociaţiunii. Adunarea secţiunei Aiud Teiuş a Astrei s’a ţinut Duminecă în 9 August în şcoala gr. cath. din Teiuş, azistând foarte multă inteliginţă şi ţărani, s’a constatat însă cu regret lipsa preoţimei gr. or. fiind presenţi numai 3 şi anume d-nii: 1. Frâncu şi I. Neagoe din Cetea şi C. Suhia din Mâjina. Adunarea a fost prezidiată prin protopopul Aiudului, care prin o frumoasă vorbire a deschis adunarea. A fost viu aplaudat. Au urmat disertaţiuni şi lucrările anunţate. Sfârşindu-se adunarea pe la orele 6 s’a luat masă comună. Seara la 8 s’a ţinut petrecerea. A participat un public număros. La domnişoare am remarcat cu plăcere costumul săliştenesc în care erau îmbrăcate două. Ar fi de dorit ca domnişoarele noastre să apară totdeauna în costumul nostru naţional. înştiinţare. »Reuniunea femeilor române din Braşov«, aduce la cunoştinţă condiţiunile de admitere în »Internatul de fetiţe cu şcoală de menaj şi industrie casnică«. Reuniunea întreţine şi subvenţionează acest Internat cu o sumă însemnată, spre a putea primi eleve cu taxe cât se poate de reduse. In Internat se predă învăţământ practic şi teoretic. învăţământul practic cuprinde: pregătirea bucatelor, întreţinerea locuinţei, spălatul şi călcatul, legumăritul şi croitul de rochi şi de rufărie, cusutul cu maşina, diferite lucrurii de mână până la cele mai variate broderii, ţesutul la războiu de la cele mai simple pănzării până la covoare colorate ş. a. învăţământul practic se completează cu învăţământul teoretic, tratând despre teoria bucătăriei, teoria croitoriei, contabilitate şi chemie culinară, igiena; apoi, religiunea, limba şi literatura română, maghiară şi germană, cântări, desen ş. a. încăperile internatului s’au mărit şi corespund pe deplin regulilor igienice, având şcola şi atelierele de lucru într’o clădire separtă, situată împreună cu clădirea principală într’o frumoasă grădină, proprietatea Reuniunei. Taxa pentru întreţinerea complectă (inclusiv spălatul) este de 32 cor. pe lună; la aceasta se mai adaugă o taxă suplementară de 4 cor. pe lună, pentru învăţământ, îngrijire medicală şi băi. Taxele se plătesc anticipative. Primirea elevelor în internat se face cu începerea de la 25 August, st. deoarece numărul locurilor este limitat, părinţii sunt rugaţi a anunţă cât mai din vreme înscrierea. Pentru a putea fi primite în internat, elevele vor trebui să aibă vârsta de 12 ani, să presinte certificat de botez, de şcoală şi revaccinare. La intrarea în internat, elevele pe lângă hainele şi rufele trebuincioase vor trebui să şi aducă aşternut de pat, (saltea, perină şi plapoma cu rufăria lor). In ceace priveşte îmbrăcămintea elevelor înştiinţăm pe părinţi, că pentru reducerea cheltuielilor şi pentru uniformitate s’a reglementat un costum uniform precum şi şorţuri uniforme, pe cari elevele trebue să şi le facă în internat. In legătură cu acest Internat Reuniunea întreţine şi un Orfelinat, în care se primesc fetiţe române, orfane şi sărace pe cheltuiala Reuniunei. — Pentru ocuparea acestor locuri se publică concurse. Informaţiuni se pot luă de a preşedinta Reuniunei Braşov (Târgul Orâului Nr. 5). Marian Baulescu, Ioan Lengheru, preşedintă, secretar. Din străinilaft, întâlnirea ţarului Rusiei cu împăratul Germaniei. Din Petesburg se telegrafiază că ţarul Nicolae şi împăratul Wilhelm se vor întâlni la Reval în luna Septembre. Vestea aceasta desminte informaţia din zilele trecute, care spunea că împăratul Wilhelm numaiîn anul viitor are de gând să întoarcă ţarului vizita de la Swinemünde. * Situaţia în Turcia. Amorările şi numirile se urmează şir. Toate dorinţele turcilor tineri sunt adoptate de guvern, iar sultanul de obiceiu le sancţionează fără excepţie. Funcţionarii destituiţi primesc pensiune până la toamnă şi în acest scop guvernul voieşte să ia un împrumut de 200.000 fonţi. Haki Bey, ministrul de culte, declară în ziarul »Gazetta« că svonul privor la pregătirile de războiu ale Bulgariei e fără temei, deoarece aşa ceva ar fi identic cu sinuciderea ei. Senzaţia de actualitate e reimpatriarea lui Fuad Paşa din exil. Copiii şi prietenii lui Fuad Paşa vor merge în calea lui până la Smirna. Tot acum s-a întors din exil şi Abdulah Paşa.