Tribuna, ianuarie 1909 (Anul 13, nr. 1-23)

1909-01-14 / nr. 9

27 Ian n. IV înaintea vacanţei parlamentare luate cu ocazia sărbătorilor, s’a ţinut o constituire a mijorităţi­­lor parlamentare, cind s’a putut constată că par­tidul naţional-liberal este cel mai tare partid po­litic din ţari, la urma retragere! dela şefia partidului naţional­­liberal a dlui Sturdza, fruntaşii partidului s’au gindit a propune ca succesor la şefia partidului pe dl Ion Britianu, care poartă şi un nume ilustru, şi care s’a afirmat ca cel mai de valoare din par­tid (aplauze şi ova­ţiu­ni, Trirasci). Continuing dl Pherikyde spune că adversarii partidului caută şi spune ci partidul liberal ar fi divizat la tineri şi bătrâni liberali. Nu este ade­vărat. Eu, zice dl Pherikyde, care sunt unul din­tre cei mai vechi liberali, vi afirm ci nu exişti tineri şi bu­rini. Cu toţii suntem liberali şi gata a te supune noului şef. Dl Ferichide termini spunind ca membrii par­tidului trebuie să consfinţească ca şef pe dl I. Bu­tianu. Dl gen. Budişteanu, vice-preşedinte al senatu­lui se adresează direct­ului prim-ministru. Ţara are nevoie de o administraţie bacă, de finanţe solide, de o armată bine organizată, şi cum viitorul şef al partidului este in măsură a Îndeplini aceste­ idealuri, el poate fi sigur că toţi membrii senatului României vor fi cn el. Dl E. Costinacu este primit cu aplauze şi ova­­ţiuni. D-ia face istoricul partidului naţional-liberal, arătând că toate evenimentele mari, tot ce s’a făcut I n­aşii se datoreşte vechilor conducători a­i perfidului ca C. A. Rosetti, Ion Brătiane şi D. Star­di­a. Lui Ion Britiann­­e datoreşte formarea şi or­ganizarea partidului liberal, şi de a crea azi, când membrii partidului sunt chi­maţi să rezolve un aşa de mare eveniment, si fu­lui lui Ion Brâtianu plăneală deasupra noastră. D-si face apel la noi ca tuteror membrilor partidului îndemnând pe cei ce ar avea vre-o nemulţumire, să nu ţie socoteală de interesele lor personale faţă de marele interes general al ţării, şi nu­mele noului şef al partidului,­­ Ion I. C. Brătianu, să fie un cuvânt de ordine pen­tru unire, de la un cep la altul al firii. (Aplauze prelungite). Dr. C. Stere, deputat de Iaşi. Vorbind in nu­mele Iaşului, vechea espitală a Mo­divei, salută in persona dini Ion Brătianu pe şi ful partidului naţional-liberal, necontestat absolut de nimeni. Şeful unui partid — spune d. Stere — nu se alege, el se impune, prin calităţii« sale, şi d. Britian. Îndeplineşte cu prisosinţă aceste ca­lită­ţi. Nu sufragiile care ar putea fi stingherite de prostălăn mai aunt, că n’am luat desagii cu mine in odaie. „Bai Ganin stă ca pe apini. In aflrşti an te mai poate reţinea, se scoală, merge tiptil de tot, pe covor, pini la uşa cabinetului, îşi a­­pleca metirea la gaura cheii şi asculta, îşi aude num­ai respirarea speriată şi bătaia tingerii în urechi. Dar nu se linişteşte Bai Ganin on una, en doni, nu poate vedea nimic prin gamra cheii şi pe clnd apară încă nehotărlt clanţa uşii, des­chide uşa, bagă capul miaterice tn odaie şi vede pa direct, aplecându-se, tn apropierea deaagilor săi. Înaintea unui dulap de cărţi, Bai Ganin i a® rinjeşte: „Ei, i­eri, ineri ? Stai, mă gândeam, să arunci odată ochii taivintri. Ca lucră, nu te smohini de loc, o să închid uşa îndată.“ Directk 11 priveşte mirat, fără ca să-i treacă prin cap cauza curiozităţii acesteia ciudate. Trad. de H. P. P. (Va urma.) H­AZ. Bucurie în căsnicie. Ioan: Cum poţi să trăieşti cu o aşa nevastă, care pururea face găicezul. Aş Ilsa-o in mama focului. Petru: Diupotrivă. La noi e bucurie destulă. Că are cevasti­mca obiceiul, clnd e mânioasă, sl arunce In mine cu tot ce apucă in mini! Ci că mă loveşte, să bucură ce, daci greşeşte lo­vitura, ml bucur eu! Şi apoi că zici,că nu trăim lume d’albă? »TRIBUNA« unele pofte personale, pot ai consacre un şef de partid; el se înalţă mai soi de acestea şi numai calităţile şi valoarea lui­­i impune ca şef. Şef nu poate fi decât cel care reprezintă uni­tatea organică, şi care prin conduserea sa poate să unească intr’na corp o mulţime risipită. In partidul liberal an­a­rxistat pretenţii la şefie, din partea diferitelor persoane. Partidul liberal şi-a urmat calea lui falnică, unit şi puternic. Noul şef al partidului poartă acelaş steas pe care l-a purtat premergătorii săi şi care întru­pează dorinţa României de a fi mare, liberă, stăpână pe destinele ei. Trăiască partidul naţional-liberal şi şeful sin. d. Ion Brătianu. (A plauz»). D. N. Ganea citeşte un discurs plin de în­sufleţire prin care şi d-is, tot in numele Iişului şi Moldovei, aduce omagiile sale dini I. Brâtianu, şef al partidul liberal. El I­ariu Isvoreanu spune că rarmbrii parti­dului naţional liberal trebuie si se găsească strâns unit, In jurul steagului desfăşurat de noul şef al partidului. Dl D. Sturdza, şeful partidului liberal fiind In viaţă a voit iâ Încredinţeze conducerea partidu­lui, celui mai vrednic dintre toţi, dlul Ion I. C Brătianu, şi noi toţi suntem datori să ne supu­nem lui, cici a dovedit că e vrednic să ne con­ducă. Dar rândurile nu trebuiesc numai strânse, ci noul şef al partidului trebuie si le şi umple. Urează apoi ca toată activitatea viitoare a noului şef al partidului să fie un triumf. Dl M. Phenkide luând din nou cuvântul spune că membrii partidului nu bule şi si spuie cuvântul, deletes­c sa va ceti o moţiune. MOŢIUNE. Membrii partidului naţional-liberal adunaţi în Bucureşti in sala Eforiei, în ziua de 1i Ianuarie lgCg, reprezentând întreaga organizaţie a parti­­dului din ţară, declara şi recunoaşte pe dl Ion C. Brâtianu preşedinte al comitetului executiv şi conducător al partidului naţional-liberal. Moţiunea este primită cu aplauze şi ovaţiuni prelungite. Discursul dlul I. Brătianu. Sunt cuprins de o «moţiune adânci, pentrucă îmi dau seama de marea răspundere ce-mi iau. In acest moment solemn glndul mau se în­toarce cătră acei ce m’au precedat şi In a căror viaţă Imi voiu căută pilda şi busola. Glndul mai se întoarce In acent moment cătră fostul nostru şef şi n grelele mele se unesc cu regretele d voastră unanime că, din cauza sănă­tăţii sale spruncinate de o jumătate veac de muncă mare şi curată, e silit să se retragă de la condu­cerea partidului. Să-l urăm cu toţii ca, redobin­­dindu-şi sănătatea cât mai curând, să ne poată ajută cu luminile bogatei sale experienţe. Continuând, spune că alegerea sa ca şef al partidului este o consecinţă a muncei neprege­tate a celor bătrâni, cari au creat partidul şi-au făcut cele mai mari acte in această ţari. Să nu vă aşteptaţi din partea mea la un pro­gram nou. Fragrsmul se formează faţă de nece­sităţile mari ale ţării şi ale neamului. Ţinta partidului naţional-liberal, va rămâne aceeaşi întărire a forţelor naţionale pe terenl intelectual, material şi militar. Pentru atingerea acestui scop trebuie să între­prindem o acţiune de dreptate şi de solidaritate. Să ne reamintim cuvintele ocini ce m’a pre­cedat: Domnia legilor. Acţionez nostră .trebui® să fie o operă de Înăl­ţare a neamului şi de regenerare a ţârei. Marele figuri cari a’au retras din partid, lăsând In el un gol, un an putot face ca tn depunsul vămilor, acţiunea partidului aă scadă, de aceea şi astă­zi când te retrage încă un stâlp, datoria noastră este să ne urmăm calea şi să Întărim şi mai mult partidul. Şi acum cu sufletul cinstit, vă zis să fim uniţi pentru a putea conlucra spre binele şi prospera­­rea acestei ţări. Ultimele cuvinte ale d-lui Brătianu sunt aco­perite de o forte n% de aplauze şi de ovaţiuni nesfârşite. Congresul s’a sfârşit la orele 4. Moartea primarului Galaţilor. Despre moa­rtea regretatului N. Ga­mulea pri­mar al Galaţului, originar dela noi „Minerva acrie. După cum am anunţ»t. Luni seara s’a «tins din viaţă, un demnitar si Gilaţiior, figură bine cu­noscută şi simpatizată In oraşul nostru Gh. N. Gamulea, primarul oraşului anal dintre delegaţii partidului liberal, la congresul din Bucureşti, so­sind aseară la gară, a fost cuprins de un ataş al inimii, boală de care decedata­ suferea de mult. Abia a putut să meargă până In sala de aştep­tare a clasei I, unde era Înconjurat de majori­tatea delegaţilor, care se aflau acolo luă In grabă două pilule dintr’un medicament anti-cardiac, şi de care medicament era nelipsit In totdeauna. Cu toate Îngrijirile ce i-a’an dat In pripă, pri­marul Gamulea presimţi sfârşitul şi ceru să i­ se­ aducă pe fiul său, bacalaureat, soldat In batalio­nul de cetate. înainte de a veni medicul după care se trimi­sese, primarul Gamulea căzu In nesimţire. D-nii doctori Slăvrescu şi Vico sosind i-au făcut fric­ţiuni şi iriscţiun­i, Insă totul a fost zadarnic, căci după câteva minute, dânsul a expirat. Ia timpul acesta a sosit dl prefect al judeţului, Gassi, care dispuse să se trimeată după dl ajutor de primar Petrovici, şi advocatul Filipide, vechiu prieten al decedatului. Restul delegaţilor plecase cu trenul, iar In Ga­laţi a rămas numai dl Guşti, care a telegrafist cizni dini prim-ministri, dini Orleanu, şef al partidului liberal şî dini Dr. Ştefăneacu Galaţi, rudă an decedatul. Corpul deînetil­ăţii a fost apoi transportat la locuinţa decedatului, unde la grabă rudele sale, şi un foarte mare număr da cunos­cuţi veniră să-l vadă. Vestea mor­ţei sale s’a răspăndit on foarte mare iuţeală în tot oraşul, şi a impresionat mult, pin­tre ca decedatul a fost un om bine cunoscut şi Iu deosebi cinstit. De aseară Încă t s’au­liberat drapele Ia latim- Clib, la clubul advocaţilor, la sediul ligei, şi la primărie?. Astăzi corpul decedatului a fost Îmbălsămat, înmormântarea se va face versuri. Până acum la locuinţa sa s’au primit numitoare telegrame şi coroane. Decedatul lasă un m­inu la doi fii, unul care studiază dreptul la Berlin şi altui stu­dent. Primăria şi Liga culturală vor face o înmor­mântare impunătoare decedatului. Din Rom­ânia. Conferenţa dlui profesor Ilie Bărbulescu. Aseară la piere­a dl prof. universitar Ilie Băr­­bulescu, a ţinut în sala Ateneului o conferinţă tratând despre: O nouă problemă şcolară şi mar­ea lem­ie socială română. Vorbind despre cauzele care contribusese la trăinicia unei ţări, conferenţiarul spunea, că şcoala este anul din cei mai principali egeoţi. Pe lingă partea ştiinţifică şi literară, care ■e­pridl In şcoală, trebuie să ne intereseze şi şcoala economică, care este şcoala da agricultură şî şcoala de meserii. Alături de acestea, ne mai trebuieşte şi o şcoală politică socială, In care tinerii să poată Învăţa psihologia vieţei politice­­■ociale, şi dezlegarea tuturor chestiilor cari se ridică la ordinea zilei. In timpul, în care trăim, spunea conferenţiara], tinerilor nu le este dat, a lua parte la viaţa politică socială şi aceasta este un rău. Politica şi partidele politice pentru tinerime este o tagmă de căpătuială şi de ambi­ţioşi. In partidele politice tinerimea ar trebui să vadă un element de ordine, de Înălţare de neam, iar nu de lucruri ca total contrar. Aci e voia­ şcoalei, apunea conferenţiarul şi aceasta cu atât mai mart, cu cât suntem inundaţi ca an mare număr de reviste şi ziare politice la care cinstea celor mai de seamă bărbaţi ai noştri e pusă la bănuială. Din cercului greşit al revistelor ten­denţioase şi din cauza nepăsătoare a politicieni­lor, am avut In timpul din urmă carenţe greşite, aşa cum a fost cel antimilitarist şi anti-religios. Ar fi bine ca In carturile superioare de liceu şi la facultate să li­ se facă de pălrs profesori, ex­punerea curentelor noi, In mod just şi condilia- Pag. 3

Next