Tribuna, iunie 1909 (Anul 13, nr. 117-139)
1909-06-11 / nr. 125
24 iunie 1909. »TRIBUNA« Discuţii în clubul kossuthist In clubul kossuthist s’a format aseară un cerc în jurul contelui Apponyi. Se discuta situaţia politică. Ministrul era foarte indispus şi mâhnit pentru atacurile ce i s’au făcut în unele ziare kossuthiste. D. Apponyi a declarat că situaţia e foarte îngrijitoare şi tristă. Peste câteva zile Khuen- Héderváry va veni să ia puterea în mână. El va căuta să-şi creieze un partid spre a-şi da aparenţa unui regim constituţional. A fost o greşeală, a zis ministrul, de a se aţâţa vrăşmăşia dintre kossuthişti şi 67-işti. Urmarea e, că vor urma experienţele anticonstituţionale. Partidul se amăgeşte crezând că situaţia nu-i serioasă, dar ea e foarte gravă. Poate şi eu voi fi vinovat, căci nu am combătut la început curentul pentru bancă. Mai târziu Apponyi şi Justh au avut o lungă consfătuire. Prinţul de coroană şi criza. Momentul cel mai însemnat în complicatele faze ale crizei, a fost de la început şi a rămas până acuma problema votului universal. Cei de la Viena, mai tari decât oricând, cer votarea lui urgentă. Celelalte schimbări vor veni apoi, cu necesitatea fatală a şovinismului unguresc. Căci votul universal, direct şi secret, este cerut în prima linie de naţionalităţile din Ungaria şi este temut, mai mult ori mai puţin, de toţi prietenii egemoniei politice maghiare cu drept cuvânt. Dar cine mişcă în acest sens nefavorabil şoviniştilor unguri firele crizei, care sunt la Viena şi nu la Pesta? Răspunsul îl dau ziarele ungureşti, oamenii politici mai vorbăreţi ai maghiarilor, opinia publică din Ungaria şi din Austria şi pe lângă toate acestea — chiar şi unele simptome politice foarte elocvente. Alăturea de suveranul îmbătrânit al monarchiei, se găseşte de la o vreme încoace, la orice moment politic grav, moştenitorul tronului, archiducele Francisc Ferdinand. Despre dânsul, se ştie că în Austria este prietenul mărturisit al marelui partid imperialist format de creştinii sociali conduşi de Lueger. Se mai ştie că viitorul suveran al monarchiei vecine este prietenul tuturor naţionalităţilor din Austria şi din Ungaria. Deci nu poate fi prietenul egemoniei ungureşti. De aceea îl şi ţin de rău ungurii, ci ocoleşte Budapesta şi că le închide orice drum spre concesiunile noui, pe care ar voi să le stoarcă de la Viena. In presa ungurească, archiducele Francisc Ferdinand a fost atacat de repeţite ori ca duşman al ungurilor. Şoviniştii unguri au o adevărată groază de planurile sale ascunse. Naţionalităţile toate îl aşteaptă ca pe un Messia. De câte ori presa maghiară mai prevăzătoare a încercat să arunce în public pretinse declaraţii filo maghiare ale archiducelui temut, ele au fost repede şi categoric desminţite. Din contră, niciodată nu s’au desminţit svonurile că archiducele Francisc Ferdinand vrea dreptate pentru toate naţionalităţile. Iată deci care este izvorul misterios, de unde pornesc mereu evenimentele nefavorabile pentru şovinismul maghiar, iată mâna tare sprijină cele mai nouă atitudini ale bătrânului monarch habsburgic...* In curând, vom primi la noi în ţară, ca oaspe strălucit şi mult dorit, pe energicul moştenitor al monarhiei vecine. In asemenea momente istorice, au desigur, o mare însemnătate şi pentru noi informaţiunile de mai sus, pe care le avem dela un personaj în curent cu situaţia politică din Ungaria şi Austria. (»Minerva«) Ifi cade părul??? N’ai decât să foloseşti spirtul pentru păr„troticol“ a lui Kulka care e cel mai sigur mijloc în contra căderii părului şi a mătreţei. — După o folosinţă de 2—3 zile vom obţine rezultate sigure. Preţul unei sticle cu o esplicare în limba română 2 cor, Pist mii 9 petele galbene, străbunţele şi orice necurăţănie a feţei se depărtează şi curăţeşte mai bine Crema de lapte de crin a lui Kulka Preţul unei tegle 1 cor. Săpun de crin 1 cor. Pudră de crin în toate colorile 120 cor. Preparate cozmetice de prima calitate. Expediare zilnic cu poşta. — Se pot căpăta de la farmacia la „Vulturii I neni" a lui Kulka Emil din Timişoara-Cetate Nr. telef. 645. Din Excursiunea familiei princiară în bălţile Brăilei. Luni dimineaţă A. S. R. Principesa Maria şi A. S. F. Principele Ferdinand au fost la Calia, o pădure în apropierea comunei Grupeni (Tulcea). De acolo au trecut în marele bălţi ale Filipoiului, intrând în balta numită »Lacul lui Şerban«, unde au asistat la o vânătoare de peşte cu năvodul. După aceea au împuşcat stârci şi bâtlani. La orele 2 d. a. excursioniştii au plecat la canalul Filipoiului, vânând diferite păsări de apă, ca: pescari, lişiţe, raţe sălbatice şi altele. A. S. R. Principesa Maria a luat mai multe vederi fotografice. Familia princiară a petrecut noaptea pe iacht, în apropiere de Tulcea, de unde îşi vor continua excursia în bălţile Tulcei şi ale Salinei* Diplomatice. Pe ziua de 1 Iunie s-a făcut următoarea mişcare în corpul diplomatic: D. Trandafir Djuvara, ministrul plenipotenţiar, a fost numit trimis extraordinar al ţărei la Bruxelles. D. Duiliu Zamfirescu, ministru plenipotenţiar, secretar general al ministerului de externe, a fost numit reprezentant al României în comisiunea europeană a Dunărei. D. Const. Diamandy, directorul afacerilor politice din ministerul de externe, a fost numit secretar general ad-interim al acestui departament. In curând se va face o nouă mişcare în diplomaţie în care se va cuprinde şi numirea unui ministru la Sofia şi mai multe înaintări şi transferări în personalul diplomatic al ministerului şi al legaţiunilor noastre. Medicii români şi congresul din Pesta. Congresul universal al medicilor trebuie să se ţie anul acesta la Pesta. Vecinii noştri se ştie că obişnuiesc foarte mult a pofti, că încunjură pe oaspeţi cu toate atenţiile, că-şi dau cele mai mari silinţi de a fi plăcuţi, ducând politeţa până la curtenire, iar curtenirea până la linguşirea cea mai desgustătoare; se ştie că ei întrebuinţează cele mai perfecţionate mijloace jidoveşti pentru a face pe vizitator să se înşele asupra mărfii pe care i-o scot înainte şi cele mai înapoiate mijloace aziatice pentru a-i împiedica să vadă că este şi altceva în Ungaria de căt morgă aristocratică, pedantism funcţionăresc şi obrăznicie jidovească răsfăţată cât mi ţi-e de mare Noul Canaan. Aveau să vie şi medicii noştri. Şi vă asigur că erau să fie bine primiţi, cu acelaş lux de călăuzi, interpreţi, de telefoane, automobile şi banchete ca şi ceilalţi medici. Li s’ar fi spus, de un autentic maghiar cu perciunii tăiaţi mai ieri, că oaspeţii români n’au a face de loc, dar de joc, cu acei inculţi valahi din regatul unguresc, cari n’ar putea să aibă măcar îndrăzneala de a se numi cu falnicul nume latin al romanilor. Şi li s’ar fi adus felicitări pentrucă România e o ţară de o singură naţie şi un singur graiu. Iţic Hunyady di pi Bupest ar fi fost în stare să uite chiar un moment suferinţele lui Burăh Făgurescu di pi Bukarest. La urma urmei, ştiinţa n’are patrie, dlor, cum spunea d. Haret în cameră mai alaltăieri şi ieri chiar, unui redactor de cinci parale cu tiraj, automobil şi premii, un medic vestit. S’au găsit însă alţi medici români, în comitetul nostru, cari şi-au adus aminte de soţia de deputat român care era să între în temniţă, făcând safteaua unei închisori nouă-nouţe, cu secţie de anekneki, pentru că săvârşise marele păcat de a sfătui pe copiii satului unde avea moşia, să vorbească româneşte şi de a fi întâlnit un învăţător mişel, mincinos şi lingău care a pârît pe „trădătoare“. Să treci pe lângă celula penală în care şi ar fi făcut osânda o femeie din clasa înaltă a românilor de dincolo, vinovată de lipsă de patriotism şi să întri în saloanele de gală ale ospitalităţii apăsătorilor, era prea de tot. Chiar şi oamenii cari n’au o noţiune cu totul clară a unor imposibilităţi şi datorii, simt anume fiori. Astfel dr. Toma Ionescu a putut să declare că, măcar pentru d-na Vlad, medicii noştri nu merg la Pesta. Şi o ţară întreagă, un neam întreg au aplaudat declaraţia. Peste capul procurorilor şi al miniştrilor cari i-au asmuţat, Francisc Iosif, regele, s’a simţit el destul de împărat pentru a graţia pe osândită care nu ceruse graţie şi nu va mulţumi pentru graţie? Nu. Ministrul de justiţie din Pesta a cerut graţiarea pentru a opri tribunalul conştiinţei publice europene de a osândi la rândul său pe acei cari osândiseră pe doamna Ana Vlad. Cauza abţinerii medicilor români ar fi dispărut cu aceasta. Dar cetesc că ei totuşi nu se vor duce. Şi e firesc să nu se ducă! Anume licăriri de conştiinţă aduc, în chip firesc, altele, şi mai puternice. Acuma văd medicii noştri că starea românilor de dincolo nu e o chestie veche, peste care ar fi putut trece, ci este chestia totdeauna nouă, ce nu se poate uita. Sunt vechi rănile care s’au închis ori rănile care putrezesc, aceasta însă, dlor medici, e o rană vie, din care curge sânge curat şi cald, necontenit, neoprit, pârînd criminali şi cerând dreptate împotriva lor. Şi voi nu puteţi strânge mâna pe care este acelaş sânge, ce pâreşte şi cere dreptate. (■Neamul Românesc*). N. Iorga. Din Străinătăţi. Dizolvarea camerii germane. In sferele politice din Berlin se menţine ştirea dă împăratul Wilhelm proiectează dizolvarea camerii germane. Cauza e faptul că majoritatea camerii, compusă din agrarienii conservatori, »Junker«-ii germani, plus centrul catolic nu vrea să adopte noile impozite în sumă de 500 de milioane. Impozitele s’ar pune mai ales pe succesiune, ceia ce ar atinge grav interesele »Junker«-ilor. Cancelarul Bülow ar fi convins pe împăratul că noile alegeri ar putea aduce o majoritate mai docilă. Dreptul dizolvării nu revine însă împăratului şi cancelarului, ci consiliului federal (Bundesrat) cu consentimentul împăratului.* — Protestări socialiste contra vizitei ţarului. Consiliul municipal din Equerdreuville, de lângă Cherbourg, (Franţa), compus în cea mai mare parte de lucrătorii arsenalului, a protestat în contra vizitei ţarului Rusiei la Cherbourg, invitând populaţia oraşului să se abţină de la orice manifestaţie de simpatie pentru ţarul Nicolae.* Tinerii turci în pericol. »Morgenpost« din Berlin anunţă că domnia tinerilor turci este ameninţată de »Uniunea mo- Pag. 3