Tribuna, 1977 (Anul 21, nr. 1-52)
1977-09-15 / nr. 37
Proletari din toate țările, uniți-vă! SAPTAMINAL DE CULTURA, editat de CONSILIUL CULTURII ȘI EDUCAȚIEI SOCIALISTE (1082) Anul XXI, 15 septembrie, 1977 10 PAGINI — 1 LEU Un program ampluf mobilizator Zilele trecute a avut loc la Comitetul Central al P.C.R. consfătuirea de lucru cu activiștii și cadrele ce lucrează în domeniul educației politice, al propagandei și ideologiei. în încheierea consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, recent întors dintr-o rodnică vizită de prietenie în R. P. Bulgaria, a rostit o cuvântare ce poate fi caracterizată drept un amplu program, concret și mobilizator, pentru perfecționarea întregii activități politico-educative, un document de inestimabilă valoare teoretică și practică pentru toate organele și organizațiile de partid ,pentru toți factorii educativi ai societății noastre. Se vădește și de data aceasta, ca și cu nenumărate alte prilejuri, contribuția deosebită, hotărîtoare a secretarului general al partidului la elaborarea obiectivelor fundamentale și a direcțiilor concrete de acțiune în domeniul ideologic, ca și în toate celelalte domenii ale construcției socialiste. Accentul pus de secretarul general al partidului pe întreaga activitate politico-ideologică și cultural-educativă, orientările și indicațiile cuprinse în cuvîntare cu privire la perfecționarea acesteia, astfel încît să fie mai bine, mai eficient adaptată la sarcinile actuale ale construcției socialiste, reprezintă o contribuție de cea mai mare însemnătate în înaintarea accelerată a societății noastre pe drumul socialismului și comunismului, un îndreptar ce vizează cu maximă claritate modelarea omului nou, a conștiinței socialiste a întregului popor. Se știe, în activitatea politicoideologică și cultural-educativă — componentă inseparabilă a politicii partidului, factor de prim ordin în opera de edificare a noii orînduiri sociale — s-au înregistrat în anii din urmă însemnate succese cu largi și binefăcătoare influențe în toate domeniile vieții, îndeosebi în eroica bătălie purtată de popor pentru îndeplinirea exemplară și depășirea sarcinilor planului cincinal, indiferent de calamitățile naturale ce i-ar sta împotrivă. Subliniind succesele și remarcabilele înfăptuiri pe planul educației comuniste, secretarul general al partidului atrage atenția că nici aici, ca și în nici un alt domeniu, nu trebuie să-și facă loc automulțumirea, formalismul, pasivitatea. „Nu trebuie să uităm nici un moment — spune tovarășul Nicolae Ceaușescu — că asemenea stări de automulțumire constituie un pericol foarte mare pentru orice partid revoluționar, pentru orice revoluționar, deci și pentru partidul nostru.“ Ele generează greșeli, rămîneri în urmă cu nedorite consecințe pe multiple planuri. Nu autoliniștire, pasivitate, subliniază vibrant secretarul general al partidului, ci efort continuu pentru perfecționarea în continuare, mai profundă, mai hotărîtă, în spiritul unor exigențe sporite, a întregii activități educative, preocupare susținută pentru legarea activității politico-educative și ideologice în mod cît mai concret și eficient de sarcinile zilnice ale construcției socialiste .Succesele, oricît de însemnate, nu pot, nu trebuie să adoarmă spiritul revoluționar. „Trebuie să fie bine înțeles că fiecare activist de partid — cu atît mai mult cei din domeniul activității politico-educative, ideologice — trebuie să acționeze permanent ca revoluționar, în orice împrejurare, să pună întotdeauna mai presus interesul general, să fie gata în orice moment să-și dea viața pentru cauza partidului, a socialismului și comunismului, pentru independența și libertatea patriei și a poporului nostru.“ Analizînd cauzele unor rămîneri în urmă în activitatea educativă, tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că în unele cazuri n-a fost înțeles cu suficientă limpezime rolul activ, mobilizator al activității ideologiceeducative, că pentru unii propaganda de partid se limita doar la explicarea politicii partidului. Asemenea optici sărăcesc, evident, conținutul propagandei, îi diminuează laturile active. Menirea propagandei de partid nu poate fi doar aceea de a explica, ci de a mobiliza la acțiune practică, la unirea eforturilor pentru înfăptuirea în viață a politicii partidului, la transformarea fiecărui om al muncii într-un militant activ pentru cauza socialismului și comunismului; concret, propaganda trebuie să se ocupe în mod temeinic de cele mai importante probleme pe care le ridică viața, să le analizeze în spirit marxist-leninist și să le asigure soluționarea, conform principiilor generale ale politicii noastre, intereselor întregului popor, ale cauzei socialismului și comunismului. In cuvîntarea sa, tovarășul Nicolae Ceaușescu se ocupă pe larg de diferite domenii de activitate, de aspecte și cerințe noi pe care se ridică viața, dînd prețioase îndrumări asupra felului cum activiștii de partid, toți cei cuprinși în munca de educație a maselor pot găsi căi de abordare și soluționare. Mai aproape de viață, este unul din imperativele categorice ale secretarului general, — munca concretă cu fiecare om, participarea directă a tuturor la viața de zi cu zi putind asigura succesul muncii de propagandă în orice domeniu. Impresionează gama largă a problemelor asupra cărora secretarul general stăruie — de la problemele dezvoltării economice și ale modului de repartizare a venitului național, de la căile de sporire a eficienței economice și cele privind mărirea muncii și pînă la aplicarea productivității principiilor eticii și echității socialiste în repartiție, în întreaga viață socială, sau de la aplicarea măsurilor de perfecționare a conducerii societății și adîncirea democrației socialiste, pînă la educarea cadrelor de conducere, la modelarea unor trăsături comuniste, la probleme umanitare, la adevăratul patriotism. In toate aceste domenii propaganda este chemată să se pronunțe cu fermitate, în modul cel mai activ și revoluționar, pătrunzînd de fiecare dată în miezul problemelor. Cerințe deosebite se pun așadar în fața celor ce activează nemijlocit în domeniul propagandei dar și în fața tuturor activiștilor de partid, a tuturor membrilor de partid pentru că, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, fiecare activist de partid, fiecare membru al partidului trebuie să desfășoare activitate politico-ideologică, să asigure dezvoltarea și îmbunătățirea muncii în sectorul unde el însuși lucrează, să asigure consecventa aplicare a politicii partidului. Sarcini noi, mobilizatoare, se pun și în fața presei și radioteleviziunii, mijloace puternice de educație și formare a conștiinței socialiste, sau în fața uniunilor de creație, a activității cultural-artistice și sportive. Și aici, participarea directă la viață este o cerință esențială: „Activiștii, propagandiștii, lectorii de partid, trebuie să participe efectiv la întreaga viață de partid. Numai în măsura în care vor lua parte activă la înfăptuirea întregului ansamblu de măsuri, a politicii generale a partidului în toate domeniile, vor fi și buni propagandiști, vor fi și buni scriitori, buni pictori, buni lectori.“ Importanța excepțională a cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu nu poate fi îndeajuns subliniată într-un articol de revistă, pentru presa culturală, ca și pentru toți factorii educativi ce acționează în societatea noastră, ea reprezintă un îndreptar de prim ordin, ale cărui indicații se cer fără întîrziere transpuse în viață, care să devină principii și norme de activitate pentru toți cetățenii patriei. TRIBUNA NICOLAE POP Compoziție Etica învățămîntului Școlile anunță începerea unui nou an și cuvintele dascălilor nu pot ocoli reafirmarea cîtorva precepte care dau învățământului sensul și însemnătatea lui reală. Reluăm o misiune pentru a începe prin serii noi și prin toate treptele vîrstelor, fiindcă ȘCOALA inaugurează, continuă și consolidează date fundamentale ale conștiinței, atribute esențiale ale devenirii personalității umane, fiindcă ea, ȘCOALA, realizează cea mai vastă comunicare formînd oameni și, deci, conștiințe. în toamna acestui 1977, condiția etică a școlii se cuvine a fi subliniată întrucît în programul general al dezvoltării României socialiste, în hotărîrile Partidului Comunist Român și în concluziile formulate de secretarul general al Partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. de la sfîrșitul lunii iunie, ȘCOALA înseamnă cunoaștere, cultură, elaborarea unor cercetări științifice și, mai cu seamă, formarea unor conștiințe. Condiția etică a școlii înseamnă, într-un sistem larg și complex, respectarea principiilor deontologiei dascălului și a discipolului său, afirmarea rolului omului de știință și de cultură, pledoaria pentru cunoaștere, pentru nou, pentru instaurarea unor principii în care valoarea să impună neapărat criteriile valorii. Treapta de acum a școlii este aceea a cunoașterii și a conținutului comunicării. Altfel spus, spiritul general al școlii cere o mai intensă, mai directă și mai activă legătură cu viața, cu dialectica ei, cu marile ei cerințe. în acest context, „Alma mater Napocensis“ anunță redeschiderea amfiteatrelor și a laboratoarelor, a atelierelor, anunță momentul inaugural cu sentimentul statornic al devenirii, al continuării unor eforturi, urmînd exemplul dascălilor săi mari, erudiți și savanți dăruiți țării și oamenilor ei. Universitatea se pregătește pentru ca principiile fundamentale care prezidează gîndirea și creația, munca și educația să se realizeze în toate dimensiunile vieții universitare. Programele și cursurile — pledoaria pentru nou, pentru o știință organic legată de cerințele revoluției din sfera științei și a economiei, din domeniul tehnologiilor moderne este firească și absolut necesară —, cercetarea și direcțiile prioritare ale acesteia: economia națională, aspectele vieții sociale și spirituale, formarea oamenilor și deschiderea orizontului lor intelectual; procesul de formare și de educare în spiritul umanismului revoluționar sunt coordonate pentru care Universitatea s-a pregătit. în aceste zile, Universitatea își va prezenta bilanțul anului universitar ce se încheie pentru ca în Cluj-Napoca, în acest centru universitar, activitatea în 1977— 1978 să consemneze realizări pe măsura valorilor științifice ce s-au afirmat. In anul trecut au fost încheiate și continuate cercetări reclamate de nevoile industriei clujene, de cerințele unor institute de cercetări, au fost elaborate programe de lucru ce se aplică în economia județului nostru și în aceea a altor zone industriale ale României. Au apărut cărți, au fost editate tratate și cursuri. „Alma mater Napocensis“ continuă, sub semnul tradițiilor ei, să afirme noul, să lupte împotriva spiritului comod, împotriva unor mentalități care preferă să repete, monoton și steril, aceleași cunoștințe amenințate de îmbătrânire și de uzură. Dascălii, cercetătorii și studenții se întîlnesc în spațiul cunoașterii, al științei și al încrederii în nou iar sesiunea de comunicări din primăvara acestui an este un fapt elocvent. 533 de studenți, 120 de cercetători, 508 profesori și 31 de specialiști din Cluj-Napoca au prezentat, într-o sesiune pusă sub semnul „Cîntării României“, 1.194 de comunicări. Ele reprezintă dialogul științei, pregătire pentru viață și un răspuns vieții. Ele au răspuns principiilor sacre ale eticii universitare, luminate de marile comandamente ale cunoașterii și ale țării. Prof. dr. ION VLAD, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“