Tribuna, ianuarie-februarie 1939 (Anul 2, nr. 1-48)

1939-01-01 / nr. 1

anul faxs pssmiS pîStîtS let nmem sbhE. «8* Str. Generală P. T. T. Nr. 298.828-1951 Director­: ION AGARBIGEANU Redacția: Cluj, Str. Regina Maria, Nr. 10. Telefon : 11.06. Administrația: Str. Regina Maria 19, şi Str. Iuliu­ Maria, Nr.3.­­ Telefon: 11.07. 7 Cel Director administrativ : IOAN PETRUCA Prim redactor şi redactor responsabil : LIVIU HULEA Pygutifien'% 1 ianuarie .»Origina comună a twfiunei române şi flaneiw a asigumii totdeauna în cursul istoriei adânca prie­­tenie şi interesele co­mune cari le-au le­gat“» M.S. Regele Carol III Raporturile romiono-ital­­ite in cursul zilei de Miercuri, Excelenţa Sa d. Pellegrino Chigi, noul ministru ple­nipotenţiar al Italiei la Bucureşti, a prezen­tat M. Sale Regelui Carol II scrisorile de acreditare. Evenimentul în sine, solemni­tatea în care a fost îmbrăcat, precum şi cu­vintele hotărîte şi clare ce s’au rostit cu acest prilej, definesc cu preciziune rapor­turile româno-italiene într’un moment im­portant al politicei externe, când peste toate acţiunile internaţionale planează um­bra deasă a echivocului. Sursa acestor raporturi îşi are geneza în ..originea comună a celor două naţiuni" după cum a definit-o M. S. Regele, — în răstimpul îndelungat „de la originile celor două popoare“, după cum a precizat-o Ex­celenţa Sa d. Pellegrino Chigi. Caracterul raporturilor este determinat de adânca prietenie şi da interesele comu­ne care leagă cele două naţiuni, de rela­ţiile cordiale şi sincere cari există între cele două state, fie în domeniul politic, fie în domeniul cultural şi economic. Rezultatul, prezent al legaturilor dialo­­române, consistă, după însăşi constatarea Excelenţei Sale d. Pellegrino Chigi, „în dorinţa unor desvolturi ulterioare fericite, în considerarea viitorului ca cel mai sincer optimism". Rareori o precizare a legăturilor dintre două state a fost mai actuală şi mai opor­tună, decât acea efectuată în cursul solem­nităţii de Miercuri . Două mii de ani s’au scurs­­dela naşterea împăratului Octavianus Augustus şi iată că, sistemul şi idealul lui politic se dove­desc mai puternice şi mai viabile decât moştenirea artistică şi literară a epocei de aur. Furtuni violente şi vânturi cotropi­­toare au trecut în acest timp deasupra Europei, dărâmând multiple aşezări ome­neşti, lăsând de multe ori goală alina isto­riei. Cu toate acestea firul civilizaţiei au­­gustine este reluat azi de acolo de unde s’a rupt, pentru a se organiza din nou pa­cea romană a lumii creştine, pentru a se pune iarăşi în valoare forţa biologică a ra­sei latine, unitatea nesdruncinată a desti­nului mediteranian. Ducele Mussolini a tălmăcit de multe ori funcţiunea fascismului în această conti­nuare a moştenirii lui Octavianus Augustus, în consolidarea Mării Mediterane ca un leagăn permanent al civilizaţiei noastre. Cursul politicei italiene urmează această perspectivă de aproape o sută de ani, dar realizarea ei se manifestă în relief abia în zilele noastre. Activarea virtuţilor ances­trale, încadrarea politică a vitalităţii po­porului italian, urcarea pas de pas a trep­telor unui Capitoliu văduvit de strălucitele serbări ale Victoriei, s’a efectuat în ulti­mii douăzeci de ani, în mijlocul unui scep­ticism general al popoarelor sătule de râs­­boiu şi avide de oţiu. „L’Italia fără cla­se“, (Italia prin sine în­săşi) exclama la 24 Martie 1848 regele Sar­diniei Carlo Alberto în placatele cu cari a acoperit zidurile oraşului Torino, bănu­ind poate că într’o zi destinul va trimite un dictator care va realiza tot ceea ce era posibil, exclusiv prin forţele poporului ita­lian. 21/9pt BERLIN, 31 (Rador).­­ Agenţia „Ha­­va»“ transmite: Eliberarea Memelului constitue tema ma­nifestului de sfârşitul anului, publicat de d. dr. Neumann şeful germanilor din Memel.­­ După ce aminteşte rezultatele alegerilor pentru dietă, manifestul declară: - Am în­vins, dar socotim că aceasta nu este victo­ria definitivă. Ştim că lupta abia începe. Ţelul Fu­h­rerului nostru: „ŢARA MEA TREBUE SA REDEVINĂ LIBERĂ“ nu este încă atins. D. dr. Neumann face apoi atenţi pe germani în ce priveşte agenţii de poliţie lituani, cari dau târcoale în jurul caselor germane adunând documente spre a pune pe germani sub inculpare pentru Infracţiuni la legea pentru protecţia statu­lui şi a-i traduce apoi in faţa tribunale­lor lituane. Violente atacuri germane împotriva ministrului de interne al Statelor Unite BERLIN. 31 (Rador). — „Berliner Zei­tung am Mittag“ reia atacurile contra lui Ickes ministrul de interne al Stat­or Unite pentru discursul său socotit ofensatil şi in­jurios la adresa Germaniei. „Pacea Crăciunului“ — spune ziarul — ar fi un motiv suficient pentru a nu mai discuta în acest moment cuvintele lui Ickes şi pentru a nu da nici cea mai mică aten­ţie glasurilor presei evreeşti din Statele Unite. Aceasta însă nu înseamnă că Ger­mania naţional socialistă şi mai ales po­porul german au uitat de afacerea Ickes şi că ar considera-o drept soluţionată. Nu vom uita nici cuvintele sale“. Relaţiile noastre cu Po­lonia in lumina numirii dlui Gr. Gafencu la mini­sterul de externe VARSOVIA, 31 (Rador). — „Gazeta Polska“, oficios al guvernului polonez, pu­blică un articol consacrat dlui ministru Gafencu, subliniind faptul că dsa nu este un doctrinar de birou sau om de partid, ci face parte din generaţia ostăşească a foştilor luptători, care şi-au oţelit carac­­i­t şi voinţa ».... « ai de grele incercuri» Noul ministru este un profund cunoscă­tor al problemelor de politică externă. Re­prezintă în conjuncturile politicei schimbă­toare, un factor de mediaţie raţională şi calmă. D.­ Gafencu cunoaşte şi înţelege Polonia. Ceva mai mult, el are pentru ea un ataşament şi ştie care îi sunt aspiraţiu­­nile şi tendinţele. Principiul politic al inde­pendenţei şi echilibrului susţinut de d. Beck, găseşte în d. Gafencu un partizan convins.­­ In legătură cu numirea sa, nu trebue aş­teptată o schimbare în politica externă a României, care se va desvolta ca şi până acuma, conform îndrumărilor fixate de M. S. Regele Carol şi sub privegherea Sa vi­gilentă. Se vor schimba desigur multe în diplomaţia românească şi în metodele ei. Din punct de vedere polonez, numirea dlui Gafencu este un element pozitiv, căci noul ministru socoteşte menţinerea şi con­solidarea alianţei cu Polonia, drept unul dintre cele mai importante principii ale politicii române şi drept garanţia funda­mentală a echilibrului în Europa răsări­teană. Lichidarea partidului comunist cehoslovac tr faşă finală PRAG­A, 31 (Rador). — Lichidarea par­tidului comunist se face în cea mai mare linişte. Deputaţii comunişti au şi­­jgări şi­ parlamentul. Consilierii corupv A­­ , părăsit şi ei primăria oraşului Fraga Poliţia a sigilat toate secretariatele co­muniste. In momentul de faţa se stabi­leşte lista cărţilor şi broşurilor comu­niste, cari vor fi interzise. Problema revendicărilor italiene priveşte exem­niv Franţa LONDRA, 31 (Rador). V. Cambon, însărcinatul cu afaceri al Franţei la Londra, a făcut joi o vizită la „For­­reign Office“. Se pare că d-sa a pre­zentat punctul de vedere francez, pri­vitor la revendicările italiene, arătând că această chestiune priveşte exclusiv Franţa. Agenţia Reuter adaugă: Deşi resta­bilirea relaţiilor prieteneşti între Fran­ţa şi Italia formează una din principa­lele preocupări ale Angliei ca putere mediteraniană, nu a fost niciodată vorba ca d. Chamberlain să medieze între cele două ţări, cu prilejul vizitei sale la Roma. Se păstrează cel mai strâns contact între guvernul fr­ancez şi cel britanic. Nu se prevede discutarea relaţiilor t­ronco-italiene cu prilejul vi­zitei dlui Chamberlain la Roma, decât în măsura în care ele privesc direct re­laţiile anglo italiene şi ameninţă statu quo-uî italian, l-a scris cu o nuanţă de amărăciune şi Iu­lius Caesar. . . , Italia şi România afişează în comun principiul etnic şi criteriul auto-determi­­nării popoarelor. Pe aceste temeiuri, ele nu vor putea lupta decât în comun şi împo­triva unui al treilea. Oricui ar încerca să monteze intrigi împotriva noastră la Roma, Ducele îi va putea răspunde cu cuvintele Papei Pius al IX-lea, adresate prelaţilor linguri în sinodul de la 1869 : „voi siete troppo ricchi“, (voi sunteţi şi aşa prea bo­gaţi) ! Iată de ce, la urările făcute de Excelen­ţa Sa d. Pellegrino Chigi, la adresa M. S. Regelui Carol II, noi putem răspunde azi, cu toată sinceritatea inimei : Evviva il Re Imperatore galantuomo Vittorio Emma­nuele III! In preajma anului fapta Germanii din Memel cer alipirea la Reich Manifestul sefului germanilor din Lituania - Presa germana răspunde atacurlor mi­nistrului de interne al Statelor Unite - Ziarele polonez® și numirea dlui Or., Ca­­fencu în demnitatea de ministru de externe al României ”­ •. Chamberlain nu va me­­dia în conflictul franco-italian­­Deputații comuniști au părasit parlamentul cehoslovac l în plan italian pentru strângerea relaţiilor ungaro­­iugoslave şi formarea unui bloc comun BELGRAD. 3Î (Rador).­­ Călătoria în Iugoslavia a contelui Ciano, fixată pen­tru jumătatea lunii ianuarie, va grăbi încheierea unui acord ungar­o-iugoslav, tinzând să constitue „un bloc strâns de colaborare între Italia,Ungaria și Jugo­slavia, scrie oficiosul „Novosti“. Ziarul constată că acordurile italo-iugoslave in­tră într’un larg plan european, făcut din iniţiativa Italiei. Se reaminteşte că în urma conferinţei de la Bled, ţinută în luna August trecut, situaţia Ungariei faţă de Mica înţelegere, s’a îmbunătăţit. La 300 de ani după moartea lui Octavian­bus Augustus imperiul a căzut, dar ideia, i-a supravieţuit, licărind succesiv în toate­­statele mari din Apus, până în ziua de azi. In zilele noastre ea se află în deplină efer­vescenţă imperialistă, atât pe plan politic cât şi spiritual, într’o acerbă concurenţă spre „răsboiu şi pace“. Raporturile româno-italiene au o deose­bită importanţă mai ales subt aceste as­pecte ale spiritului european Nimic, nu situiază faţă în faţa, pe tere­nul adversităţilor, România şi Italia. Nici interese materiale sau politice, nici concep­­ţiuni deosebite asupra lumii. Dimpotrivă, legăturile din trecut, grefate pe o matrice identică a unui stil de viaţă comun tuturor popoarelor latine, au fost atât de cordiale, încât întreagă Europa a recunoscut în ţara De atunci, relaţiile ungaro-iugoslave au devenit mai strânse şi au ocupat un loc important în conversaţiile dintre oamenii politici italieni şi maghiari. Contele Cia­no ar fi obţinut de la Ungaria ca ea să renunţe la orice aluzie de revendicare te­ritorială faţă de Iugoslavia. Iniţiativa va lua, în curând, probabil, forme mai concrete. Ziarul încheie, respingând teza după care trebue văzută în intervenţia Italiei un episod al luptei dintre Ger­mania şi Italia pentru a stabili predomi­narea lor în bazinul dunărean­ noastră o „sentinelă romană“ la graniţele răsăritului. Am luptat în comun pentru cauza păcii, am sângerat pentru aceleaşi idealuri şi nu ne-am găsit niciodată pe baricade potrivnice. Va fi la fel şi în viitor. „Pas Romana“, moştenirea cea mai de preţ a epocei lui August, este ocrotită cu o deosebită grijă de Ducele Mussolini, a cărui mediaţiune a evitat popoarelor un răsboiu general în toamna acestui act. Dar raporturile româno-italiene câştigă în amploare şi mai mult, în măsura în care ţărmurii Mediteranei, vor rămâne cu vre­mea în stăpânirea exclusivă a gintei latine. Căci litigiul dintre Franţa şi Italia îşi va găsi o soluţiune paşnică, sfărâmând iluziile tuturor acelora, cari ar dori să vadă o re­ed'*­'** a acelui „De bello gallico“, pe care LIVIU HULEA

Next