Tribuna, ianuarie-februarie 1939 (Anul 2, nr. 1-48)
1939-01-01 / nr. 1
anul faxs pssmiS pîStîtS let nmem sbhE. «8* Str. Generală P. T. T. Nr. 298.828-1951 Director: ION AGARBIGEANU Redacția: Cluj, Str. Regina Maria, Nr. 10. Telefon : 11.06. Administrația: Str. Regina Maria 19, şi Str. Iuliu Maria, Nr.3. Telefon: 11.07. 7 Cel Director administrativ : IOAN PETRUCA Prim redactor şi redactor responsabil : LIVIU HULEA Pygutifien'% 1 ianuarie .»Origina comună a twfiunei române şi flaneiw a asigumii totdeauna în cursul istoriei adânca prietenie şi interesele comune cari le-au legat“» M.S. Regele Carol III Raporturile romiono-italite in cursul zilei de Miercuri, Excelenţa Sa d. Pellegrino Chigi, noul ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, a prezentat M. Sale Regelui Carol II scrisorile de acreditare. Evenimentul în sine, solemnitatea în care a fost îmbrăcat, precum şi cuvintele hotărîte şi clare ce s’au rostit cu acest prilej, definesc cu preciziune raporturile româno-italiene într’un moment important al politicei externe, când peste toate acţiunile internaţionale planează umbra deasă a echivocului. Sursa acestor raporturi îşi are geneza în ..originea comună a celor două naţiuni" după cum a definit-o M. S. Regele, — în răstimpul îndelungat „de la originile celor două popoare“, după cum a precizat-o Excelenţa Sa d. Pellegrino Chigi. Caracterul raporturilor este determinat de adânca prietenie şi da interesele comune care leagă cele două naţiuni, de relaţiile cordiale şi sincere cari există între cele două state, fie în domeniul politic, fie în domeniul cultural şi economic. Rezultatul, prezent al legaturilor dialoromâne, consistă, după însăşi constatarea Excelenţei Sale d. Pellegrino Chigi, „în dorinţa unor desvolturi ulterioare fericite, în considerarea viitorului ca cel mai sincer optimism". Rareori o precizare a legăturilor dintre două state a fost mai actuală şi mai oportună, decât acea efectuată în cursul solemnităţii de Miercuri . Două mii de ani s’au scursdela naşterea împăratului Octavianus Augustus şi iată că, sistemul şi idealul lui politic se dovedesc mai puternice şi mai viabile decât moştenirea artistică şi literară a epocei de aur. Furtuni violente şi vânturi cotropitoare au trecut în acest timp deasupra Europei, dărâmând multiple aşezări omeneşti, lăsând de multe ori goală alina istoriei. Cu toate acestea firul civilizaţiei augustine este reluat azi de acolo de unde s’a rupt, pentru a se organiza din nou pacea romană a lumii creştine, pentru a se pune iarăşi în valoare forţa biologică a rasei latine, unitatea nesdruncinată a destinului mediteranian. Ducele Mussolini a tălmăcit de multe ori funcţiunea fascismului în această continuare a moştenirii lui Octavianus Augustus, în consolidarea Mării Mediterane ca un leagăn permanent al civilizaţiei noastre. Cursul politicei italiene urmează această perspectivă de aproape o sută de ani, dar realizarea ei se manifestă în relief abia în zilele noastre. Activarea virtuţilor ancestrale, încadrarea politică a vitalităţii poporului italian, urcarea pas de pas a treptelor unui Capitoliu văduvit de strălucitele serbări ale Victoriei, s’a efectuat în ultimii douăzeci de ani, în mijlocul unui scepticism general al popoarelor sătule de râsboiu şi avide de oţiu. „L’Italia fără clase“, (Italia prin sine însăşi) exclama la 24 Martie 1848 regele Sardiniei Carlo Alberto în placatele cu cari a acoperit zidurile oraşului Torino, bănuind poate că într’o zi destinul va trimite un dictator care va realiza tot ceea ce era posibil, exclusiv prin forţele poporului italian. 21/9pt BERLIN, 31 (Rador). Agenţia „Hava»“ transmite: Eliberarea Memelului constitue tema manifestului de sfârşitul anului, publicat de d. dr. Neumann şeful germanilor din Memel. După ce aminteşte rezultatele alegerilor pentru dietă, manifestul declară: - Am învins, dar socotim că aceasta nu este victoria definitivă. Ştim că lupta abia începe. Ţelul Fuhrerului nostru: „ŢARA MEA TREBUE SA REDEVINĂ LIBERĂ“ nu este încă atins. D. dr. Neumann face apoi atenţi pe germani în ce priveşte agenţii de poliţie lituani, cari dau târcoale în jurul caselor germane adunând documente spre a pune pe germani sub inculpare pentru Infracţiuni la legea pentru protecţia statului şi a-i traduce apoi in faţa tribunalelor lituane. Violente atacuri germane împotriva ministrului de interne al Statelor Unite BERLIN. 31 (Rador). — „Berliner Zeitung am Mittag“ reia atacurile contra lui Ickes ministrul de interne al Stator Unite pentru discursul său socotit ofensatil şi injurios la adresa Germaniei. „Pacea Crăciunului“ — spune ziarul — ar fi un motiv suficient pentru a nu mai discuta în acest moment cuvintele lui Ickes şi pentru a nu da nici cea mai mică atenţie glasurilor presei evreeşti din Statele Unite. Aceasta însă nu înseamnă că Germania naţional socialistă şi mai ales poporul german au uitat de afacerea Ickes şi că ar considera-o drept soluţionată. Nu vom uita nici cuvintele sale“. Relaţiile noastre cu Polonia in lumina numirii dlui Gr. Gafencu la ministerul de externe VARSOVIA, 31 (Rador). — „Gazeta Polska“, oficios al guvernului polonez, publică un articol consacrat dlui ministru Gafencu, subliniind faptul că dsa nu este un doctrinar de birou sau om de partid, ci face parte din generaţia ostăşească a foştilor luptători, care şi-au oţelit caracit şi voinţa ».... « ai de grele incercuri» Noul ministru este un profund cunoscător al problemelor de politică externă. Reprezintă în conjuncturile politicei schimbătoare, un factor de mediaţie raţională şi calmă. D. Gafencu cunoaşte şi înţelege Polonia. Ceva mai mult, el are pentru ea un ataşament şi ştie care îi sunt aspiraţiunile şi tendinţele. Principiul politic al independenţei şi echilibrului susţinut de d. Beck, găseşte în d. Gafencu un partizan convins. In legătură cu numirea sa, nu trebue aşteptată o schimbare în politica externă a României, care se va desvolta ca şi până acuma, conform îndrumărilor fixate de M. S. Regele Carol şi sub privegherea Sa vigilentă. Se vor schimba desigur multe în diplomaţia românească şi în metodele ei. Din punct de vedere polonez, numirea dlui Gafencu este un element pozitiv, căci noul ministru socoteşte menţinerea şi consolidarea alianţei cu Polonia, drept unul dintre cele mai importante principii ale politicii române şi drept garanţia fundamentală a echilibrului în Europa răsăriteană. Lichidarea partidului comunist cehoslovac tr faşă finală PRAGA, 31 (Rador). — Lichidarea partidului comunist se face în cea mai mare linişte. Deputaţii comunişti au şijgări şi parlamentul. Consilierii corupv A , părăsit şi ei primăria oraşului Fraga Poliţia a sigilat toate secretariatele comuniste. In momentul de faţa se stabileşte lista cărţilor şi broşurilor comuniste, cari vor fi interzise. Problema revendicărilor italiene priveşte exemniv Franţa LONDRA, 31 (Rador). V. Cambon, însărcinatul cu afaceri al Franţei la Londra, a făcut joi o vizită la „Forreign Office“. Se pare că d-sa a prezentat punctul de vedere francez, privitor la revendicările italiene, arătând că această chestiune priveşte exclusiv Franţa. Agenţia Reuter adaugă: Deşi restabilirea relaţiilor prieteneşti între Franţa şi Italia formează una din principalele preocupări ale Angliei ca putere mediteraniană, nu a fost niciodată vorba ca d. Chamberlain să medieze între cele două ţări, cu prilejul vizitei sale la Roma. Se păstrează cel mai strâns contact între guvernul francez şi cel britanic. Nu se prevede discutarea relaţiilor tronco-italiene cu prilejul vizitei dlui Chamberlain la Roma, decât în măsura în care ele privesc direct relaţiile anglo italiene şi ameninţă statu quo-uî italian, l-a scris cu o nuanţă de amărăciune şi Iulius Caesar. . . , Italia şi România afişează în comun principiul etnic şi criteriul auto-determinării popoarelor. Pe aceste temeiuri, ele nu vor putea lupta decât în comun şi împotriva unui al treilea. Oricui ar încerca să monteze intrigi împotriva noastră la Roma, Ducele îi va putea răspunde cu cuvintele Papei Pius al IX-lea, adresate prelaţilor linguri în sinodul de la 1869 : „voi siete troppo ricchi“, (voi sunteţi şi aşa prea bogaţi) ! Iată de ce, la urările făcute de Excelenţa Sa d. Pellegrino Chigi, la adresa M. S. Regelui Carol II, noi putem răspunde azi, cu toată sinceritatea inimei : Evviva il Re Imperatore galantuomo Vittorio Emmanuele III! In preajma anului fapta Germanii din Memel cer alipirea la Reich Manifestul sefului germanilor din Lituania - Presa germana răspunde atacurlor ministrului de interne al Statelor Unite - Ziarele polonez® și numirea dlui Or., Cafencu în demnitatea de ministru de externe al României ” •. Chamberlain nu va media în conflictul franco-italianDeputații comuniști au părasit parlamentul cehoslovac l în plan italian pentru strângerea relaţiilor ungaroiugoslave şi formarea unui bloc comun BELGRAD. 3Î (Rador). Călătoria în Iugoslavia a contelui Ciano, fixată pentru jumătatea lunii ianuarie, va grăbi încheierea unui acord ungaro-iugoslav, tinzând să constitue „un bloc strâns de colaborare între Italia,Ungaria și Jugoslavia, scrie oficiosul „Novosti“. Ziarul constată că acordurile italo-iugoslave intră într’un larg plan european, făcut din iniţiativa Italiei. Se reaminteşte că în urma conferinţei de la Bled, ţinută în luna August trecut, situaţia Ungariei faţă de Mica înţelegere, s’a îmbunătăţit. La 300 de ani după moartea lui Octavianbus Augustus imperiul a căzut, dar ideia, i-a supravieţuit, licărind succesiv în toatestatele mari din Apus, până în ziua de azi. In zilele noastre ea se află în deplină efervescenţă imperialistă, atât pe plan politic cât şi spiritual, într’o acerbă concurenţă spre „răsboiu şi pace“. Raporturile româno-italiene au o deosebită importanţă mai ales subt aceste aspecte ale spiritului european Nimic, nu situiază faţă în faţa, pe terenul adversităţilor, România şi Italia. Nici interese materiale sau politice, nici concepţiuni deosebite asupra lumii. Dimpotrivă, legăturile din trecut, grefate pe o matrice identică a unui stil de viaţă comun tuturor popoarelor latine, au fost atât de cordiale, încât întreagă Europa a recunoscut în ţara De atunci, relaţiile ungaro-iugoslave au devenit mai strânse şi au ocupat un loc important în conversaţiile dintre oamenii politici italieni şi maghiari. Contele Ciano ar fi obţinut de la Ungaria ca ea să renunţe la orice aluzie de revendicare teritorială faţă de Iugoslavia. Iniţiativa va lua, în curând, probabil, forme mai concrete. Ziarul încheie, respingând teza după care trebue văzută în intervenţia Italiei un episod al luptei dintre Germania şi Italia pentru a stabili predominarea lor în bazinul dunărean noastră o „sentinelă romană“ la graniţele răsăritului. Am luptat în comun pentru cauza păcii, am sângerat pentru aceleaşi idealuri şi nu ne-am găsit niciodată pe baricade potrivnice. Va fi la fel şi în viitor. „Pas Romana“, moştenirea cea mai de preţ a epocei lui August, este ocrotită cu o deosebită grijă de Ducele Mussolini, a cărui mediaţiune a evitat popoarelor un răsboiu general în toamna acestui act. Dar raporturile româno-italiene câştigă în amploare şi mai mult, în măsura în care ţărmurii Mediteranei, vor rămâne cu vremea în stăpânirea exclusivă a gintei latine. Căci litigiul dintre Franţa şi Italia îşi va găsi o soluţiune paşnică, sfărâmând iluziile tuturor acelora, cari ar dori să vadă o reed'*'** a acelui „De bello gallico“, pe care LIVIU HULEA