Tribuna, iulie-august 1939 (Anul 2, nr. 146-198)

1939-07-22 / nr. 164

ANUlJ II. — XI. 164. Director: ION AGARBICEANU Redacţia: Cluj, str. Regina Maria, nr. 10. Telefon: 11.06. Administraţia : Str. Regina Maria, 10, şi SStr Tnlin IVTmnin nr T­O Tr 11»n­ir 11.07. Director executiv: I O A­N PETRUCA Prim redactor şi redactor responsabil: LIVI­J HULEA Coborârea la sate Prima serie de titraţi cari intră în pre­vederile Serviciului Social, sunt repartizaţi la cele douăzeci de şcoli pregătitoare, câte două de fiecare ţinut, pentru a primi in­­strucţiile necesare în activitatea ce vor des­făşura-o la sate. Echipele Regale ale Fundaţiei culturale Principele Carol au plecat şi ele la conti­nuarea unei munci pe care o urmăresc cu stăruinţă de câţiva ani. Subsecretariatul de stat al propagandei a pornit şi el, anul acesta, echipe de pre­­militari studenţi în mijlocul populaţiei din Dobrogea, şi în special în Cadrilaterul pe care vecinii noştri bulgari nu încetează de a-l râvni, crescându-le pofta, după împre­jurări, până la Dobrogea întreagă. Ministerul Sănătăţii publice are în pro­gram, pentru anul acesta, o ofensivă sani­tară care vizează creiarea alor zece judeţe model. Dacă vom mai adăuga şi activitatea tra­diţională a „Astrei“, încadrată acum la sate în aplicarea legii Serviciului Social, ne putem da seama ce proporţii mari a îmbrăcat la noi interesul faţă de largile pă­turi ţărăneşti, având ca ideal creşterea vi­talităţii românismului autohton, prin ridi­carea, sub toate aspectele, a vieţii de la sate. Nu mai încape îndoială că acum se fac primele tatonări, primele experienţe, pentru a se vedea mai târziu cum se pot încadra toate aceste iniţiative şi acţiuni, într’un ‘­tot organic, cu un uimitor plan de muncă şi de realizări. Nu suntem decât la începuturile unei ac­ţiuni de stat, care vine să desvolte pe un plan vast, activitatea de până acum a di­verselor asociaţii culturale, punându-i te­meiuri ştiinţifice şi mijloace materiale la îndemână, pentru realizările necesare. Am citit de curând un articol al dlui prof. Rădulescu-Motru, preşedintele Acade­miei române, publicat în „Timpul“, în care se ridica, cu drept cuvânt, împotriva ace­lor publicaţii quasi oficiale, în care se arată ca realizat programul cultural la sate, deşi în articolele vizate nu se face decât para­frazarea directivelor date din locuri com­petente pentru realizările din viitor. De­sigur că o astfel de atitudine e lip­sită de seriozitate, şi ştim că superficiali­tatea e cea mai proastă sfătuitoare şi cea mai grea piedică în realizările adevărate. Fiind dintre aceia cari cunosc de aproape patru decenii sforţările culturale ale „Astrei“ în masele poporului, şi au contri­buit, după puteri la activitatea sa, eu îmi dau prea bine seama că despre rezultate pozitive şi permanente, cari să continue v a trăi prin ele înşile, nu poate fi vorba în noua coborâre la sate, decât după ani. Suntem, la tot cazul, în faţa unei acţi­uni şi a unor preocupări cari întrec tot ce s’a putut face la noi până acum pentru ridicarea maselor ţărăneşti. E o reală de­mocraţie, o adevărată întoarcere cu faţa spre popor. Dar pentru rezultatele aştep­tate va trebui o muncă sistematică, după un plan unitar, de lungi şi laborioase de­cenii. Ceea ce va trebui să se cristalizeze din experienţele primilor ani socotesc a fi cre­iarea unui program unitar şi o coordonare a activităţii diferitelor ministere care şi-au luat nobila misiune de a contribui la ridi­carea satului şi a săteanului român, sub toate laturile vitale ale propăşirii sale. Prin Legea S. S. s-a armonizat activita­tea la sate a diferitelor asociaţii culturale religioase sau a iniţiativelor particulare, fixând ca centru de plecare şi de întoarcere căminul cultural. Dar rămân de armonizat inițiativele luate aproape în acelea scopuri, ale diferitelor departamente. Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. F.T.T. Nr. 30.521/1939, înregistrat la Trib. Cluj, Nr. 1316/1938,FI 2 Lei Ni se pare că se dă, de-odată, un iureş prea din multe părţi, asupra satului, şi că sătenii noştri se vor zăpăci într’o măsură oarecare, neînţelegând prea multe acţiuni, de-odată pentru acelaşi scop. E necesar să se ia, chiar din primii ani, măsuri pentru a nu se discredita acţi­unea culturală în masele mari, după felul cum s’a discreditat cea politică, împrejurările, elementele constitutive sunt asemănătoare: prea din multe părţi se voeşte acelaşi bine al poporului. E necesar deci ca întreaga propagandă la sate să meargă sub un singur nunţe, sub o singură firmă, care poate fi foarte bine aceea a Serviciului Social. după cum e nevoe de un program clar, unitar, în care îşi pot da apoi contribuţia toţi factorii de Stat cari pot întinde o mână de ajutor. Suntem siguri că din experienţele primilor ani va trebui să se ajungă la această uni­tate de acţiune şi de îndrumare. Al doilea element principal care va tre­bui să se limpezească din aceeaşi expe­rienţă este alegerea timpului celui mai po­trivit, luând în seamă ocupaţia de agricul­tori a ţăranilor noştri — când să se facă coborârea la sat. Două împrejurări sunt în contrarietate la alegerea sezonului activităţii culturale la sate, întâia: intelectualii titraţi, studenţii Sunt mai liberi în lunile de vară a doua, ţăranii noştri chiar în aceste luni sunt în toiul muncilor agricole. Se ştie că ţăranului român îi place să ru­mege o idee nouă până o acceptă. Are nevoe de vreme de gândire. Ori, în lunile de vară, el nu se poate gândi serios la alte probleme decât acele ale existenţei lui ma­teriale, legată de muncile agricole. După experienţele ce se vor face se va afla, credem, un sezon mai potrivit pentru coborârea la sate. Asupra însemnătăţii contactului dintre tineretul titrat şi satul românesc, vom re­veni cu alt prilej. I. Agârbiceanu DANZIG, 21 (Rador). — Un funcţionar polon a fost împuşcat de un vameş din ser­viciul oraşului liber. Corespondentul agenţiei „DNR“ dă ur­mătoarele amănunte asupra împrejurărilor în cari s-a produs incidentul: Vameşul din serviciul Danzigului a fost atacat joi dimineaţa de un funcţionar polon în apropiere de staţia de frontieră Postelau, pe când patrulai dealungul graniţei. In aceste condiţiuni, el a făcut uz de ar­mă şi a împuşcat pe funcţionarul polon. S’a deschis o anchetă. Se afirmă că funcţio­narul polon aflat pe teritoriul polon a în­dreptat arma asupra vameşului din Danzig care astfel a fost în legitimă apărare. * Un nou incident la frontiera polono-germană Sâmbătă, 22 iulie 1939 Im prezenţa M. 8. Regelui­­ Voevodu­lui Mih­ai* Capitala a­bserfeat patronul aviaţiei române Cuvântarea dlui general Paul Teodor­escu, ministrul Aerului şi Marinei BUCUREŞTI, 21. — Cu prilejul sărbăto­­rirei patronului aviaţiei, la care a participat întregul guvern în frunte cu conducătorul său, d. Armand Călinescu, autorităţile ci­vile şi militare precum şi un numeros pu­blic, d. general adjutant Paul Teodorescu, ministrul aerului şi marinei, a rostit urmă­toarea cuvântare, adresându-se M. S. Re­gelui, care se afla prezent la această solem­nitate: DISCURSUL DLUI GENERAL PAUL TEODORESCU „Sire întreaga aviaţie, premilitară, turis­tică, comercială, civilă şi militară sărbăto­reşte astăzi, 20 iulie, în prezenţa şi la în­demnul Majestăţii Voastre, care în nemăr­ginita sa atenţie pentru aviatori le-a desti­nat ca patron pe Sfântul Ilie, zis Proorocul pentru ca asemănător celui înălţat în cer şi purtat de cai întraripaţi şi a puterei lui de credinţă pe cavalerii aerului, purtaţi de caii lor, să stăpânească cu aceeaşi dibăcie văz­duhul şi să propovăduiască cu aceeaşi cre­dinţă o viaţă de virtute, plină de riscuri, de sacrificii şi de jertfe. In fiecare an ne strângem mic şi mare în jurul acestui fru­mos monument, simbol măreţ al strădaniei sburătorului în lupta lui încăpăţânată pentru deslipirea­ fiinţei sale pe pământul care-­ r ţine şi cerul care-1 cheamă. SLAVĂ EROILOR SBURĂTORI In fiecare an la aceiaşi zi atestăm: Celor care au cutezat, dar nu s’au înfricat, celor care au pătimit, dar nu s’au mântuit, celor care au murit, dar nu s’au dat învinşi, că în sfârşit, totuşi, ei au biruit. Venim să aducem slava noastră eroilor noştri sburători, dispăruţi în plină tinereţe, dar în plină glorie pentru înălţarea cât mai sus a aripilor româneşti. In mintea noastră trăeşte vie amintirea chipurilor lor înflăcărate de entuziasm; în Sufletul nostru simţim sbuciumul sufletului­­lor, în goană nebună spre biruinţa finală; în fiinţa noastră purtăm doar ceva din forţa lor divină, căci ei au murit ca să tră­iască în noi şi mai puternic, pentru a duce la îndeplinire o misiune cerească, visurile şi idealurile lor. M. S. REGELE CAROL II, FĂURITORUL AVIAŢIEI­­ ROMÂNEŞTI Sire, temerarii Voştri sburători recunosc în Majestatea Voastră nu numai pe supre­mul lor şef de oştire, dar pe creatorul aviaţiei, pe părintele ei sufletesc, care a în­ţeles dintr’u început duhul şi i-a fixat de­stinele. Sub neîncetata grijă a Majestăţii Voastre aviaţia noastră s’a putut ridica dela situaţia modestă de după războiu la rangul de armă de astăzi şi tot sub înalta oblăduire a Ma­jestăţii Voastre ea va deveni armata ae­riană de mâine, pe care dreptul de apărare naţională îl reclamă. Nu a scăpat Majestăţii Voastre : doctri­nă, înzestrare, personal, industrie, spirit de armă. Majestatea Voastră i-a dat suflet din sufletul Său. De aci tainica legătură din­tre Rege şi sburătorii Săi şi sentimentul de afinitate şi de înţelegere reciprocă. Intre ei şi Suveranul lor, pe calea inimei nu este nici o ierarhie. AVIAŢIA ROMÂNĂ VA ŞTI SA ÎNVINGĂ SAU SĂ MOARĂ PENTRU NEAM Sire, faptele eroice de fiecare zi ale sbu­­rătorilor Majestăţii Voastre, care culmi­nează în mod natural la ei cu o moarte an­ticipat consimţită, sunt cea mai puternică­­ chezăşie că atunci când va suna ceasul, I aviaţia română va sbura sus, sus de tot şi falnică în cântec de motoare şi mitraliere, va şti să învingă sau să moară pentru Neam şi Rege. Astăzi, din avântul lor sufle­tesc pe care ei, stăpânitori de sute de cai motoare, nu-l mai pot stăpâni, va ridica un imn de mărire şi mai puternic decât sgo­­motul păsărilor lor, ei vor striga: Să trăiţi Majestate! Să trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia“. Japonia poate face tată şi Sovietelor. In caz de nevoe TOKIO, 21 (Rador). — Vice­amiralul Kanazawa a declarat că marina japoneză urmăreşte cu îngrijorare ameninţările con­tinui şi încălcările autorităţilor sovietice asupra drepturilor Japoniei din Sakhalin. Uniunea Sovietelor se înşeală, a înche­iat viceamiralul, dacă crede că Japonia este atât de angajată în conflictul din China încât nu ar putea să se ocupe și de inci­dentele din Sakhalin. Aviaţia britanică poate oricând PARIS, 21 (Radar). — Ziarul „Le Jour“ comentând al doilea raid demonstrativ al avioanelor britanice, scrie că e vorba de manevre care să obişnuiască echipagiile cu îndeplinirea sarcinilor ce li se vor pune în de bombardament ajunge la Berlin caz de război. Avioanele engleze de bom­bardament, închee ziarul, au dovedit că pot face traectul Londra—Berlin—Londra, cu toată încărcătura de bombe. D. Roosevelt adeptul unei reînarmări morale HOLLYWOOD. 21 (Rador). — Adunarea preliminară a congre­sului pentru reînarm­area morală a fost deschisă ieri. 25 de state sunt reprezentate prin câteva mii de delegaţi. Adunarea a primit cu acest pri­lej numeroase mesagii din partea oamenilor de stat americani şi europeni. Preşedintele Roosevelt a trimis o telegramă care arată că reînarm­area morală ar putea con­tribui la micşorarea primejdiei unui conflict armat, dacă ar primi sprijin în lumea întreagă.

Next