Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1897 (Anul 1, nr. 1-122)

1897-06-10 / nr. 109

Pag. 524 — Nr. 109 TRIBUNA POPORULUI şitoarea întrebare „De ce nu-­mi vii“, che­marea iubitei cu violenţă, aproape cu convul­­siune „O vino, vin“..., lina alintare,„ sinul teu“... şi în sfîrşit tainicul „de atâtea ori“... sunt de o indescriptibilă frumseţă. Frumoase au fost şi rugile lui Brahms, două cântece serioase, precum şi „Der Wirthin Töchterlein“ de C. Löwe. Neobositul concertant s’a văzut necesitat a prelungi programul şi a mai cântat „Mân­­druliţă dela munte“ de C. Ştefănescu şi „Die Afrikanerin“ (aria cea frumoasă) de Meyer­beer. In cea din urmă s’a afirmat dl Popo­­vici îndeosebi de bariton eroic. A fost poate culmea prestaţiunei din seara aceasta. Auziam orcanul deslănţuindu-se şi în mijlocul lui vocea înverşunată: „Ha, ha, zittert ihr?“ Ear’ după aceasta suna cu mănie şi pa­timă : „Frisch, an die Segel, Stricke, Dass euch die Rettung glücke Und klammert euch an, an Tau und Mast Sonst trifft euch der Tod. ..“ Sub impresia acestor tunete s’a depărtat entusiasmatul public, care după toate punc­tele a făcut frumoase ovaţiuni genialului nostru oaspe. Concertul acesta a avut o splendidă reu­şită. Ţin să amintesc, că au cooperat şi alte trei forţe de-ale noastre de acasă, fru­moasa sopranistă Geni Moga, artista în pian Irina Pop şi cunoscutul măiestru pianist dl Heldenberg. D-şoarele au primit admirabile buchete de flori, care dl Popovici o cunună de lauri. In numărul viitor voi vorbi despre con­certul reuniunei, dat cu concursul iubitului artist Popovici, care în seara aceasta a cu­cerit pentru totdeauna inimile celor ce l-au auzit. Turist, mai ales a dat guvernului lovituri simţite şi a osândit în aspri termini mai ales­­­ul 16 al proiectului. A urmat apoi un răspuns scurt al mini­strului Perczel la o interpelaţie a deputatu­lui Molnár János, şi o nouă interpelaţiune a deputatului Sima Ferencz în causa gre­velor muncitorilor în faţa secerişului. La întrebarea interpelantului, dacă gu­vernul are nu de gând să se ocupe serios cu chestia muncitorilor şi cu vindecarea radicală a răului, ministrul. Intre altele, a răspuns: — Nu-i adevărat, că guvernul nu­mai cu suliţele vrea să reguleze aceste rele; din contra, el face tot ce poate In in­teresul poporului. Din Dieta maghiară. — Şedinţa dela 19 Iunie n. — S’a continuat desbaterea asupra §-ului 16 al proiectului de lege despre procedura penală. Doi marcanţi oratori ai opoziţiei au scăr­mănat în această şedinţă proiectul guver­nului, în special §-ul 16, care o să dea încă mult de lucru „părinţilor patriei“ în şedinţele de vară ale Dietei. Primul orator a fost Hentaller Lajos, care a păşit cu un proiect de resoluţiune prin care cere modificarea proiectului şi retrimiterea lui la comisiunea justiţiară. Al doilea a luat cuvântul deputatul Ho­­limszky Nándor, presidentul Apponyştilor. Printr’o lungă şi energică vorbire, dînsul PLIMBAREA de PR. DE SCHILLER. (Versiune metrici.) Drag îmi eşti munte, creştetu-’ţi arde scli­pind de văpăi, Îndurător cu blândeţe, soare, tu-’l mângăi. Ţie mă ’nchint — Voi, lunci înflorite şi tei ce-alintaţi In frunziş o lume de paseri, — bin’ v’am găsit! Mare albastră de-azur, ce ’n neţărmurire încingi Codrii ’nverziţi şi şiruri de munţi depărtate, Liber mă simt, In lumina-ţi scăldat, scap de strîmtoarea Ce-apasă sufletul meu în scunda-’mi chilie. Înviorată mi-e firea, — curg fluri de balsam In aer, — car’ ochii-’mi, trişti şi sătui de ’ntunerec, Se oţelesc la verdeaţa, ce ’n feţe se schimbă, din deal Până ’n văi, — încropită topindu-se ’n farmec. Cu drag mă primeşte plaiul cu moi co­voare întins, Şi prin oceanul de iarbă cărarea-o aleg. Sbârnăie ’n giuru-’mi strădalnica-albină, flu­turi uşori Pe aripi tărcaţi se leagănă ’n flori des­mierdate. Para de soare ferbinte săgeată! Tăcere-i, Numai glasul privighetorii se ’nalţă la cer. Deodat’ se deşteaptă în freamăt tufanii, ş’arinii Se ’ndoaie ’n resfăţ; vântul adie ’n glia-ar­gintită. Misterios şi ambrosic amurg mă răcoreşte Sub umbra de fagi, ce boltă fac cu-a lor ramuri. M’am prins In pădurea ’noptată, privelişte nu e, Doar’ pe poteca cotită şi ’ngustă mă urc La ’nălţime, prin gratii de ramuri abia pe­­ furiş Străbate vre-o rază, văz câte-un ochiu de senin. *­Dar’ larg luminiş s’a făcut, se deschide pădurea, Bolta se sparge şi ziua ’n mândrie răsbate. Nesfîrşită câmpie s’aştere cât văd cu ochii, Muntele-albastru, în fund orizontul închide. Ripe ’s de vale, car’ adâncit sub poala de munte Lin se leagănă riul cu unde­le-’i limpezi. Eter neţărmurit e sub mine, — de-asupra-’lai văzduh, Cu groază ochii ridic, şi-ameţesc când li plec. Intre vecinica slavă şi necovîrşitul abis, Fără să şovăiu, trec pe poteca ’ngrădită. Se ’ntrec în frumseţi bogate tăpşane, şi ’n sbor se alungă Cu lanuri de grâne, trudnic muncite de om. Văd colo nişte vărgi ! sânt răzoare, ce câmpu-’l despart, Brezde ’n covor, ţăsute de rodnica Ceres, Semne cereşti! Sfânt este Tatăl şi ome­nirea-i se 'nchină, Prin veacuri de fer, răcită-i credinţa lui Amor. Veii lămurit o dungă albită, cum şesul îl taie, E drumul de ţeară, se urcă pe mal că­ţărat, Ori şerpueşte ’n livezi, povîrnind din pădure. De-alungul pe rîu plutele lunec a lene. Turme ’n poieni păşunesc, s aude cum sună talanga, Păstorul pustiu le flueră doina a lene Sate răsleţe ’ncunună rîul de laturi, — alte’s Pierdute’n huceag, ori prăvălite pe deal. Nedeslipit de ogoru-i, trăeşte în tihnă Ţăranul pe miez de câmpie, — mica-i colibă Stă sprijinită ’n copacul vînjos, ce-o um­breşte. Examenele de maturitate la gimnasiile noastre în anul acesta se ţin: la cel din Braşov în 24, 25 şi 26 Iunie st. n. ; la cel din Beiuş în 28, 29 şi 30 i. e. n.; la gim­­nasiul din Năseud în 21, 22, 23 şi 24 Iunie Via bogată se ’nalţă învălindu-i fereastra Sfinte limanuri, în cari poporul nerăsvrătit Blând se supune legii de muncă în lume. Unicul dar aşteptat dela Domnul e roada, Otova­’şi trece traiul în zile trudite. Ce s’a schimbat acum şi-’mi răneşte vede­rea? Alt duh, Altă fire-i şi alt­fel e locul; — străin sunt, Tot se respinge ce ’n dragoste se’mpreu­nase, Toate’s la fel ş’asemeni li-i felul şi firea. Ranguri văd despărţite! Plopii­’s de neam în şiraguri, Falnici, măreţi se deschilinesc cu mândrie. Tot cu sistem aşezat şi ales, — însemnează Că-un cap e — car’ ceilalţi toţi slugi umilite. Se simte stăpânul, — pompai dovadă, leite’n metal Cupole şi turnuri străluce, — oraş năs­cocit. Din cremenea oablă. S’au năpustit sperioşi prin păduri Chiar şi faunii, car’ blocuri de piatră învie De glasuri smerite. Omul de om mai a­proape Se ’ncoardă ’n puteri şi ’n goană îşi trece viaţa. Din România. O Româncă decorată. S'a acordat d-şoarei Sarmisa Bilcescu, doc­tor în drept dela facultatea din Paris şi membră a societăţii de legislaţie comparată din Paris, înalta autorizaţiune de a purta însemnele de „Oficer de Academie“ (Francia). * Cassa de depuneri în Bucureşti. Cu ocazia ceremoniei punerii petrii fun­damentale de ori a Cassei de depuneri şi consemnaţiuni, s’a dat o sărbare, la care s’au distribuit medalii comemorative de aur, argint şi bronz. Medalii de aur au fost numai trei, fiecare în valoare de 1.300 de lei, care s’au dat Regelui, Reginei şi Prinţului moştenitor. Toate medaliile au fost făcute la mone­­tăria statului. Cheltuelile cu baterea acestor medalii, cu arangiarea sărbărei şi cu banchetul, se urcă la 20.00 de lei. Jubileul Reginei Victoria. Sărbările jubilare au atras o mulţime enormă, din toate părţile lumii. Londra este plină de străini, şi sutele de trenuri, cari se încrucişează de-a lungul oraşului, aduc necontenit oaspeţi noi. * Specula locurilor pe estradele construite în drumul măreţului cortegiu regesc depă­şeşte tot ce s’ar pute imagina. Mai toate locurile au fost acaparate ime­diat, după­ ce abia s’a decis construcţia extradelor, de cătră speculanţi, cari astăzi le vând cu 200, 300, 400 şi 500 lei un loc, pe când preţul lor iniţial era făcut la 78.75 lei. Acum trei săptămâni dela un loc de 15 guinee sau 393‘75, s’a vândut, cu 1250 lei. * Prânzul săracilor. Se ştie, că princesa de Valles a luat iniţiativa de a se da o masă săracilor din Londra — vre-o 300.000 — prin subscripţie publică. Banii s’au stilus şi masa se va da. In fiecare cartier vor fi câte una sau mai multe mese, după numă­rul săracilor. NOUTĂŢI Arad, 21 Iunie n. 1897.­­ Alexandru Bohăţel. La 18 Iu­nie n. a încetat la Cluj din viaţă Alexandru Bohăţel, căpitan suprem in pensiune al fostului district Nasăud. Decedatul jucase un rol însemnat pe vremea absolutismului şi a lucrat cu zel pentru interesele culturale şi eco­nomice ale Românilor din Transilva­nia. Chiar acum, el figura în fruntea bărbaţilor cari au convocat la Cluj, pe ziua de 17/29 iunie, adunarea în afacerea autonomiei greco-catolice. Mult regretatul Bohăţel a împli­nit frumoasa vârstă de 81 ani. Tri­mitem condolenţele noastre întrista­tei familii. Din partea familiei ni­ s’a trimis ur­mătorul anunţ funebral: Subscrişii In numele lor şi al tuturor con­sângenilor anunţă cu inimă frântă de durere trecerea la cele eterne a iubitului soţ, tată bătrân, frate, socru şi consângean Alexandru Bohatielu de Glod, căpitan suprem al fostu­lui district Năsăud în pensiune, membru fondator al „Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului ro­mân“, presidentul consiliului direcţiunei in­stitutului de credit „Economul“ şi propri­e­­tar în Cluj, întâmplată după scurte suferinţe la 18 Iunie st. n. la 1 oara după miezul nopţii, In anul al 81-lea al laborioasei sale vieţi şi al 40-lea al fericitei sale căsătorii a doua. S’a mutat din nou la cele eterne una dintre sublimele apariţiuni ale geniu­lui românesc, care într’un timp de peste o jumătate de secol a veghiat şi a îngrijit de cele mai scumpe interese ale neamului său! Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct se vor aşeza spre eternă odihnă în 20 iu­nie la 2 oare după am­iazi după ritul greco­­catolic român, dela casa proprie (Nagy­­utcza N-rul 44). In moşia sa dela Valea seacă. Fie-i ţărîna uşoară şi eternă memoria! Cluj, la 18 Iunie 1897 st. n. — Iuliana ! Bohatielu n. Csorna, ca soţie; Susana Mi­­hali n. Bohatielu, Ludovica Ancean n. Ro-* Exposiţie iubilară în Viena. Majestatea Sa a îngăduit, ca exposiţia ce se va aran­­gea anul viitor în Viena să poarte numirea : „Exposiţie iubilară, Viena —1898.“ * Congresul internaţional al zia­riştilor: se va ţine anul acesta în Stockholm şi se va deschide în 24 i. e. n. ’Şi-au anunţat participarea vre-o 300 representaţi de ai reuniunilor şi societăţilor de ziarişti din toate părţile lumii.* Dela Reuniunile învăţătorilor noştri. Ni se trimit spre publicare următoarele: Reuniunea învăţătorilor dela şcoalele po­porale gr.-ort. române din protopopiatele Arad, Chişineu, Şiria, Boroşineu, Buteni, Radna şi Halmagiu. — Nr. 179/1897. — Convocare: înaltul minister regesc, sub Nr. 30787 de datul Budapesta, 1 Iunie 1897, a binevoit a prevede cc­ clausula de aprobare statutele reuniunii noastre înveţătoreşti. Sub­scrisul biurou convoacă prin aceasta la şe­dinţă extraordinară pe toţi P. T. D. func­ţionari şi membri ai comitetului central pe ziua de Miercuri, în 30 Iuniu st. n. la 10 ore a. m. In sala mică a seminarului din Arad, ca să putem dispune cele necesare pentru constituire în înţelesul statutelor deja aprobate. Arad, 19 Iuniu 1897.Prof. Teodor Ceontea, preşedinte ; Nicolae Ştefu secretar 1. Reuniunea cercuală a învăţătorilor din tractul Buteni Nrul 4/897. — Convocare. Conform cond­usului luat în adunarea reu­niunei cercuale ţinută in Buteni adunarea reuniunei cercuale din tractul Butenilor se convoacă pe 14/26 iunie a. c. în comuna Şilindia, la care toţi membrii şi sprijini­­torii învăţământului sunt poftiţi a lua parte. Bodeşti, 3/15 iunie 1897. Nicolau Boscaiu, preşedinte ; Petru Popa, notar. * Tram­vaiu electric în Arad. Două peti­­ţiuni au sosit zilele acestea la senatul oră­şenesc, una a direcţiunii căii ferate din oraş care ceealaltă a fraţilor Neumann. In amândouă se cere concesiune pentru Intro­ducerea tramvaiului electric pe liniile fe­rate ale oraşului. Petiţiunile au fost date comisiunii pentru afacerile de comunicaţiune, care Ie va resolva într’una din zilele acestea. 10/22 Iunie 1897 Katielu, ca surori; Alexandru și loan Vajda, ca nepoți; Dionisiu Vajda, ca ginere. *

Next