Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1897 (Anul 1, nr. 1-122)

1897-01-14 / nr. 7

14/26 Ianuarie 1897 şi vorbind într’altele despre o cuvântare a lui Kossuth Ferencz, în care acesta atăcase chiar pe Maiestatea Sa. Vorbirea sa, dnul Danda­­şi-a terminato cu cuvintele : „Tră­­ească Majestatea Sa împăratul“. 8* pentru aceasta a fost osândit fără drept de apelată, în proces de a­lesa Maiestate... Dl Danda s’a purtat româneşte; proto­coalele de cercetare şi toate actele dresate ungureşte, le-a refusat sâ le iscălească; chiar şi în temniţă a refusat să iscălească o foaie de primire a unei sentenţe până­ ce numele Simon nu s’a cores în Simeon. Se scrie, că în temniţă e torturat mereu fiind­că nu vorbeşte cu pandurii — ungu­reşte ...* Puterea gendarmilor maghiari. Nu este aproape zi, în care să nu se întâmple abusuri comise de gendarmi maghiari, mai ales în ţinuturi locuite de Români, şi cât de des auzim şi ziarele înregistrează ştiri, despre atro­cităţile acestor paznici ai „ordinei“ publice; câte vărsări de sânge, ade­seori din motive de nimic!... La mij­loc e ura de rasă şi mai vîrtos în­demnul primit de la autorităţi admi­nistrative sub a căror comandă stau în astfel de caşuri; dar putere li­ se dă, putere mare, aproape fără respon­sabilitate și prin lege. Drept ilustrare a celor ce am spus, iată un singur punct din § 11 al regulamentului lor de serviciu. Gendarmul se poate folosi de armă contra ori-și-cui: (punct 3) care i­ se opune îndrumărilor lui admonietoare, cu gândul de a-l împedeca în ser­viciu“. Va să zică dacă nu asculţi de în­drumarea ce îţi dă domnul gendarm, cu gândul de a-1 împedeca în „munca“ sa— şi gândul Dumnealui ţi-l ştie! are dreptul să te împuşte . . . Adevăr că ai tăi sunt în drept să facă ară­tare, în urma căreia se face cerce­tare şi gendarmul poate fi distins ori pedepsit pentru folosirea armei. Şi pu­ţine caşuri de pedepsire, mai multe de distincţie, s’au auzit, căci folosirea armei, după regulamentul amintit, tre­ime să se întemple adeseori pen­tru „onoarea armei“, a fegyver be­csületére... Nu vă miraţi deci de caşuri ca la Meh­adica şi Anina... • * Cei doi amici. Antidinasticul „Adeverul“ şi alte foi oposiţioniste publică cu şi fără comentar­ textul telegramelor de felicitare, ce s’au schimbat cu ocasiun­ea Anului nou, intre părintele Ghemuite Petrescu, fosta Mitropolit Primat al României şi între Mi­tropolitul Miron de la Sibiiu. Părintele Ghe­­nadie se roagă lui Dumnezeu pentru viaţa Mitropolitului Miron, scumpă fiilor săi cre­dincioşi. Mitropolitul Miron, îmbrăţoşând cu iubire frăţească pe Părintele­ Ghenadie, doreşte ca Dumnezeu s se-şi dăruiască şi conserve pacea şi mângâierea sufletească ca recompensă pentru cele suferite. Aceste publicaţiuni au rericienţa a presenta pe Mi­tropolitul Românilor ortodoxi de peste Car­­paţi în oposiţiune cu guvernul României şi pe partea dlui N. Fleva şi a oposiţiei. * Ştire literară. A apărut de sub tipar ; Schiţe umoristice“ de Enea Hodoş. Tipogra­fia diecesană, Caransebeş, Editura autorului. Volumul e de un exterior elegant, tipărit pe 182 pagine, cuprinde 10 bucăţi de scrieri umoristice foarte interesante. Preţul 1 f1. Recomandăm această carte tuturor tunicilor noştri.* Explorator român *Era­­Nowi?­. .din Iaşi, scrie : Dl naturalist Emil­ Racoviţă, care va participa la expediţia ştienţifică belgiană la polul sudic s’a reîntors la­­Iaşi spre a-­şi vedea familia. Distinsul nostru compatriot, după­ ce ’şi-a făcut­­serviciul militar­ în Iaşi a stat mai mult timp în străinătate spre a se pune în contact cu colegii săi din ex­pediţie şi a completa preparativele călă­toriei, care va avea o durată de 2 ani de zile. Expediţiunea va pleca din Anvers în una Main. Dl şi d-na Gh. Racoviţă, pă­rinţii tinerului naturalist, au intenţia de a’l conduce până la Anvers.“ * Condamnarea unui trădător de patrie;­ribunalul militar francez a condamnat Sâm­bătă în 23 Ianuarie pe fostul căpitan în armata franceză, Guillo, care după ce a­­vândut mai multe scrisori secrete şi planuri militare s’a refugiat încă în a. 1889 în El­veţia şi mai târziu în Belgia. Fiind prins şi­ transportat în Franţa, a fost judecat la 5 ani temniţă şi 3 mii franci amendă. \t ■ * -i • ' . ' îi ' . ’ n Ciuma, în şedinţa de la 23 c. corpul pro­fesoral al facultăţii de medicină din Viena a hotărît să trimită la Bombay mai mulţi doctori cari să studieze acolo ciuma., Misiu­nea aceasta va fi condusă de bacteriologul, Dr. Albrecht, de Dr. Ortner şi Giron. * Liturghia Sfântului Ioan Crisostom este titlul unei colecţiuni de cântări bisericeşti,­i aranjate pe note, pentru corul şcolarilor, de d. N. Stef, învăţător în Arad. O recomandăm cu căldură în deosebi în­văţătorilor cari conduc coruri bisericeşti. TRIBUNA POPORULUI invitare la abonament Deschidem prin aceasta abonament pe anul 1897 la „TRIBUNA POPORULUI“ Condiţiunile de abonament, însemnate şi în fruntea foii, sunt cele următoare :­ în Monarchie: ' Peun an ..... . . . fl.10.­Pe 1 2 an . . . . * \ * . W 5.­Pel/i an . . . .. V • » 2.50. Peo lună . ... V:/ • /.•,» 1, ; Pentru România si 9 străinătate: Peun an ... . . . franci40 — NUMENI DEDUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu 1 fl. 50 cf. pe an, având o întindere de 8 pagine, cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine. PSlir Domnii cari se abonează la foaia de zi cu­ 10 fl. pe an, nu au să mai plătească nimic pentru adausul po­poral de la numărul de Dumineca. Administraţia „TRIBUNA POPORULUI“. Loc deschis. Suntem rugaţi a publica următoa­rele: : Onorată Redacţiune!­up Aflu că e în interesul societăţii să spun şi eu câteva cuvinte despre regretabilele neînţelegeri ivite în sînul societăţii „Petru Maior.“’ Şi după­ ce de ospitalitatea,­­ şi bună­voinţa celorlalte stimate ziare româneşti s’a usat destul în afacerea aceasta.έmi­ adresez d-voatră cu rugarea să binevoiţi a da loc în coloanele preţuitului d-vostră ziar, următorului: CU­VÂNT DE ÎNCHIDERE. Cu „Retractaţiunea“ d-lui R. Cupariu s’a terminat o nenorocită discuţiune; cred înse că e datoria mea să fac unele constatări şi să spun cuvântul de încheiere. Faptul, motivele şi modul abzicerii d-lui R. Cupariu din postul de preşedinte al so­cietăţii „Petru Maior“, ,­u lucruri nu toc­mai rare şi neobicinuite şi la alte societăţi,­­ s’a pus la discuţiune pe­ cale ziaristică în urma stăruinţelor neobosite a­le d-lui Dr. E. Daian,­ directorul „Tribunei­“ , „Acest cas, care s-­r putea întocmi de mult“ era mai bine să nu fi fost provocat. ‘ în sinul societăţii e de mult pace şi ar­­monie , nu îi fost însă,între membrii socie­tăţii ,şi „Tribuna“,­ sau mai bine zis direc­torul ei. Repeţitelor rugări în modul cel mai obec­­tiv şi cuviincios posibil, ce am adresat parte „onoratei redacţiuni“ a „Tribunei“, parte­a domnului director“ al ei, de a publica ştiri despre societate „cu cea mai mare reservă“ ca ,să nu ne vedem puşi în ne­plăcuta alternativă, ca sau să desminţim categoric şi oficios vre-o foae românească, etc“, şi să ne ofere „şi mai departe spri­jinul şi bunăvoinţa de­ până acum“, —nu s’a dat ascultare, ci s’au publicat calomnii la adresa societăţii, stilisate precum se vede­­ de cineva din redacţiune. Asemenea nu am fost ascultat când după apariţiunea acelei I..corespondenţe am rugat pe domnul director al „Tribunei“ să desminţească, acele ştiri prin frasa, că redacţiunea „a fost indusă în eroare de corespondent“, după­ ce cu câteva zile mai nainte îl informasem despre modul, cum s’au petrecut lucrurile. * Cu toată aversiunea şi disgustul, ce am­ simţit şi simţesc pentru această afacere, voi dovedi la cas de lipsă ori­ cui, că am cerca­ tot posibilul spre a evita această' •'.„neplăcere.“ Atâta insistenţă pentru a aduce înaintea publicului o astfel de chestiune dovedeşte’ cel puţin o rară lipsă de tact, a­le­ cărei consecinţe am fost şi suntem hotărîţi să nu le purtăm noi, cu atât mai mult că­­senile din pasagiul referitor la societate din acea icorespo­ndenţă sânt false şi tendenţioase de lei început până joi...sfârşit. Aceasta reiesă şi din întragă discuţiune şi din „retractaţiune.­“ ‘ Cate ceva din ţinută d.lui Dr. E. Dăianu ţn­ afacerea aceasta am spus şi discutat într’o „epistolă deschisă“ adresată d-sale, şi pe care o am trimis onoratei redacţiuni a „Gazetei Transilvaniei“ spre publicare. Nu s’a publicat însă; poate că e şi mai bine­ pentru d-l director al „Tribunei.“ Că ce’l-a făcut să provoace această dis­cuţiune publicând astfel de lucr­uri, despre cari a putut şti din­­ scrisorile mele că nu ştiut' adevârate, nu înţeleg. încă, nimenea nu ’şi-a permis până astăzi să dea lecţii unei tinerimi, şi atâta gran­domanie,­ închipuire şi cutezanţă, câtă-’i, trebue cuiva! pentru a face­ aşa ceva, nu presupun nici la d­l Dr. E. Dăianu. De cumva a lovit în societate numai ca prin ea să lovească într’un membru al ei, — că ce, socoteli, vor avea de regulat intre sine, dînşii vor şti, — a subordonat unei patimi interese mai înalte, şi aceasta e ■regretabil.­­ De una­ asigur pe ori­eine, că ori­ce ata­­­curi­,îndreptate în, contra societăţii vor găsi rpe membrii ei la postul lor. Termin aceste rânduri, cu cari nu mi-a­­fost intenţiunea să­­provoc o nouă discu­ţiune, rugând pe d-l Dr. E. Dăianu, direc­torul „Tribunei,“ ca de altădată să fie cu mai multă considerare la timpul și onoarea altora • și-’i adresez' în public rugarea, pe care prin' scrisori să vede că în zădar i-am adresato, ' câ' snîi despre societatea noastră să re'publice numai „cu cea mai mare reserv­a . , Aceasta în interesul d-sale. Budapesta, 16 Ianuarie 1897. Nicolae Puican, preşedintele societăţii universitare „Petru Maior.“ Nr. 7Pag. 31 Ştiri economice Târgurile din săptămâna viitoare La 12 c. vor fi târguri în Miheş, la 13 în Aiud, Cine Cosmas, Crişul săsesc (3 zile înainte, târg de vite), Ghiala­­cuta, Huedin, Roşinău, Sân-Benedic ; la 15 în Bateş, Ibaşfalău; la 16 în Hodoş, Micăsasa şi Zam la 19 în Sas- Sebiş; în 20 c. Arghihat, Canişa-mare, Nted şi Prejmer. ULTIME ŞTIRI Budapesta, 24 Ianuarie. In cercuri bine informate se asigură, că baronului Bănffy nici la ultima negociare nu i-a succes să ajungă la o înţelegere cu gu­vernul austriac în ceea ce priveşte cvota. Bănffy a oferit 347/i, guvernul austriac însă nu vrea să lase nimic din 35. * Viena, 25 ianuarie. Primirea în audienţă mai lungă a contelui Khuen- Héderváry, Ban al Croaţiei, în cercurile politice de aici a produs oare­care sen­­saţie. Se crede cu siguranţă că M. Sa Monarchul a luat dela Banul in­­formaţiuni în ceea­ ce priveşte mişca­rea poporală din Fiume. * Fiume, 25 Ian. Meetingul de protes­tare contra reformelor guvernului a fost imposant. S’au rostit discursuri ener­gice şi s’a votat o moţiune de pro­testare. Ştirea că contele Batthâny va fi­­numit guvernator al oraşului nu află aici crezăment. Fostul guvernor a pierdut mult din simpatii în urma atitudinei sale din urmă, când s’a arâtat dispus sâ primească reformele guvernului. * Madrid, 25 Ianuarie. Se scrie din Manilia că insurgenţii au comandat 30.000 de puşti unei case belgiane din Hong-Kong. După o depeşă din Havana, generalul Weyler a ordonat şefilor zonelor să distrugă în termen de 3 zile toate plantaţiunile şi toate locuinţele provinciei Havana, spre a înflămânzi pe râsvrăjitori. * Redactor responsabil: Ioan Russui Şirianu. Jubileul Hurban-Vajansky. Acum sunt patru zile, de când sim­paticii şi neînfrântul luptător slovac, d. Svetozar Hurban-Vajansky a împlinit al 50-lea an al vieţii sale. Aliaţii noştri slovaci au serbat cu mare solemnitate acest iubileu. Iubilantul a primit cu acest prilej din toate părţile adrese de felicitare. Oraşele locuite de slovaci nici unul nu a lipsit dela serbare, îndeosebi Vau serbătorit pe iubilant tinerii slavi dela universitatea din Budapesta, Agram, Viena şi Praga. Ii trimitem şi noi călduroasele noas­tre felicitări. * Gestiunea naţionalităţilor. Ziarele din Bucureşti aduc ştirea, că la Paris se va ţine în curând în cartierul latin, un nou meeting al celor trei naţionalităţi: Români, Slovaci şi Sârbi, în scopul de a pro­testa contra regimului maghiar.

Next