Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)

1897-07-01 / nr. 123

1/13 Iulie 1897 carea In curând va creşte o generaţiune­­ vrednică de a lupta pentru înaintarea nea- • mnului românesc. Servea că-i spre laudă zelosului învăţător. Tot in 5/17 d. a. continuative s’a ţinut la şcoala învăţătorului Savu Bugariu. Acest examen Încă a avut un succes satisfăcător, care ţine pas cu progresul învăţământului. După finirea examenului In şcoala învă­ţătorului Savu Mihuţa, părintele protopop, ca conducător al examenului, în urma re­­sultatului obţinut In această şcoală, prin un discurs plăcut, accentuând vieaţa şi moduul de vieaţă al poporului român mai vîrtos de sub streşina Aradului, pri­n o mulţime de sfaturi bune şi exemple. Îndeamnă tineri­mea la Îmbrăţişarea culturei şi a meseriilor, pentru­ ca să poată ţine pas cu celelalte popoare conlocuitore. Mulţumind înv. pen­tru diriginţa desvoltată, exprimă elevilor laudă şi totodată distribue câteva premii pentru elevii cu calcul distins. III. Sâmbăteni. In 8/20 s’a ţinut examenul la şcoalele din Sâmbăteni. O zi de bucurie şi veselie pentru întreaga comună, fiind nu numai zi de sărbătoare, ci şi ziua de examen. Clopotele sună, po­porul se adună la sfânta biserică, de unde, după finea sfintei Murgii, o mulţime de ţe­­rani cu preoţii In frunte asistă la examen In şcoala învăţătorului Muciu Popescu, în­văţătorul Popescu şi de astădată s’a insuit a face plăcere publicului auzitor, căci răs­punsurile elevilor au făcut să de faţa tu­turor presenţilor veselă şi să fie încântaţi de progresul obţinut. Continuative s-a ţinut examen la şcoala de fete din Sâmbăteni, unde aşişderea a fost resultatul îmbucurător faţă de trecut, în urma cărora părintele protopop, expri­mând laudă elevilor şi elevelor pentru fru­moasele răspunsuri, a mulţumit dlui învă­­ţoare Muciu Popescu şi doamnei învăţă­­teasă Maria Plaşa pentru zelul dovedit şi In acest an şcolar. Mai departe a mulţumit preoţilor locali, antistiei bisericeşti şi comunale p­entru inte­resul ce desvoaltă pentru şcoală. IV Cicir. In 9/21 a. m. la 7 ore s’a început exa­menul In şcoala cu 6 clase In comuna Ci­cir. învăţătorul acestei şcoale Aureliu Dră­­gan, nu lasă nimic de dorit, este un ade­vărat tată al şcoalei pe care posteritatea îl va binecuvânta. Metodul lui practic, propunerea lui siste­matică a şi produs resultatul dorit, adecă examen distins, de care s’a bucurat mult comitetul parochial şi antistia comunală în frunte cu bravul notar Paul Milovan. Ser­­vească-’i spre laudă şi mângăere învăţăto­rul Drăgan, car’ comunei Cicir spre fală, că e norocoasă a avè un învăţător atât de conştienţios. (Va urma). —­ ....... Elena: Doamne fereşte! El nu mi-a cerut de loc permisiunea. Constanţa: Dar’ acesta e un angajament In toată forma. Elena: El trebue să-’m­i dee inelul Îndă­răt. Dar’, cerule, eu vorbesc tot despre mine! — Spune-’mi, eşti tu fericită ? Constanţa: Mulţumesc lui Dumnezeu, n’am nimic de dorit. Iulian al meu e de tot şar­mant, şi trebue să-’ţi spun, Elena, că mări­tatul e o prea frumoasă invenţie. Elena : Apoi da, nu vreau să-’ţi contrazic, are şi părţi bune. Bărbatul e bun, ca să mergi cu el la teatru, la baluri chiar şi la promenadă, —­ai un companion; acum am înlocuit pe bărbatul meu prin un Bolognez, dar’ nu e întocmai acelaşi. Constanţa: Ascultă, eu în locul tău, aş erta pe bărbatul meu şi n’aş mai începe proces. Elena: Să nu încep proces ? ! Aceasta o zici tu, tu nevasta unui advocat. O, Con­­stanţo, tu ’ţi-ai greşit cariera, trebuia să iei de bărbat pe un judecător de pace. (Va urma). TRIBUNA POPORULUI Nr. 123 - Pag. 593 * NOUTĂȚI Arad, 12 Iulie n. 1897. Botez în familia domnitoare. Eli, in 11 i. c. s’a botezat cea mai tlnără princesă din casa domnitoare, fiica archiducelui Iosif Au­gust şi a principesei Augusta. Actul bote­zului l-a săvîrşit primatele Ungariei, Claudia Vaszary. Mica principesă a primit numele: Gizella, Augusta, Ana şi Maria. La botez au participat principesele Gisela, Coburg Clementina şi Clotilda, apoi principii Iosif, Iosif August şi generalul-colonel Szmrecsány cu nevastă-sa şi mai multe notabilităţi de ale Curţii domnitoare. Rolul de naşă ’l-a avut Gizela, principesa de Bavaria. * Parastas. Ieri, In ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, s’au celebrat în biserica noastră catedrală din loc trei parastase: două înainte şi unul după ameazi. Primul s’a dat din partea parochiei aradane întru pomenirea fericitului Petru Florescu, care prin testament a lăsat sfintei biserici 2000 fi, spre scopuri culturale; al doilea de paro­­chienii plugari pentru pomenirea tuturor reposaţilor; care al treilea de „Societatea meseriaşilor Români Aradani“ din incidentul sărbării jubileului de zece ani de la înfiin­ţarea sa, pentru odihna sufletelor fondato­rului ei Mir­ce­a V. Stanescu, a învăţătorului Petru Popovici şi a membrilor reposaţi Paul Mina, Ştefan Susan şi alţii. Parastasul, la care au asistat tinerii meseriaşi în frunte cu presidentul Petru Truţa, vice-presidentul Iosif Moldovan şi dirigentul corului socie­­tăţei Nicolae Ştefu, s-a săvîrşit prin părin­tele protopop M. Bocşanu şi prin parochii Gavriil Bodea şi Traian Văţianu. * Banchet. „Societatea meseriaşilor români“ din Arad­­şi-a serbat­eri seara în restau­rantul „Millenium“ din Joc jubileul de zece ani de la înfiinţare, cu care ocasiune a dat şi un frumos banchet în onoarea presiden­­tului său dl Petru Truţa, care­­şi-a avut totodată şi ziua sa onomastică. La acest banchet au participat peste 50 persoane, între cari 20 dame, In frunte cu d-na Elisa Stanescu, cu d-nele Elena Moldovan, Ana Olariu, Crăciun, Ursu, Ursulescu, Mina etc. şi drăgălaşele membre ale corului societăţii. La Intrarea d-lui Petru Truţa în sală, so­cietatea ’l-a primit cu frumoase ovaţiuni şi urări de­­să trăiască“, ear’ vicepreş. Iosif Moldovan, în numele societăţii ’l-a felicitat de ziua numelui. La masă s’au rostit mai multe toaste, între cari îndeosebi au fost frumoase două, ale d-lui Truţa, apoi ale d-lor Dr. Ioan Suciu şi Iosif Moldovan. După masă tinerimea s’a înşirat la joc şi­­şi-a pe­trecut bine până după miezul nopţii. * Concurs. P. S. S. Părintele Episcop al Aradului Ioan Meţianu, publică concurs, pentru un stipendiu de 400 fl. din funda­­ţiunea „Paffy“, unui tînăr român gr.-ort. din diecesa Aradului care se va dedica studiului filosofic; 2. Mai multe stipendii din fundaţiunea „Teodor Pop“. Concurenţii să-şi înainteze petiţiunile Consistorului din Arad, până la 3/15 August a. e.­­ * Him­en. Din Lugoj ni­ se scrie: Dl Cornel Demeter, născut în Lugoj, farmacist diplo­mat și proprietarul primului laboratoriu far­maceutic In Budapesta, își va serba cunu­nia religioasă In 6/18 Iulie a. c. cu ama­bila domnișoară Veturia Vlad, fiica dlui Nicolae Vlad în Orăștie. * Convocare. Adunarea generală anuală a „Reuniunii femeilor române Selăgene“ se convoacă pe 2 August st. n. a. c. la 10 ore înainte de ameazi în comuna Unimet. P. T. membri ai Reuniunii şi toţi cari se intere­sează de cultura femeii române sânt invi­taţi să binevoească a participa la această adunare generală. Programul adunării: 1. Deschiderea adu­nării prin presidenţă. 2. Raportul comi­tetului asupra activităţii de peste an. 3. Alegerea unei comisiuni pentru censurarea raportului comitetului şi a raţiociniului anual. 4. Alegerea unei comisiuni pentru înscrierea membrilor şi incassarea taxelor de membri. 5. Raportul comisiunilor de sub 3 şi 4.6. Alegerea comitetului şi a funcţionarilor Reuniunii pe trei ani urmă­tori. 7. Pertractarea propunerilor insi­nuate şi 8. Defigerea locului şi timpului pentru adunarea generală viitoare. Din şedinţa comitetului „Reuniunii femeilor ro­mâne Sălăgene“, ţinută în Şimleu, la 27 iun­iu 1897. — A. Cosma, secretar. ♦ Visita principelui Bulgariei în România. Din Italia principele Ferdinand al Bulgariei va veni In România In 15/27 Iulie a. c. Principele oaspe va merge direct la Sinaia şi va fi însoţit de Dr. C. Stoilow, preşe­dintele consiliului de miniştri şi ministru de externe al Bulgariei, de domnul colonel N. Ivanoff, ministru de resbel şi doi adju­tanţi. Va sta trei zile în România. Nu se ştie încă positiv, dacă va vis­ita şi Capitala română. * Graţia Ţarului. Din Odessa se depe­­şează, că Volkov, stegarul regimentului din Wos­­ensky, care era judecat de tribunalul militar la perderea tuturor drepturilor şi la exportare în Siberia, pentru­ că ucisese pe căpitanul Mihail Mihaelov, acum a fost agra­­ţiat din partea Ţarului. Pedeapsa redusă de Ţarul , următoarea: 8 luni arest de casarmă şi perderea dreptului de avansare pe 5 ani. — Acest cas extraordinar de agraţiare In cercurile militare ruseşti a pro­dus mare sensaţie. Principele Bulgariei în Italia. Principele Ferdinand de Koburg al Bulgariei petrece de present în capitala Italiei. Regele Um­berto în 10 i. c. pe la ameazi și-a făcut vi­­sită, cu care ocasiune ’i-a conferit şi ordul „Annunziata.“ Tot în aceeaşi zi, principele a primit în audienţă pe ministrul-president Rudini şi pe Visconti­ Venosta, ministrul de externe italian. Seara s’a dat in Quirinal o cină splendidă în onoarea principelui-oaspe. * Oficerii români. S’a pus în lucrare şi va apăre peste cât­va timp un Album al „tuturor oficerilor armatei române“. Albu­mul va fi lucrat într’un chip cu adevârat artistic, la Înălţimea operelor de acest fel din străinătate, şi va pute să râmână ca un tablou aşa zicând viu al puterei armate române în zilele noastre. Albumul va apăre în fascicole, cuprin­zând pe rând istoricul fie­cărei brigăzi şi fie­cărui regiment, urmat de portretele şi biografiile tuturor oficerilor. Pentru probe de ilustraţii şi desluşiri d-nii oficeri se pot adresa librăriei-editoare Ig. Herţ în Bucu­reşti. * Hoţii de stradă zi de zi născocesc noue forme de a înşela lumea. In una din zi­lele trecute, o fetiţă din Viena mergea la poştă cu o epistolă cu bani. Pe stradă se apropie de ea un „cavaler“ elegant, care avea cu sine un căţeluş de tot frumos. Prinde vorbă cu fetiţa şi o petrece până la poştă. Aici o roagă să-’i dea lui epistola s’o expedeze, şi ea să grijească de căţâluş. Fetiţa ascultă, ia căţâluşul în braţe şi-’l desmeardă, aşteptând să vină „cavalerul“ cu „recipisa“. — De-odată aude din depăr­tare o fluierătură ascuţită. In momentul acela căţâluşul sare din braţele copilei — şi fuge după fluierătura. Hoţul ’şi-a dresat bine căţâlul, care e urmărit acum de po­liţie cu stăpân cu tot. * Sinucidere. D. N. Peterson, căpitanul va­porului englez „Ferra“, aflat în portul Bră­ila, s’a sinucis zilele trecute pe vapor, tră­­gându-’şi un glonţ de revolver In gură. Asupra cadavrului s’a găsit un bilet, de cuprinsul următor: „Viaţa fiind un şir de năcazuri, aceasta m’a determinat a lua hotărârea de a mă Împuşca*. * Un fenomen. Ziarele din Barcelona aduc ştirea despre un fenomen curios, observat pe mare, timp de mai multe ore. Nivelul mărei se urca și se cobora cu un metru tot la 6 minute. Fenomenul acesta e analog cu cel ob­servat cu ocazia cutremurului de pământ din Krakatoa. In anul 1883, Corabia de râsboiu engleză „Surprise“ și alte vapoare au suferit mici stricăciuni. * Bibliografie. A eşit de sub tipar cartea „Despre Fanarioţi“ de Marcu-Filip Zaltony, cu o prefaţă de Iorgu P. Balş, doctor în drept. Bucureşti, Institutul de arte grafice Carol Gobi. Preţul 3 lei. — Sub titlul: „O pagină de Istoria con­temporană“, a eşit de sub tipar In broşură separată prefaţă, pe care domnul Dimitrie A. Sturdza a scris-o importantei publica­­ţiuni „ Trei­zeci de ani de domnie ai Regelui Carol I“. Bucureşti. Ediţiunea „Voinţa Na­ţională“. ULTIME ŞTIRI Bucureşti. 10 Iulie n. Bulgaria — regat. In cercurile bine informate se crede, că actuala călătorie prin străinătate, şi anume pe la curţile domnitoare a prinţului Bulgariei, este în legătură cu tendinţa Bulgarilor de a-’şi proclama ţeara regat. Sunt însă mari greutăţi la mijloc. In primul loc atitudinea Turciei, care nu numai că e nefavorabilă tendinţei Bul­garilor, dar’ mai are concentraţi şi 300 mii soldaţi . . . Având la dispoziţie atâta forţă înar mată şi fiind după un răsboiu victorios, e natural, ca Turcia să pună cele mai mari piedici în calea înălţării unui stat vasal al ei. Redactor responsabil: Ioan Russu Sirianu. Mare incendiu în România. Bucureşti, 10 Iulie n. Azi noapte a isbucnit în târgul Ştefăneşti din judeţul Botoşani, un groaznic incendiu, care a distrus aproape cu desăvârşire acest orăşel. Incendiul a luat proporţiuni îngrozitoare. Lumea fuge zăpăcită care în­cotro apucă, întregul oraş e în flăcări. 200 case au fost cu desăvîrşire mistuite de flăcări. Populaţia rămasă fără adăpost. E o jale de nedescris. S’a cerut diviziei soldaţi pentru paza ordinei. Flăcările se întind mereu şi ameninţă to­tul să prefacă în cenuşă. Ori­ce ajutor e imposibil să potolească groaznicul dezastru. Dezastrul continuă fără a putea fi înfrânat. Clădiri importante sunt mistuite cu o repeziciune uimitoare. Nu se ştie dacă sunt victime. Sunt temeri, că flăcările se vor întinde şi în comunele vecine. Locuitorii din Impre­­giurimi înspăimântaţi părăsesc locuinţele. Autorităţile îşi dau toate ostenelile pentru localizarea incendiului. Mii de suflete rămase fără hrană şi fără adăpost. In urma ordinului telegrafic al ministeru­lui de răsboiu, au pornit pompe din oraşele vecine. Totul e prea târziu. Orăşelul e cu desăvârşire distrus şi mizeria la culme.

Next