Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1897 (Anul 1, nr. 123-248)

1897-11-25 / nr. 224

25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1897 TRIBUNA POPORULUI Nr. 224 — Pag. 1181 Revistă externă. Sângele vârsat pentru Cuba. Spania a avut puţin noroc în politica ei faţă de Cuba. Nu numai că a costat-o o grămadă de milioane, dar­ şi o sum­ă mare de vieţi omeneşti. A trimis până acum în Cuba 200.000 de ostaşi, şi din aceştia abia mai sunt azi în vieaţă 53.000. Şi şi aceştia în o stare atât de deprimată, cât e greu a spera, să se mai poată urma răsboiul cu ei. Guvernul spaniol de acum a lui Sagasta, a văzut aceasta, pentru aceea s’a silit să încheie pace cu representanţii insulei, dând Cubei autonomie. E acum însă întrebare, că poporaţiunea primi-va această autonomie, sau, desperată că insula e aproape total pustiită, n’o să se invoiască cu mai puţin ca desăvîrşită neatîrnare. * Guvernor al Cretei. Puterile sunt aproape desăvîrşit înţelese asupra persoanei : ca Principele de Batten­berg, ginerile lui Nichita principele Munte­­negrului, să fie guvernor al Cretei. Numai Turcia se împotriveşte încă, nevoind ca un creştin din afară de imperiul ei, să fie gu­­vernorul insulei. Reculegerea Italiei. In şedinţa de la 1 Decemvrie a camerei italiene din Roma, ministrul de finanţe Luzatti a făcut exposeul situaţiei financiare, care pune în perspectivă mai multe reforme importante economice şi sociale. Ear’ ceea­­ce mai ales e îmbucurător în expunerile mi­nistrului italian, e faptul, că anul 1896/97 ’l-a încheiat cu un prisos de 30 milioane lire. Având în vedere starea financiară strîmto­­rată în care Italia ajunsese de multă vreme, încât din causa „sărăciei“, chiar puterile „aliate“ ale ei o preţuiau cam puţin, zicând că abia îşi poate vedea de nevoile interne, dar­ greutăţile unui eventual răsboiu poate nici n’ar fi în stare să le supoarte, — a­­ceastă chivernisire înţeleaptă a venitelor ţării încât să-’i închee anul cu un profit aşa frumos, este un fapt ce va îmbucura nu nu­mai pe Italia însăşi, ci şi pe toţi binevoitorii săi. In acest chip starea ei financiară va fi adusă în cea mai bună ordine în scurtă vreme. Din acelaşi exposeu apare, că anul 1897/98 ministrul încă speră, întemeiat pe cifre, să-­l încheie cu un prisos de 21 milioane! Cu privire la politica africană a Italiei, ministrul a observat, că aceea este politica concentrării forţelor şi a­­ retragerii suc­cesive. .. In programul proximului viitor să va lua acea mare reformă socială, de a scuti de de darea­ de venit pe proprietarii mici şi pe cei ce plătesc dare puţină, aşa dar’ cla­sele sărace, ba a-’i chiar lua în sprijinire financiară şi economică, pentru­ ca astfel să se ajute înaintarea spre bunăstare a clasei de jos, a „talpei ţării“. In schimb, foarte co­rect, va pune dări pe alţi romi mai înalţi de venit, d. e. dare de bursă, care va rea­liza singură statului un profit de 43 mili­oane, etc. Eszterhâzy Walsin — falsificator. Jurnalul „Patrie“ publică hotărirea gene­ralului Saussier, care constată, că majorul Eszterhâzy s’a făcut vinovat de actul falsifi­cării, dispunând în același timp, ca tribuna­lul militar să pornească anchetă în contra majorului, în care scop s’a numit și un co­misar guvernial. Conform procedurii penale militare, comi­sarul după terminarea anchetei face raport guvernorului militar (Saussier), care apoi dispune Introducerea ori sistarea procedu­rei în cazul de față va fi să convoace tri­bunalul militar. Lucru firesc, că hotărîrea generalului Saussier dă material abundent jurnalelor atât filo-Eszterházyiane cât şi filo-Dreyfus­­siane. Fiecare aşteaptă resultat favorabil pentru clientul său. De altcum afacerea Dreyfus­s-Eszterházy a ajuns şi înaintea camerei deputaţilor. 4 deputaţi au anunţat interpelări: unul socia­list Sem­bat, altul boulangist­­Jastdaine, apoi clericatul De Mun și contele d’Alsace. Răspunzând deputatului Semnbat, ministrul president Măline declară, că afacerea Drey­fuss nu există, e vorba numai de acasa trădării de patrie ridicată în contra unui ofițer, în care afacere s’a introdus cer­cetare cum s’ar face faţă de ori­ce alt ofi­cer. Intre afacerea Eszterhâzy şi afacerea Dreyfuss nu există nici-o legătură. Ministrul de răsboiu Billot declară, că Dreyfuss a fost condamnat în mod corect con­form legilor. Dreyfuss este vinovat. Camera nu poate avea nici-un amestec în afacerea Eszterhâzy, care aparţine exclusiv justiţiei, dare nu politicei. Condamnă campania care se îndreaptă în contra onoarei naţiunei şi armatei. Camera ia cu imensă majoritate spre cunoştinţă răspunsul ambilor miniştri. M­­UTAŢI Arad, 6 Dec. n. 1897. Episcop serbesc de Buda se va alege azi, pentru care scop consistorul episcopesc a şi fost convocat la Car­­lovitz. Candidaţi sunt Sevics, Teletzky şi Lucian Bogdanovics. Acest din urmă fusese deja ales, dar alegerea fiind defectuoasă, n’a fost propusă spre în­tărire. Probabil că şi acum tot Bog­danovics va fi ales. E nepot al pa­­triarchului Brancovics. * D. G. Moroianu, după­ cum scrie „Tri­buna“, săptămâna trecută a depus la uni­versitatea din Tübingen doctoratul în ştiin­ţele economico-politice cum laude. Domnul Moroianu avea deja licenţa în ştiinţele co­merciale, precum era şi absolvent al şcoalei de ştiinţe politice din Paris. * Internatul român din Viena. Sâmbătă în 27 Nov. c. s’a întrunit la invitarea dlui Dr. Sterle Ciurcu colonia română din Viena la o consfătuire pentru înfiinţarea unui inter­nat pentru universitari români. Intre cei presenţi am remarcat pe dl prof. Dr. Teclu, Dr. Mera, Dr. Doctor, Dr. Iliuţ, prof. Şte­­fulescu, Dr. Preda, Mihalescu, Micşescu, Sircu, Dr. Crăciun şi mulţi membri ai „României June”. Dintre deputaţii bucovineni au fost presenţi bar. Hormuzachi şi bar. Vasilco­, D-rul George Popovici fiind împedicat, s’a scuzat. Adunarea a fost presidată de dl Dr. Ciurcu şi a ales 1. o comisiune revăzătoare, care va da în curând un raport asupra bani­lor încurşi cu ocasiunea jubileului „Româ­niei June“ pentru înfiinţarea internatului; 2 un comitet, care are să studieze modalită­ţile sub cari s’ar pute realiza proiectul, având şi acesta mandatul de a raporta cât de curând. Aceasta întreprindere promite cel mai frumos resultat, mai ales înteresân­­du-se pentru ea cu zel viu şi Escelenţele lor d-nii Dumba şi Shraon. („Patria“) * „Cordiana“ societate pe acţiuni cu sediul în Forentea (Fofeld) este autorizată de onor. Tribunal comercial din Sibiiu prin decisiu­­nea cu Nr 5952 din 21 Octombre a. c. şi ast­fel îşi va începe regulat operaţiunile sale cu prima Ianuarie 1898, de când ope­raţiunile cassei „Daniel R. Cordescu“ înce­tează şi trec asupra „Cordianei“. Direcţiunea se compune din d-nii Nicolae Moldovan, administrator protop. în Nocrich, ca Preşedinte, Ioan Bonea, paroch în Fo­­venta, ca vice-preşedinte, Daniel R. Corde­scu, membru şi director executiv, Petru Nastase, primar în Foventea, Aurelian Ne­­gruţi, notar cercual în Noul român, Mihail Stoica, director şef­ comptabil la „Albina“ în Sibiiu.* Un matriculant care constia face ară­tări oficioase false! E jupânul Szász Sán­dor, notar în Balomir, ajuns şi el din mila lui­­ Bánffy, să porte chingă naţională ma­ghiară peste pept, din vreme în vreme, scrie „Revista Orăştiei“. Dar’ uite ce face mnea­­lui. Dlui înv. I. Balom­iri din Balomir i­ s’a născut un fiu. Peste 3 zile a mers şi a în­ştiinţat matriculantului naşterea fiiului seu, dar’ numele nu i­ l’a putut spune, că nu-’l botezase încă. Legea îi dă drept să-­l bote­ze şi să înştiinţeze numele ori când în 60 de zile dela naştere numai naşterea s’o în­ştiinţeze în 8 zile. Aşadar omul şi-a făcut desăvârşit datorinţa. Pipirnicitul represen­­tant al altarului lui Banffy însă, ca să nu deschidă cartea de 2 ori, căci eu recunoaştem lucru greu acesta pentru el, că abia o poate ridica, — a zis că aşa fără nume el — nu primeşte înştiinţarea!... Dl învăţător i-a spus: eu mi-am făcut datoria, treaba d-tale mai departe. După botez îţi voiu spune şi nu­mele,­nainte de cele 60 de zile prescrise. Dar omul cu inimă rea, ce face? După 8 zile face arătare la judecătorie contra dlui învăţător Balorniri, că nu şi-a înştiinţat băia­­atul în terminul prescris! Adecă o arătare oficioasă falsă! Jude­cătoria din Orăştie, a citat pe 1 Dec. pe dl Balorniri, şi, deşi a spus cum s’a în­tâmplat, l’a pedepsit, cu 3 fl!, având a da crezământ arătării „oficioase“ a omului „de încredere“ a „statului“, şi nu bietului om cu păţăria! Am rugat pe dl Balom­iri să facă arătare contra matriculantului voinic, pentru care a mai fost pedepsit un ţeran din Balomir, tot aşa pe nedrept, şi anume să facă arătare la inspectorul de matricule Barcsay Béla la Deva, şi în acelaşi timp recurs contra jude­căţii, la judecătorie. De nu se repară „gre­­şala“, să facă arătare până la ministru, pro­­vocându-se la legea care îl arată nevinovat. * Copii înveninaţi cu flueriei de zăhar!.. O întâmplare ce poate pune pe gânduri pe... mâncătorii fluericilor de zăhar, a avut loc săptămâna trecută în Sebeşul-săsesc. Un pă­rinte de familie s’a plâns dlui medic Dr. Elekeş, că doi copii ai sei s’au bolnăvit pe neaşteptate după amiaz, întrebând că ce au mâncat şi spunâdu-’i-să, medicul le-a pre­scris ceva să le uşureze mistuirea, în cre­dinţă că mistuirea grea va fi pricina. Noap­tea însă târziu, părintele vine şi înştiinţea­ză pe medic că băieţii sunt foarte rău, unul e în afară de sine, în luptă cu moartea! Bănuind că va fi înveninare la mijloc, dl Dr. Elekes luând cu sine medieriile de lip­să contra înveninării şi alta pentru vărsat, a alergat la faţa locului, a dat bolnavilor să verse şi apoi le-a dat medicament contra înveninării, şi într’adevăr a scăpat vieaţa bieţilor copii, dovedind îndată că fuseseră înveninaţi de fluoriei de zăhar colorat ce mâncaseră peste zi. * Înmormântarea d-rului Alexian. Vineri după ameazi s’a făcut cu mare pompă în­mormântarea decedatului Dr. Alexian, fost profesor universitar şi fost director general al serviciului sanitar, înaintea facultăţii de medicină d. Dr. Măldărescu a ţinut o cuvîntare. Carul funbru a fost urmat de toţi profe­sorii facultăţii de medicină, de un mare număr de medici din Capitală şi de studen­ţii în medicină. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Archiereul Nifon.* Necroloage. Din Iaşi ni se trimite anun­ţul funebral despre trecerea la cele eterne a mult regretatului profesor Miron Pompiliu în virstă de 49 ani. — Din Almaş primim trista ştire despre moartea venerabilei matroane Ana Oroza născ. Copian, soţia Dlui loan Groza proto­­presbiterul Halmagiului, întâmplată la 3 Decemvrie c. în etate de 59 ani.­­ Din Beiuş ne vine anunţul funebral despre încetarea din viaţă a neuitatului paroch gr.ort. român din Curtici Teodor Pinteru, care după un morb indelungat şi plin de suferinţe şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Crea­torului joi la 2 Decemvrie în etate de 32 de ani. Fie-le ţărîna uşoară şi memoria binecu­vântată !* Bancretul unui — vicispan! Multă sfară a făcut nu de mult falimentul „interesant“ al vicispanului pensionat Szily László din comitatul Baranya. A înştiinţat insolvenţă având avere de vre-o 700.000 în vreme­ ce datoria trecea binişor peste­ un milion! După împlinirea faptului, doi fii ai bancrotatului, Szily Pongracz, deputat „liberal" In dieta ungurească şi Tamás „proprietar* au înce­put târguiala cu creditorii. Au zis: luăm asupra-ne datoria dacă — scădeţi din ea 5%!... Creditorii fiind de părere că decât să­­curea întreagă perdută, mai bine să-’ţi ră­mână macar toporîştea, au primit, şi aşa pe lângă dobânda tatălui lor se mai aleg şi ei cu un prisos, cu diferinţa dintre datoria de azi şi preţul averii bancrotate. Nu-­i aşa că interesantă „şcoală“ financiară vicişpăne­­ască?* Frumos honorar!... Profesorul Dr. Beh­ring, inventatorul serului contra diftiritus­­ului, are pe lună un honorar de circa 70.000 maree de la fabricatorii serului des­coperit de el. Şi are aşa mare honorar pentru­ că serum-ul lui nu se foloseşte nu­mai la bolnavii de diftiritis, ci în spitalele de copii clipesc cu el, ca mijloc de pază, şi aşa trece mult. Venitul acesta frumos îndeamnă, se vede, pe atâţa medici să-­şi spargă capul cu... inventarea de scrum-uri nouă, despre cari zilnic se aude. * Morţii tulburărilor naţionaliste din Au­stria. Până în 3 Dec. Viena avea 1 poliţist ucis în încăerările cu demonstranţii. Graţ 2, Praga 18. Răniţi însă sunt sute, dintre cari nu puţini de aceia cari nu vor mai scăpa cu viaţă. * Călătoria de nuntă. Vor fi avut mulţi şi multe emoţiuni cu prilejul călătoriei de nuntă, dar­ ca inginerul Convalina şi tînăra sa so­ţie, mai rar. El a ajuns adecă la Praga toc­mai Marţia trecută, când au început scan­datele. Luat la ochi de Cehi, s’a ascuns într’o casa germană, pe care cehii însă au bombardat-o aşa de groaznic, că nemţii toţi — şi astfel şi tînăra păreche — s’au ascuns în pimniţă, de unde auzeau abea doar’ sgomotul ce-’l făceau pietreile mari ce cădea în odăi, unde totul a fost spart. Inginerul povesteşte, că pe stradă, cu tot sgomotul, a auzit pe un ceh puternic în plămâni strigând : „ Cine fuge de miliţie, nu e Ceh. Eu n’am să mă dau d’oparte nici dacă mă vor tăia în două.“ Poşta redacţiunii. A. L. Praga. Din întâmplare am perdut adresa locuinţei d-tale. Comunică-ne-o grab­nic. Ziarul îţi merge la universitate. UI­FIMIS ŞTIRI Praga, 5 Dec. Dintr’o casă s’a tras asupra pa­trulei militare. Au fost arestaţi trei studenţi la cari s’au găsit re­volvere. Asupra caselor ovreieşti s’au mai aruncat petri. Au fost arestaţi 15 dintre cei cari au bom­bardat Sinagoga. Praga, 5 Decembre. Pagubele causate numai aici în oraş se ridică la suma de peste un milion. Mai mulţi ovrei au ajuns la sapă de lemn. La Kosir s’a dat foc palatului mare­lui proprietar Sablin, car’ aici fabri­­cei Grab. Editor: Aurel Popoviciu-Barcianu. Redactor responsabil: Ioan Bussu Sirianu.

Next