Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1898 (Anul 2, nr. 123-247)

1898-11-25 / nr. 222

25 Noemvrie (7 Decembre) 1898. TRIBUNA POPORULUI Pag. 1083 — Nr. 222 de husari, a’l închide la Magdeburg; supu­sesem deja propunerea mea regelui... A­­cesta e un ora sfâșiat de vanitate. El a vro­it, într’o zi, să’și facă portretul ca învingâ­­tor al luptei de la Eckernhoerde, cu un mare cal care cădea şi un obuz care fă­cea explozie la picoarele lui, atunci când in fapt eroismul lui constase in a se ţine la o distanţă respectabilă de tunuri, ceea­ ce era deja prea frumos pentru el! Vineri 21 Octom­vrie. — Noi am auzit azi de dimineaţă o puternică bombardare, care s’a mărit la tot timpul zilei. Intră ora 1 şi 2, împuşcătura se auzea in mod distinct în pă­durile cari se aflau la Nordul oraşului. Fo­cul artileriei făcea o adevărată devastare. Loviturile se succedau din minut în minut, şi cu arăturile mi trapezelor nu mai încetau. Se avea impresia că o luptă regulată se dă­dea aproape de noi. Cancelarul a ordonat să i­­a pună sea­ra pe cal şi a plecat la galop. Ne am dus şi noi, la rendul nostru, in direcţia luptei. Noi am văzut, din nou micii nori albi cari însoţesc detunăturile. La stan­ga noastră era luptă, în pădurile cari sunt pe drumul de laJ­irdies la Vaucresson. Lupta a durat până la p­uru ore; după aceea nu s’au mai auzit de cât vre-o căte­ va descăr­cări izolate de la Mont-Valerien, şi, apoi, totul întră în tăcere. Cum era şi dr­.pL o mare agitaţie a domnit în tot ura pui de după amiazi la Versailes; locuitorii se adunaseră in faţa porţilor lor şi se aşteptau la fie­care moment să vadă înpuşcătura apropiindu-se, trupele noastre risipite şi armata Parisului făcendu-şi apariţia. Seara cancelariei a emis părerea că trebuia să se împedice de aci înainte oamenii de a se aduna asfel pe străzi in zilele de luptă. El a spus că locuitorii trebuiau, în asemenea caz, să rămână după uşile lor și că ar­­tre­bui sâ se deie ordin patrulelor de a trage foc asupra primului care nu s’ar supune. Duminecă 23 Octom­vrie. — D. de Keraierig, prefect de pol­ţie din Paris, a sosit la Ma­drid spre a supune doua propuneri generalu­lui Porin. Prima consta în aceea ca,Franţa şi Spania să contracte o alieanţă ofesivă şi defensivă. Spanijla va trimite in arutonul Franţei o armată de 50000e oameni. Sco­pul alianţei va fi apărarea comună a naţi­unilor de rasă latină In contra supremaţiei raselor germane. Porin declinând această ofertă stranie, trimisul francez a cerut atunci, ca un decret să fie dat, care să autori­zeze importarea armelor in Franţa. Această a doua propunere n'a avut mai multă şean­­să decât cea d’intâiu. Predarea Metzului e aşteptată în curând. Prinţul Frederic Carol doreşte, se pare, o capitulare în aceleaşi condiţiuni ca la Sedan şi Toul; dar cancelarul, pentru motive po­litice, vrea să trateze garnizoana mai cu menajamente. Regele ezitează între aceste două opiniuni. Canelarul a spus, azi, primăriului din Ver­sailles: —Nici alegeri, nici pace! La Paris, ei nu vrea se Înţeleagă asta. Generalii americani cari au fost la Paris a­u­rentora spunându -i că ei nu voiau să audă vorbindu-se de alegeri. Ei nu voiesc chiar să supună ţârii ches­iunea negociaţiilor de pace, un com­promis cu Napoleon şi de a’l impune din nou Franţei, introdus de decanul facultăţii filosofice, Fröhlich. — In presenţa acestuia cu o un­gurească stricată a cetit vre-o câteva cu­vinte de pe o hârtie, prin care a apelat la auditori, ca să fie cu supunere faţă de Im­­parat şi Rege, după aceea apoi şi-a înce­put prelegerea în limba românească. Deca­nul, după cum suntem informaţi, a fost mar­tor pacinic al evoluţiilor naţionaliste şi anti­patriotice ale dlui Ciocanu. E o aparinţă nouă, că un profesor cu îngăduinţa decanu­lui ţine o prelegere la univ. maghiară, în limbă cu totul streină şi o catedră de pro­fesor e ocupată de un astfel de individ, care nu ştie sau nu vrea să ştie, că limba de propunere la unir.­e cea maghiară, ori ar sta una din aceste douâ lucruri de profesor a dovedit, că nu e vrednic de catedra a­­ceea şi că de acolo trebue să se îndepăr­teze. La catedra de limba română au con­curat d­oi bărbaţi vrednici de aceea cate­dră : Moldovan Gergely şi Alexics György. Guvernul însă a numit pe un al său, pen­­tni­ că trebue să ştim, că dl Ciocanu, până acum a fost directorul gimnasiului gr.-catolic din Nasaud. După cum se aude, s’a pornit o mişcare în sinul tinerimei uni­versitare, al cărei scop e ca să împiedice prelegerile romanești ale profesorului Cio­­canu. Atâta „Magyarország*, respective A­­lexies, care se vede creapa de nâcas, că nu a fost el căpârn­it la catedra de limba română a univ. din Bpesta. * NOUTĂȚI Arad, 6 Decemvrie n. 1898. Slujbe I­­zeeşti din prilejul iubileului îm­părătesc s’au ţinut şi in toate bisericile pro­testanţilor Saşi din Ardeal. Numai protes­­t­­aţii Unguri au făcut estepţiune. Aşa de p. biserica reformată din loc. Vineri toată ziua a fost încuiată. Şi când e vorba de ri­dicarea bisericilor reformaţilor, aceştia sunt cei dintâiu, cari imploară ajutoarele din cas­seta privată a Majestăţei Sale. * Distincţiunî. Feldmareşalului-locotenent in pensie Leonida de Pop i­ s’a acordat rangul de feldzeugmeister. Ordul coroanei de fer, el. Iii l’a primit Dionisie Cimponeriu, directorul general al poştelor și telegrafelor In Seraievo. * Prelegere introductivă „valahă“ la unit. maghiară. Sub titlul acesta șovinista „Ma­gyarország“ de azi scrie următoarele: Cio­canu­ János, nou numitul profesor de limba română la univ. maghiară astăzi înainte de amiazi şi-a început prelegerile la universi­tate şi îndată, la începutul prelegerei a con­sternat adânc patriotica tinerime română şi maghiară. Dl profesor adecă , care a fost Primar al Sigetului-Marmaţiei a fost ales primar dl George Seren, proto­­notar onorar Nou alesul primar e fiiu de țâran român din comitatul Sătmarului. * Femeile serbe din Budapesta au hotărît întemeierea unui internat sârbesc pentru pentru fetițele sârbe, cari studiează la școalele din Budapesta. Internatul va fi ridicat In memoria dmpârătesei Elisaveta. * Loialitate specifică maghiară. Vineri în 2 Decemvrie musica mili­tară din Eperjes a fost fluerată de câtre juriștii maghiari din Eperjes, care când musica a trecut pe lângă colegiu, aceștia au cântat Kossuth­­nóta. Comandantul armatei din Eperjes, auzind de cele petrecute, a provocat pe fişpan, ca acesta la rândul seu se provoace pe decan, ca studenţimea se dee miliţiei deplină satisfacţie, îngâmfaţii jurişti maghiari au declarat că nu au voit se va teme miliţia şi le pare râu că astfel li­ s’au explicat cân­tarea. Ofiţerimea însă nu s’a mulţumit cu atât, ci a declarat, că nu mai merge în casină, în fruntea căreia stă iîşpanul ca preşedinte, ear’ de­canul ca secretar. Musica militară a fost oprită de a mai concerta în localurile casinei unor atât de ne­loiali şi nespălaţi şovinişti, cari nici în ziua jubileului Maiestăţii Sale nu s’au răbdat să nu-şi dee arama pe faţă.* O reuniune umanitară în Austria. Cu prilegiul iubileului împârătesc s’a născut, printre o sumedenie de fapte umanitare şi o reuniune din cele mai umanitare, anume „Associaţiunea tuturor popoarelor din Austria, având de scop , a ajutora la moment pe cei păgubiţi prin năposturile naturii, cum e spre pildă potop, grindină, cutremuri de pământ etc. In comitetul fondator al re­uniunii se află deputaţi şi alte persoane din toate naţionalităţile, astfel să numim numai pe unii din cifra totală de 50: Essevi (Italian), Biankim (Croat din Dalma­ţia), contele Borkovski (Polonez), contele Coronini (Sloven clerical), cont. Czernin (mare proprietar clerical), Dr. Engel (presi­­dentul clubului ceh­ tiner), Dr. Fuchs (Neamţ din Stiria, presidentul parlamentului vienez), bar. Hormuzak­i, Dr. Kathrein (Neamţ din Tirolia, fostul president al came­­rii sub Radeni), contele Pálffy, Dr. Pattal (unul din şefii antisemiţi din Viena), prin­cipele Dr. Frederic Schiwarzenberg (mare proprietar ceh), Wassilko-Serecki, Wachm­anin (Rutean) Dr. Jurkan­, tot astfel mai mulţi membri ai casei seniorilor. Din manifestul ce se trimite acum în toate părţile scoatem cel puţin următoarele Jidani agricultori? Ia curând are să râ­sară prima colonie de agricultori jidană la Galiţia. Adică reuniunea ovrească din Lon­dra .Jewish Association*, fondată de ba­ronul Hirsch a cumpărat In satul Slobod­ka din Galiţia o parte a unei păduri de curând tăiate, pentru a înfiinţa acolo primul sat ji­dovesc de agricultori. In Rusia, precum adese­ori s’a scris, s’au făcut de la Începutul ie­dului din partea chiar a statului de a sili pe jidani să se ocupe cu agricultură, dar’ cu toate că coloniile d’acestea au fost în­zestrate cu tot felul de privilegii. Încercările n’au isbutit. Jidanii agricultori adică nu peste mult toţi au dat pământurile m­­ arendă sătenilor creştini, iar ei, fiii lui Israel se risipiră după gheşeft. Cam astfel de resultat vor da desigur şi încercările din Galiţia. # Jidan, hoţ fugar. Voluntarul Max Braun, israelit de credinţă, a fugit dih­ arestul mil­itar din loc tocmai in ziua iubileului. Ji­­dănaşul fusese condamnat la 8 ani temniţă find­ că a sâverşit mai multe spargeri. Per­ciunaţii de la „Arad és Vidéke* scriu des­pre acest Braun aşa de duios, în­cât ai crede că e cel mai nevinovat. Aşa e Jidanul Kossu­­thist. Până şi pe tâlharii militari încă i­scusă, dacă­’s Ovrei. * Jidan fără confesiune. La primăria Ara­dului s’a insinuat ori un Ovreu, care şi-a părăsit legea şi a declarat, că voește să fie fără confesie. Acesta e al 17 lea în anul acesta. Iată roadele legilor celor,păgâne! * Alegere de notar în Cuied. Notarul din Cuied, dl Andreiu Ungurean abzicând de post, protopretorul de le Târg­­o­va a escris concurs pentru vacantul post de notar. Ale­gerea va fi la 15 Dec. a. c. Avis Româ­nilor.* A apărut nr. 38 al publicaţiei săptă­mânale pentru familie „Foaia Populară“ cu următorul bogat sumar: Bătăuşii la „Foaia Populara“ de G. Ilie Ighel Deleanu­; Atacul contra noastră; Codul penal; Sfârşitul lumei în 1900; O desilusie de V. Popescu; Cro­nica ştiinţifică de Dr. Van; Poesie de Bla­che Duca; La mănăstire de Eugen; Gim­nastica suedeză de Dr. E ...; Cronica finan­ciară ; Cugetări de Schopenhauer; Violenţa de C. Mendes; Povestea Prinţului Alemed ; Una din invenţiunele noastre (lustraţie umo­ristică). Etc. Etc. Etc. Pe lângă această materie se mai află o bucată de musică datorită talentatului V. Beulrsache, pe cuvinte de M. S. Regina şi portretele d-lui Dincă Schileru şi al regre­tatului sulptor Vasilescu. Recomandăm călduros această interesantă publicaţie, cea mai eftină din ţară. Redac­ţia în Bucureşti str. Doamnei Nr. 19, site: „Associaţiunea să fie teren neutral, unde vor înceta ori-ce fel de neînţelegeri, unde cele mai nobile simţeminte ale noa­stre — întrupându se în fapte de com­pătimire să facă posibil, ca în caşuri con­crete să liniştim plânsetul celor ce sufâr, etc. Toţi locuitorii din Austria să formeze o armată unică a „voluntarilor iubirii de aproapelui“, cu puteri unite să ajute a birui pe duşmanii crunţi ai omenimii, ale căror nume sunt: miseria, foamea, năpustea1'. Când oare se va înfiinţa aşa ceva în Ungaria ?* Avis. Să atrage atenţiunea medicilor ro români, că postul de medic pentru comuna curat românească Petrovaselo (Român-Petre Torontal-Petrovaselo) cerc. Alibunar, este vacant. Doritorii se competeze îndată. Sala­riu! este 1000 fi și taxele de visită. 1. Neagoe. * Feluri m­­. Creerii lui Bismarck. Sub acest titlu găsim în , Revue de Psychologie“ următoa­rele şite • Doctorii Herz, Olt, Amon, şi Schaffer din Berlin au fixat greutatea cree­­rilor lui Bismarck şi anume cu 1807 grame. Aceasta este o cifră foarte mare, dacă ne gândim, că greutatea mijlocie a creerilor unui European variază între 1350—1400 grame. Să ne reîmprospetăm cu acest prilej cu greutatea creerilor unor bărbați celebri, anume : ai lui Dante 1470 gr., Schiller 1596 gr., Kant 1624 gr., Byron 1792 gr., Cuvier 1820 gr. Dar’ chiar dacă n’am judeca după greu­tate, creerii lui Bismarck fac parte din cei mai rari şi rodnici. Cu toate acestea ar fi interesant a afla, cum sunt desvoltate şi în ce proporţie stau singuraticele părţi ale acestor creeri, mai ales însă acea zonă, pe care Flechsig a numit-o „centrul caracteru­lui* la om, căci aici e sediul tendenţelor al­truiste şi al simţemintelor etice. Din punctul de vedere antropologic can­celarul cel mare ar înfăţoşa un tip al lui »moral insanity* (rătăcire morală) împreu­nată cu o inteligenţă extraordinară. Şi oare întreprinderile sale gigantice n’au ele o oare­care asemănare cu crimele făptuito­rilor de rele ? Ne pare râu numai atâta, că un studiu mai amănunţit asupra cree­rilor lui Bismarck încă n’a adus nici un decis în această privinţă. LA ABONAMENT LUNAR pe luna Decemvrie 1898 cu preţurile din capul foii invită Administraţia „TRIBUNA POPORULUI­“ din Dieta. In Dieta de două zile se urmează cu discuţiunea asupra imunităţii de­putatului Rakowsky, pe care cu oca­­zia tulburărilor din zilele trecute po­liţia îl deţinuse aşa că el numai smul­­gânduse cu forţa a scăpat de a fi dus la arest. A făcut mare sensaţie vorbirea lui Chorin şi Emmer, cari au vorbit în contra urmăririi deputatului clerical şi au arătat ce pericol este pentru parlamentarism a prigoni pe deputaţi, ceea ce majoritatea cu atâta ură vrea să practice întru a şicana oposiţia. Pulszky, se înţelege, a susţinut gu­vernul. Oposiţia a făcut însă un scan­dal enorm, aşa că marele mameluc nici n’a putut să macine până în capăt. Azi se urmează cu discuţia asupra aceleiaşi chestiuni. ULTIME ŞTIRI Crişa, Budapesta, 6 Decemvrie. Ministrul croat Iosipovici şi-a dat de­misia. Unui redactor maghiar a decla­rat că a demisionat din cauză că nu vna să stea la guvern sub un regim pentru care constituţionalismul espiră cu­rând şi astfel va trebui să se susţină o stare de lucruri anticonstituţională. Se susţine că nici Szilagyi nu mai vrea să primească solidaritatea cu Bánffy pentru stările de lucruri ce se prepară. Editor: Aurel Popovici-Barcianu. Redactor responsabil Ioan Russu Siriana.

Next