Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1899 (Anul 3, nr. 126-249)

1899-12-04 / nr. 232

Plevnei, a fost anunţată Capitalei prin 21 lovituri de tunuri. La orele 10 şi jum. M. Sa Regele în­soţit de adjutantul de serviciu, a mers la biserica din Dealul-Spirei, pentru a asista la serviciul divin ce se oficia In amintirea acestei zile memorabile. La sosire M. Sa a fost intimpinat de­­ dl ministru de răsboiu, dl comandant al cor­pului II de armată, dl şef al marelui stat­­major al armatei, d­nil ataşaţi militari străini, etc. M. Sa Regele împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand, urmat de d-nii ofițeri generali şi superiori, se îndreaptă spre bi­serică, la Intrarea cărea a fost intimpinat de P. S. 8. vicarul sfintei Metropolii, apoi Începu serviciul divin. In acelaşi timp dra­pelele trispelor din paradă se aduc in bi­serică şi se aşază in faţa Suveranului După terminarea Te-Deumului, Ma­­jestatea Sa a primit defilarea trupelor co­mandate de A. N. R. Principele Moşteni­tor. La orele 7 seara a avut loc la Palat un prânz de gală. Cu ocasiunea acestei zile de o veci­nică amintire, un mare număr de persoane s’au Înscris In registrele Palatului şi o mul­ţime de telegrame de felicitări au fost adresate Suveranului. Asociaţiunea Naţională Arădană. Jo­i seara comitetul Asocia­­ţiunei Naţionale Aradane a ţinut şedinţă sub presidenţia d-lui V. Mangra. Intre alte afaceri, s’a sta­bilit ca adunarea generală anuală să se ţină Luni 25 Decemvre st. nou. _________ Din Dietă. — Széli despre copii — De câteva zile încoace la dezbaterea în Dietă asupra urcării cuptel au luat curentul unul după altul fruntaşii ,cossuthişti, precum : Kossuth Ferencz, Komgothy, Polónyi şi alţii, cari din greu au tăbărit asupra guvernului şi au atacat îndeosebi pe prim-ministrul Széll. Provocat mai ales de Polónyi, în şedinţa de alaltăieri (13 Decemvrie n.) ministrul pre­sident Széli a răspuns atacurilor­­cossuthiste printr'o lungă vorbire. Din vorbirea ministrului president scoatem următoarele: Atacurile acestea — a zis Széli — sunt de două naturi; unele sunt îndrep­tate Împotriva original acestui proiect, car’ altele lovesc tn fondul proiectului. Săgeţile atacurilor din amândoue părţi ţintesc de-a dreptul in contra mea. Proiectul, zice, este de o importanţă atât de mare, că el a fost chibzuit după o desbatere Îndelungată şi amănunţită. Ia răspunderea pentru proiect In cea mal de­plina măsură și primește ori ce critică, căci se știe pus înaintea judecătorilor sei; respinge Insă ori­ce bănuieli neîntemeiate. Komjáthy s’a folosit de o grea învi­nuire, că adecă comisiunea pentru cuplă s’a purtat In chip uşuratic, că a cedat toate. Înainte ca Austriacii să fi cerut ceva , că comisiunea la Începutul desbatent nu s’a Înfăţişat cu cifre şi că la sflrşit n’a putut rămâne pe temeiul de la Început. ’Şi ar fi nesocotit datoria, dacă la apropi­erea Austriacilor ar fi respuns printr’un refus Încăpăţînat. Comisiunea cuotel n’a enunţat numai, că urcarea cuotel n’ar fi un lucru Întemeiat, dar’ a declarat, că este gata să ia in socotinţă ori­ce excepţie echitabilă. In anul 1896 ea a spus, că din vreme în vreme unele corecturi sunt de trebuinţă şi s'a ară­tat gata a sta la tocmeală cu condiţiunile dreptăţii şi ale echităţii in 1891 comisiunea a declarat, că la Intrarea unor posiţii se pot găsi unele lucruri, ce nu sunt tocmai In rânduială. Mal mult comisiunea n’a putut Bă­sică la începutul negocierii, mal ales când Austriacii au venit cu pretuaţiunea absurdă, ca cupta să fie statorită In proporţie cu numărul popora­­ţiunii. Mai târziu Insă respingerea Încăpă­ţînată ar fi fost o nesocotire a datoriei noa­stre. Se poate că alţii ar fi procedat cu mai multă înţelepciune decât noi. Comisia nu e vinovată nici de asta nici de învinuirea ce i-o face Kossuth Fe­rencz, că aci comisia ar fi fost Înşelată. Cu toată puterea conştiinţei sale ministrul-pre­­şident zice, că sentinţa aceasta e nedreaptă. Din chipul, cum ei şi soţii sei au apărat interesele ţerii, adversarii pregătesc acum arme şi noroiu, ca să asuubnă asupra comi­siei, care pas de pas a luat In apărare in­teresele ţerii. Kossuth Ferencz a numit lu­cru absurd acea basă a comisiunii, că a socotit averea poporaţiunii după contribuţia acesteia; greşeşte Insă cănd susţine, că comisia ar fi pus toate dările In socoteala venitelor şi averii ţerii. Ba a socotit numai dările statolite pe basă egală. Bar’ aceasta nu este numai părerea comisiunii. La 1867 Ghyczy Râ­mâa Încă a fost de părerea a­­ceasta, şi tot asta o susţine şi economistul englez Giffen. Când comisiunea­­şi-a ales această basă de apărare faţă de atacul ab­surd al comisiei austriace, atunci nimeni n’a socotit-o aceasta ca lucru absurd. Széli declară şi ’i­ se va crede vorba, că încă la 1896 a fost convins că cupla trebuie urcată pe temeiul celei din 1887. A spus-o aceasta şi alegătorilor săi, numit­ă o cifră aproape de numărul 34. Că n’a adus o aceasta şi în publicitate, e numai causa, ca dânsul era preşedintele comisiunei pentru cuptă. Face pe larg istoricul urcării cuptei şi arată motivele pentru care Ungaria a trebuit să urce cupta. Revenind la învinui­rile ce şi-a făcut loposiţia, el zice că Polonyi a vorbit de un function psichologic. Asta nu o pricepe; declară Insă cu toată hotă­­rtrea, că procedura de asemnare (atutalâ*) are să Intre In vigoare cu 1 a Ianuarie a c. Dlnsul nu va îngădui aci nici modificări, nici amenare, ori se va face asta și in Austria, ori nu. Dacă se va face, atunci suntem la regulă, dacă nu, a noastră lege se va pune în vigoare cu ori ce or­e, şi prin aceasta noi urmăm calei legală. Polemisând apoi cu Pagonyi, Széli de­clară şi arată cu cifra, că la ce priveşte darea de spirt Ungaria na suferit nici o pagubă din pricina Austriei. A trecut apoi la chestia pactului din 1867. Oposiţia marau strigă, să rupem cu acest pact. Aşa nu se poate şi nu este per­mis s’o facem. Nu e trebuinţă de aşa ceva şi nu mai ales din interese mari pentru binele şi siguranţa Ungariei Însăşi. Avem trebuinţă de pace, de linişte şi acestea nu­mai legătura din 1867 cu Austria le pute garanta. Recunoaşte şi Széli, că urcarea cu­­ptei este o grea jertfă pentru ţeară , di n­ Bul Insă nu din slugărnicie o recomandă aceasta. El n’a umblat nici odată după sca­unul presidential de ministru, ci evenimen­­tale l-au chemat in acel scaun. Cal‘-a­’i este grea şi spinoasă, dar pe calea aceasta il conduci numai puterea conştiinţei şi a convingerii sale. Convooarta congresului sérbeso. „Zastava“ are ştirea întemeiata, că congresul bisericei serbeşti s ’ va în­truni la primăvară, în luna Aprilie, car’ alegerile pentru congres se vor face în luna Martie. Causa amânării până acum a convocării a fost patriarchul Biancovicî, care într’una a şoptit gu­vernului, că spiritele între Sârbi prea sunt în mare fericere şi că n’ar fi consult a-’l convoca la congres, pentru care el şi aşa n’ar lua nici o râspundere. Causa Sârbilor în dieta Croaţiei. In şedinţa de Mercuri (13 Dec.) a die­tei croate deputaţii şerbi Milechiei şi Popo­­vici au interpelat pe Banul în causa folosirii steagului serbesc şi a egal îndreptăţirii dri­lled. Banul conte Khuen-Hédervá­y, între altele a respins, că regretă foarte mult şi condamnă conflictele, dar­ acestea, aşa crede, cu timpul vor înceta. Banul nu află lucru ducător la scop­, ca chestia aceasta a Şerbilor să fie regulată din partea dietei, fiindcă a­­ceasta ar înăspri şi mai mult contrastele în­tre Croaţi şi Şerbi. Dar în ce priveşte che­stia drilicol, aceasta a fost regulată d°ja prin o lege din 1897. Răsboiul dintre Englezi și Buri. A cincia înfrâgere a Englezilor — Pierde­rile lor — Ce o să fie ? După ce generalul Methuen a fost bă­tut la Modder-River și generalul Catacre (care mergea să măntue din strimtoare pe Methuen) a fost crunt bătut la Stormberg, şi scrie acum că Duminecă generalul Ca­tacre a fost bătut şi a doua oară. Lupta aceasta, tu care nu se ştia Încă bine câţi Englezi au perit, este cu atât mai ruşinoasă pentru Englezi, cu cât trupele lor au aj­uns In aşa Învălmăşeală, că tunarii englezi au tras (se înţelege, din grişulft !j asupra s­ol­daţilor englezi A doua în­frâng­re a generalului Me­thuen s’a întâmplat Luai pe Înălţimile de la Maggerfont­aine, lângă Modder River. El a vrut să scoată adecă pa­turi din Intăritu­­rile lor, dar a fost respins. 41 Englezi au fost prinşi. Intre cei onaoriţi este şi gene­ Wancheppe. Perderile Englezilor sunt foarte mari. Ca In ce strîmtoare sunt, arată şi faptul că din Capstadt s’a mai trimis în aju­torul lui Gatacre două regimente şi câte­va lunu I. " Perderile englezilor se ridică până acum la aproape 10 000 oameni Şi mai grav e că între Englezi bântue tifosul­­lungoarent. Trecut a umbra legii! Avem ştire, că la venerabilul Consistor Arădan s’a făcut arâtare împotriva protopopului Ioan Ghiorgiu din Buteni, care pentru a scoate deputat congresual pe cumnatul seu Dr. Popescu, a încercat să abată pe preoţii de la calea cinstei, îndem­­nându-­l la falsificare de protocoale şi alte apucături nevrednice. Fiind hotărît să rupă cu trecutul ruşinos, In care se făceau astfel de lucruri, Preasfinţia Sa episcopul Qoldiş, în înţelegere cu consistorul, a rînduit cercetare împotriva protopo­pului din Buteni. In curând ne pu­tem aştepta, ca tinarul malular al „neamurilor“ să fie suspendat din slujbă, şi o pedeapsă grea să n i­ se dea. Să-­l ia asfel pofta a mai umbla cu blastâmăţii şi să se dea o pildă şi altora, destul de slabi pentru a cădâ în pâcatul să sâvîrşească asemenea lucru. Di Giorgia este cu atât mai vinovat, cu cât abia sa vâzu pro­topop, şi repede se apucă să pună în practică toate ticăloşiile pentru cari Sinodul din acest an a rînduit cerce­tare şi împotriva altui modular al „neamurilor“, împotriva dlui Hamsea, protopop în Lipova. Nădâjduim că se va şi curma astfel râul, ce atâta vreme a ros la rădâcina eparchiei Aradului. EXCURSIUNE română la P­A­RI­S. La exposiţia in­versată din anul 1900. Pentru a înlesni şi Românilor din statul ungar mergerea la ex­­posiţia din Paris la anul 1900rol Dr. I. Suciu şi soţii a intrat in legătură cu întreprinderea „Budapest-Paris“ din Budapesta, cu scop de a da po­sibilitatea, ca Românii sa meargă la Paris deodată ori în mai multe cete, dar’ totdeauna în societate curat ro­mânească, cari societăţi să aibă apoi la disposiţie ciceroni şi arangiatori ştiutori de limba românească Condiţiuni de primire - participare întreprinderea „Budapest Paris1" din Budapesta primeşte îngrijirea da toate spe­sele legate cu călătoria la Paris şi petrecerea timp de 8 zile acolo a fiecărui Român pentru o sumă fixată. Preţul. Cei cari se anunţă în anul acesta vor plăti 370 fl. de persoană. — Cel cari se anunţă de la 1 Ianuarie 1903 încolo au să solvească 280 fi Sumei, acestea se pot plăti în rate lunare ori trei­ lunare aşa, ca întreaga sumă să fie plătită până la sfirşitul lunei Ianuarie 1900. Spre a uşura înştiinţarea încă de acum şi pentru a se pute orienta în privinţa numărului participanţilor, s’a mijiocit de la întreprinderea ,,Bu­dapesî-Paris“ favorul, ca pe lângă trimiterea sumei de 25 fl., la anunţ ire, participanţii să fie scutiţi de trimiterea restului In rate lunare ori tri­­lunare, ci să poată solvi restul da 23 fl. deodată ori­când până la terminul de 31 Ianuarie 1900. Anunţările au a se trimite la adresa Dr. Ioan Suciu, advocat, deodată cu suma de 25 fl , care va fi administrată la Între­prinderea „Budapest-Paris* nn contra chi­­tanţei de primire, ce se va trimite participantului. Restul preţului are să se trimită la terminal ori terminele fixate da tumai participantele, pe coda de Înştiinţare, ori tot la adresa Dr. Iom Suciu, ori la cassa de păt­rara mal din jos designată. Timp 4 excur­ând ne va hotărî luând s­­se avi­sul celor cari vor participa, şi anume după ce li­ se va comunica programa în­treagă a exposiţiei, precum şi a celorlalte festivităţi ce se vor petrece In Paris sub durata exposiţiei Aceia, cari vor fi Im­pedecaţi a pleca la timpul ales de ma­joritate, vor pleca în cete mai mici la terminal acomodat lor. Călătoria­ se va face numai ziua, cu trenu­l accelerate, In vagoane de casia I. şi II., cel mult 6 persoane într’un cupeu dupla. Doua nopţi şi o zi se vor petrece In Mtrn h n In hoteluri de rangul prim. Nutrirea se va întâmpla pe sneseie întreprinderii In vagon restaurant ori in gările şi hotelurile oraşelor în cari vor s a excursioniştii. Şederea în Paris. Fiecare va avea odaie separată In hotel de I-ul rang, numai membrii de familie cHe 2 In o odaie. După posibilitate toţi membrii excursiunel Intr’un hotel ori în 2 hoteluri apropiate. In Paris şederea va fi opt zile. In tot acest interval locuinţă şi mâncare la hotelurile cele mai bune. Visitarea expos­t­el se va face cu călăuzi experţi. Suirea pe turnul Eiffel şi Intrarea gratis la tot felul de spectacole. Seara, la teatre ori alte le­uri de distracţie ori participare la festivităţi din interiorul exposiţiei. Sărbări, congrese participare la locuri­­enervate. In jurul Parisului: Excursivul la Versailles şi Saint Cloud. Cine vrea să mai stea în Paris şi peste 8 zile, va anunţa cu 3 z­le mai îna­inte şi li­ se vor f­ie m­şte favoruri. Plecarea cătră casă: Fiecine pleacă când vrea, cu diferinţă că cei ce pleacă la grupă vor fi şi pe cale cătră casă pre­­vâzuţi cu nutrire pe spesele întreprinderii Reîntoarcerea se va face prin Helveţia şi Tirol. Biletele retour au valoare 6 săptâ­mâni şi călătoria se poate întrerupe. Bagaj poate duce fiecine, greutate de 25 chgr. g­atis. Pentru a fi scutit de ne­plăceri pe drum, bagajul va fi visitat nu­mai la sosire în Paris (la hotel). Impedecat fiind cineva a călători, are să anunţe aceasta până la timpul sta­­bilirei timpului plecării și ori va preda (vinde) biletul seu altiia, ori va reprimi suma ve­tata ca detragerea celor 10o lo din taxa de participare ca­­puse la adm­ni­­strare a întreprinderii. Servian medical. Trupa pârtic­panţilor va avea un medic român la dispoziţia a­ttt la decursul caletoriei, cât şi în Paris. B­uii solu­ţi de participanţi se vor vărsa şi se vor păstra în „Budapest Bel­városi takarékpénztár ré­szvé­ny irsa-ág­a, Budapest, Koronahercz­g utca 13. R­­atele de participare se vor primi numai după solvirea sumei întregi. Solviriie se vor face cu ch­­chur­I de postă. ULTIME ȘTIRI. Londra, 15 Dec. In urma înfrân­­g­rii generalului, Methuen, ministerul va mai mobiiisa și corpul al 7- ea a armatei, pre um va chem i­s rese.­v­i corpului 8. De asemeni e va trimite in A­rica trei regimente de artilerie. Intre cei căzuţi în lupta de L­uni (aproape de Modder-River) este şi ma­jorul Winchester. Din regimentul vestit zis „garda neagră“ au mai rămas nu­mai 160 soldaţi.

Next