Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1899 (Anul 3, nr. 126-249)

1899-11-25 / nr. 226

premiul de Dr. în drept, dar la eta­tea de 30 ani diploma de advocat. Ca un patriot distins a luat parte activa la mişcările naţionale polone şi aşa a ajuns in cercetare, în urma căreia a fost condamnat la 4 ani de temniţă, dar mai târziu la moarte. Amnestia împărătească l-a scăpat de la moarte, dar­­ a luat demnităţile aca­demice şi diploma de advocat. * Culisa — mântuită. O mare emoţie trebue să cuprindă întreaga naţie română subjugată. Presidentul (cel po­viesitâ) In sfîrşit, după mature chibzuit! cu sfetnicii se­ aleşi, a găsit mijlocul de a pune pe ta­pet causa română şi cu mai multă vigoare încă, a mai scos adică In »Tipografia* două ilustrate... Colectanţi, bucuraţi-vă şi grăbiţi, ilustrata costă numai 5 cruceri. Se poate comanda la firma Dedu, care de astă dată a bine­voit a ne înfunda, trimiţăndu-ne şi nouă din acest rod al activităţii nemai vă­­zute din partea unui venerabil bătrân ca­­preside­ntul* ... Şi să mai zici că n’a căzut In doaga copilărie!?!... Curat vorba: Teara pere şi el... scoate ilustrate ! * O carte bună Distinsul nostru pro­fesor din Braşov, Dl Vasilio Coldiş a lucrat o folositoare carte şcolară: .Geografia­­pentru şcoalele poporale. Întocmită pe basa planului Ministerial de învăţământ. Partea primă (pentru clasele III şi IV), cu nu­meroase ilustraţiuni şi harte colorate.* Editura librăriei Ciurcu Braşov. Preţul unui exemplar 85 cr. Materialul tractat se extinde pe 68 pagine, in ordinea urmă­toare : „1. Regiunile lumii, 2. Comuna, 3. Locuitorii şi ocupaţiunea lor, 4. Relig­unea şi limba locuitorilor, 5. Hotarul comunei, 6. Drumurile, 7. Apele curgătoare, 8 Apele stătătoare, 9. Mijloacele de comu­­nicaţiune, 10. Insulă, peninsulă, golf, 11. Şesul, 12. Dealuri şi văi, 13. Orizonul, 14. Desemnarea regiunilor lumii, 15. Harta, 16. Cercul, 17. Comitatul, 18. Ungaria. — II. „Ungaria şi Europa.“ (Materialul clasei a IV-a.) Ţinutul muntos din Sudost. Câm­pia Ungariei. Ţinutul muntos Nordostic, Ţinutul muntos Nordvestic, Ţinutul deluros Bad vestic. Oraşul Fiume şi ţinutul lui. Un­garia In genere. Ţerile apărţinătoare Un­gariei. Europa In genere“. La toate capit­­rele e alăturată câte o mapă colorată. O recomandăm ca toată căldura Invă­­ţătorilor noştri. * Filerii, moneda centimă a nouei valute, cari până acum nu se vedeau în piaţă să fi dat un galbin pentru unul, de Sâm­bătă încolo, aşa spun foile budapestane, vor începe şi ei sa. .. circule. Tot săracii nedreptăţiţi, căci ia loc de un crucer, cum li se dădea până acum, li­ se va putea da mica monedă de 1 filer. Puişorii „vechiului sistem“. Venera­bilul protopop al Butanilor se pare că nu ştie Încă despre căderea vechiului sistem bisericesc In Diecesa Aradului, măcar că abia­’s două săptămâni de când chiar preo­­ţii sei i-au dat a înţelege, că sistemul Me­­lianu ... unit! Dar’... dl Giorgia crede în Învierea morţilor. Ca să scoată deputat in congres pe iubitul seu cumnat, distinsul advocat Dr. T. Popescu, deşi linăr de tot, dar’ dl Giorgia s’a folosit de toate apu­căturile vechiului sistem, aşa că dacă nu i­ se prindeau scrisori, era cât pe colo să scoată majoritate pentru cumnatul seu, ră­mas în minoritate faţă de dl Dr. Suciu Dl Giorgiu mai aprig Încă de cât paştilele Putici şi Hamsea, s’a apucat să teroriseze preoţii comunelor unde s’a votat pentru dl Suciu. Pe mai mulţi i-a îndemnat să facă alte protocoale ori cel puţin să nu lase a veni bărbaţii de Încredere cu protocoalele dlui Suciu, „ori să vină târziu, după ameazi*... Deşi cu pecete mari şi trimise cu crozniiul, epistoliile ni-au căzut la mâni. Puişorilor vechiului sistem: are să vi­ se taie ghia­­rele !• învăţător bătut în stradă Se scrie din Ciabă, că Învăţătorul de acolo Ioan Eichart alaltăeri noaptea a fost atacat şi bătut In stradă de bărbierul Vikete şi de soţia acestuia, la apărarea sa învăţătorul Eichart a străpuns grav pe soţia barbie­­rulului şi s’a presentat apoi însuşi la ju­decătorie, care a pornit cercetarea. A Omorul din Sătmar. In afacerea o­­morului din Sătmar, despre care luasem notiţă, s’a constatat că elevul Papp Ele­mér a fost asasinat prin fratele lui mai mare Béla, proprietar în Szent Marton. Duminecă înainte de prânz a fost ascultat Papp Zoltán, care mai ’nainte ne­gase tot. In decursul interogatorului Insă Își contrazicea mereu. S’au înfăţişat şi mar­torii şi s’a constatat că nu poate dovedi unde a fost în decursul crimei. A recu­noscut însă atât el cât şi soţia lui, că de două luni incoaca au trăit numai din aju­torul lui Papp Béla. In cele din urmă, Duminecă noaptea Papp Zoltán a mărturisit că vărul său Béla l’a plătit ca să omoare într’un chip sau altul pe fratele lui Elemér, ca ast­fel averea întreagă să i rămână lui. Papp Zoltán n’a tndrăsnit să comită el asasinatul ci tntâiu a voit să anga­jeze pentru acest scop pe bărbierul Hel­­meczi. Acesta Insă a refusat. Atunci s’a adre­sat păcurarului Zoldics Mihály, care apoi a şi asasinat pe nefericitul elev. Pe basa aceasta judele de instrucţie a şi arestat îndată Zsoldics păcurarul şi pe Papp Béla. Autorul intelectual al crimei este gi­nerele lui Nagy László, vicişpanul comita­tului. El era aproape de faliment. Îşi mân­case toată averea, umblând în trăsură cu 4 cai şi trăind peste tot foarte lucios, făcând şi datorii în suma de 60.000. Socrul său i-a şi trimis vorbă să se împuşte, că atâta-i ră­mâne de făcut.* Cartofii şi Pantheon­ii. Un deputat al camerei franceze a presentat acesteia zilele trecute un proiect de lege, prin care cere transportarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Augustin Parmentier în Pantheon. Această glorie­­şi-a meritat-o Parmentier prin importarea şi distribuirea cartofilor în Francia. Altmintrelea poporul francez l a fă­cut nemuritor pentru fapta lui folositoare şi din aceea, că In Francia supa de car­tofi poartă numirea ie: .Potage Parmen­tier.“* d’odată la limbile engleză, norvegiană, daneză, rusă, germană şi franeeză »Dacă învie morţii“, cea mai nouă dramă a marelui dramaturg Ibsen.* Lumea escrocilor. Nu trece zi, in care gazetele din patria noastră să nu aibă pri­­legiul de-a înregistra cazuri de cele mai ordi­nare furturi severșite de domni. Eri, 5 De­­cemvre­­, tribunalul reg. din Budapesta a di­sbătut un nou proces de tâlhăria dom­nească, cunoscut sub numele de furt de timbre. Eroul principal al procesului a fost un anume Szecsödy, fost deputat dietat şi înalt funcţionar în ministeriuI Încă în această calitate a sa, Szecsödy făptuise o mulţime de escrocherii, cari aveau să-şi deschiză uşile temniţei; a scăpat însă, ca şi bunăoară Pulszky simulând paralisie la creeri. De astă­­dată Szecsödi, Împreună cu mai mulţi complici Intre cari şi soţia sa, a fost acuzat pentru mari escrocherii cu timbre defectuoase, pe cari era însărcinat să le ardă, el însă le valora Înşelând lumea şi umplându şi bu­­zunările. După încheierea pertractării tri­bunalul a osândit pe Szecsedy la 3 ani de temniţă­, pe complicele Kasprok la 1 an, pe soţia acestuia şi pe un alt complice la câte 3 luni de temniţă grea­ 11 Alegerea de primar în Roma Pen­tru postul de primar, devenit vacant prin moartea prinţului Ruspoli, se fac mari agi­taţiuni. Se zice că liberalii au trei candidaţi. Unul e prinţul Sermoneta, acesta însă nu vrea să primească cinstea ce li­ se oferă. Probabil, că se va decide intre doi, între consilierul Galuppi, care ar fi cel mai che­mat urmaşi" al lui Ruspoli şi Tommasini, care e un bărbat genial şi foarte popular in Roma.* O domnişoara română, fată de preot, doreşte cu stăruinţă a a da loc într’o familie română, fie pe lângă copil, fie ca îngrijitoare de casă. Se poate înfăţoşa ori­când în per­soană. Binevoitoarele oferte se roagă să fie adresate la administraţia „Tri­bunei Poporului“. nului, cât şi a magistratului, — măsuri ce nu se luau faţă de tipărirea cărţilor. Avea să ..ublice ştiri politice, administrative şi de pe »teatrumul războiului‘, — lucruri cari earăşi numai In cadrul un­ei reviste au loc. In fine toate ziarele şi revistele din Tran­silvania aveau atunci acest fel de apariţie şi un program analog. „Siebenbu­rgische Quartalschrift“ apărea chiar numai din trei In trei luni şi totuşi nu era altceva decât o publicaţiune periodică. In urma tuturor ace­stor momente nu ne putem îndoi, că ten­dinţa societăţii fii, era înfiinţarea unui ziar, care — cum arată programul, — avea să apară de două ori pe săptămână. Acestea pentru complectarea aserţiu­nilor d lui Lugoşian­u. In fine obsiv, că articolul d-lui L. are două merite remarcabile, întâiu de a fi insistat asupra societăţii filosoficeşti mai cu din­dhilul decât toţi câţi până atunci au amintit o­in treacăt şi de a fi relevat astfe extraordinara­­ importanţă pentru cunoaşte­rea istoriei noastre culturale de la sfârşitul veacului trecut, al doilea, de­ a fi fixat o persoană, despre care cu oare­care siguranţă se poate afirma, că a avut cunoştinţă de acea societive, anume pe­ Samuil Clam. Rămâne acum, ca în urma celor adause aici, bărbaţii specialişti să aducă — dacă mai e posibil — deplină lumină asupră fiin­ţei enigmatice a societăţii filosoficeşti şi a căuşelor cari au zădărnicit întemeierea or­dinului ei de publicitate. N­. Chi­ndi. Un trup ciudat. Un cas rar şi foart ciudat preocupă ştiinţa medicală din Bihor. Dl Dr. Ioan Comşia, medic în comuna Sâmbătşag, a constat zilele trecute la faţă de 21 ani de acolo, că ea are inima, ficatul şi stomacul­­ la spate, va să zică tocmai in stare inversă. E interesant, că fata, cu toate acestea, e deplin sănătoasă şi până acum nimic n’a ştiut despre starea sa abnormală. Numitul medic numai din în­tâmplare a­­făcut această descoperire in­teresantă. Nu demult adecă fata s’a pre- zentat la dânsul cu jalba, că tuşeşte şi are dureri de inimă Cu acest prilegiu a con­statat medicul Comşia fenomenul atât de interesant, pa care l-a comunicat Vineria trecută colegilor specialişti din Oradea­­mare. Constatarea caşului şi comentariul făcut de dl Comşia asupra acestei rari apariţiuni naturale, a fost ascultat cu mult interes de toţi medicii presanţi. O nouă dramă a lui Ibsen. Din Chris­tiania se scrie, că la 19 Dec. n., va apare ŞTIEI DELA SIBIIU. — Prin telefon secret. — — Răsboiul din Transvaal şi Dr. Raţia. — Daian căpitan de Buri. — Minunile pasivităţii. — Tot afirmă, fără teama da a fi des­­minţit, că Intre Englitera şi Voivoda din Schewizgasse s’au rupt definitiv legăturile diplomatice. Motivul e, că Englitera, no­tificând zilele acestea tuturor statelor şi domnitorilor starea sa de răsboiu cu re­publica Transvaalului şi cu liberul stat Orange, şi-a permis a desconsidera curtea din Sibiiu, ceea ce constitue o vădită ofensă adusă Suveranului nostru Voivod. Ingrati­tudinea perfidului Albion e colosală, când te gândeşti, că mai anul trecut, la moartea marelui Gladstone, dl Dr. Raţiu trântise în numele supuşilor sei o straşnic de jalnică depeşă de condolenţă Bagliterel. . . Se zice că mâchnirea lui Vodă e mare, căci prin această desconsid­rare II s’au tăiat nădejdile ce avea în victoriile Englezilor şi mai ales în minele de aur din Transvaal, de unde aştepta o apropiata echilibrare a budgetului „Autorisatel“. Ori­cât de gravă acestă lovitură pentru familia noastră domnitoare, se asi­gură, că dl Raţiu o va suporta cu re­­signaţiune şi nu va provoca complicaţiuni diplomatice. Deocamdată işi resbuna pe Englezi numai prin faptul, că a dat ordin sever bucătaresei sale Rózsi a şterge definitiv din lista bucatelor ,,Rosbeuf“-ul şi „Befteak‘-ul, ca fiind mâncări englezeşti... Cu mult mai grav Insă consideră in­cidentul corpul diplomatic din strada Po plăcii. Ind­iţii diplomaţi, neavând ei sursele dlui Raţiu, nu văd „Befteak '-ul numai din Paşti în Paşti şi prin urmare nu pot administra Englezilor lecţia dlui Raţiu, ci caută altă satisfacţie. Daian, ambasadorul de la Miceşti, îi a convocat pe toţi la con­­ventieul. In ca­z după multă discuţia s’a hotărît cu obicinuita „unanimitate totală“ retorsiunea prin arme. Adunarea a fost foarte agitată. „La Transvaal, la Tran­svaal“, strigau unii. „Arme, arme, arme !“ răspundeau alţii. „La Bungard după cal !’, voeiferă ceata a treia, de ae auzia până pe „Bretter-promenade“. Şi astfel într’adevâr s’a hotărlt compu­nerea unui corp voluntar pentru plecarea imediată în epriginul Burilor şi pentru apărarea minelor de aur impotriva Engle­zilor. Pe Dăian l’au proclamat de căpitan, căci e lung sireacu şi cu mutră de Bur şi mal e şi din nemoţenie vitează din care au mai eşit căpitani. Pe Samurachi l’au făcut dobaş, căci e mic drăguţul şi în­desat ca un bulz de aur necişelat. Bar’ de tr­ebiţaş au pus pe unul smolit şi la faţă şi la suflet, ca să creadă Englezii, că a reînviat fiorosul monstru Richard al IlI-lea, care s’a dat pe partea vrăjmaşului. Astfel organisaţi, Burii noştri erau pe aci să facă exodul, când deodată sună de-afară vocea lui Vodă: — „Staţi! Desarmaţi! !“ — „Ce este ? A sosit doar’ nota lui Chamberlaine ? întrebară vitejii. — „Nu, dar’ o scrisoare de la pro­fetul din Birchiş! “ — Și care ’i porunca?“ — „Scrie că troap tzerek, căci nu este timpul oportun să ne punem râu cu Englitera. Resoane politice . . filosofia . . . analitico-speculativă, — scrie Iluatritatea Sa — ne impun o reservă bineovitoare­­! — „Și Măria-Ta primești ?“ întrebară vitejii pe Vodă. — „Dar cum stâncu să nu primesc? Pentru că doar’ aceasta este propriamente expresiunea vederilor mele proprii originala politice. Ş’apoi ascultaţi încoace: foarta tare hăbăuci sunteţi dragii mei, că Vă gă­tiţi de răsboiu, uitând că noi suntem şi trebue să nm pasivi“. . . Toţi rămân tablou ! — „Da, da, domnilor diplomaţi — continuă Vodă — pasivitatea nu vă dă dreptul să puneţi mâna pe arme, pe-cum Năzăricuşii n’au voia să ia puşcă nu mâna. Pasivitatea absolută — complectă iaste, cum se spune, dogma noastră politică şi eu vă spun una şi bună, că ori vă ţineţi de ea, ori apoi lasă’n ştirea Tatălui toată politica aiasta ! Când cineva, fie Englez fie Bur, fie duşmanul nostru secular, Vă prlmieşte pe o parte a obrazului, voi În­toarceţi pe cealaltă, căci sunteţi Creştini pasivi. Când vi se scoală simţul de răs­­bunare ca acum, voi să fiţi cuminte şi să vi’l stăviliţi, căci sunteţi pasivi. Când ... etc. etc. ... voi sunteţi, trebuiaşte să fiţi şi veţi fi pasivi. M’aţi înţeles ? ‘ — „Trăiţi Măria Voastră, am înţeles!1 respunde corpul diplomatic încântat... In scurt timp reintră liniştea. Diplo­maţii noştri se risipesc care ’ncă trăit, în­­ghiţând amărăciunea ce le-a pricinuit per­fidul Albion. Lady Smith. F­e­­­ur­­ mi. Originea expresiune î »Sublima Poa­rtă“. — Se zice oficial Poarta când se vorbeşte de guvernul turcesc. Sublima noastră Poartă, zice însuşi Sultanul în scrisorile de acreditare, pe cari le dă ambasadorilor sei. Iată originea acestei expresiuni. Când Mostadem, cel din urmă calif din dinastia Abbasizilor, esta din palatul seu, el trecea printr’o poartă mare, pa pragul căreia se aşezase, după porunca lui o bu­cată din vestita peatră neagră a templului din Maca. Apoi, pe fronton, ear o bucată de catifea neagră, care atîrna până pe pă­mânt şi înaintea căreia curtenii se ploco­­niau adânc In fiecare zi, ca şi înaintea pietrei negre, sărutându-le cu respect nespus. Poarta, care era aşa de venerată, se numia poarta califului. De atunci n i se zice Sublima Poartă, nume care a slujit de atunci la desemnarea Curţei­­prinţului, chiar şi după ce Sultanii au detronat pe califi, în 1510. ULTIME ŞTIRI Compromisul. Fiena, 6 Dec. Deputatul Ebenbach p­ublică în „Frem­denblatt“ un articol, în care spune că compromisul la ori ce cas trebue în­cheiat, ori care ar fi starea partidelor austriace. Mai ales că dacă nu s’ar încheia, ar urma o situaţie şi mai rea. Totul e ca şi o parte a partidului din stânga să voteze pentru compromis. Far’ să exopereze acest lucru, este misiunea guvernului. Editor: Aurel Popovici Barcianu. Red respons.: Ioan HOSSU Sirianu.

Next