Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1900 (Anul 4, nr. 122-242)
1900-09-19 / nr. 174
Anul IV AHAÎK WART! 10 SIEPTEMVRIE (2 OCTOMVRIE) 1000 Min. 174 redacția Arad) strada Aulich Nr. 1 ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria: pe un an 20 cor. pe Vs an 10 cor.; pe 10 de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. N-nul de Duminecă pe an — A coroane. — Pentru România și •străinătate pe an: 40 franci. Manuscripte nu senapoiază POPORULUI ADMINISTRAŢIA: Arad, strada Aulich Nr. 1 INSERŢIUNILE: de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu se primesc. Prin muncă si răbdare... (a) S’a făcut şi se face mare sgomot In presa şovinistă în jurul aplicărel legii numirilor localităţilor, plăsmuită de guvernul sinistrului caporal de panduri în retragere şi rămasă de ingrată moştenire actualului gevern, de incidentul resolutei păşiri a compatrioţilor noştri Saşi contra tendinţelor şoviniste. Am aprobat şi am aplaudat întotdeauna silinţele de a demasca şi de a combate manoperele, prin cari şoviniştii se încearcă de a falsifica starea şi firea lucrurilor din patria noastră, aşa că şi hotărîrile luate de representanţele oraşelor Braşov, Sibiiu, Bistriţa şi Sighişoara, în privinţa păstrării numirilor istorice ca numiri oficiale, ale acelor localităţi, şi protestul lor contra impunerii de numiri străine, în locul numirilor proprii din străvechi, au găsit consentimentul nostru. Nu numai consentimentul nostru şi aprobarea noastră, dar’ şi sprijinul conaţionalilor noştri din numitele localităţi li s’a hărăzit compatrioţilor noştri Saşi, căci silniciile şoviniste îndreptate spre maghiarisare trebue să reunească toate elementele ameninţate de răsvrutitoarea tendinţă de a răpi naţionalităţilor totul şi a impune pretutindeni pecetea maghiară. Păşirea numitelor oraşe săseşti a fost doamnă şi bine chibzuită; a fost totodată un avertisment pentru Maghiari, că nici cel mai blăjin şi cel mai oportunist popor din Ardeal nu este dispus a pleca capul până la urmă în faţa atacurilor febrile ale şovinismului. Vezând atitudinea şi energia ce au desfăşurat compatrioţii noştri Saşi cu această ocazune, şi vezând tulburarea ce aceasta a produs în cercurile şoviniste, neapărat că avem în faţa noastră un frumos exemplu de luptă, de afirmarea existenţei şi aspiraţiunilor. Acest popor, disparent numericeşte faţă cu măssa compactă a neamului românesc din întinderea domniei Coroanei sf. Ştefan, a dat să înţeleagă, puternicilor zilei, că socoteala şovinistă nu are să se potrivească cu preţul unei. .. visate maghiarisări. Şi dacă elementul săsesc este în stare să dea şoviniştilor o astfel de lecţie, ar trebui, ca în clase repetate şi mărite să li se dea ighemonilor noştri lecţii de acest fel şi din partea celorlalte naţionalităţi, o cazanie întreagă să li se dea din partea Românilor. Aci însă ne împiedecăm de un „non possumus“, care leagă mânile tuturor acelora, cari în timpuri istorice n’au fost „naţiuni privilegiate“. Trăit în robie, exploatat numai de stăpâni străini de neam, limbă şi obiceiuri, Românul pe aceste odoare numai ’şi le-a păstrat şi la munca pământului s’a dedat; căci în curgere de triste veacuri nici chemat, nici primit n’a fost de-a lua parte la vieaţa municipală. In vieaţa modernă rolul precumpănitor 11 duc oraşele, îl duce banul sunător, îl duce industria şi comerciul, —ear’ pe acestea Românul le-a găsit deja în mâni străine, atunci când a fost şi el recunoscut de cetăţean, scos din robie. Capital Românul n’a adus din robie, căci din munca sa numai „stăpânii“ s’au îngrăşat, şi s’au întărit, pentru a domina prin puterea banului pe aceia, pe cari i-a scos legea din jugul medieval. Industria, meseria şi negoţul sunt astăzi cele mai puternice arme în serviciul progresului, ele îngrămădesc banul, ele ridică palate măreţe, ele sunt plămânii, prin cari respiră oraşele. Oraşele grămădesc bogăţiile, care depozitare acestor bogăţii sunt stăpânii oraşelor, sunt dătătorii de ton, de direcţie, sunt representanţii oraşelor şi intereselor lor. Moştenind privilegii şi apoi situaţii, compatrioţii noştri Saşi au ştiut cu demnitate să se opună volniciilor şoviniste, tendinţelor de maghiarizare, prin însuşi glasul autorizat al representanţelor orăşeneşti. Dar, unde avem noi, cele trei milioane de Români în această ţeară, un oraş, în care municipalitatea să fie pe mâni româneşti? In neputinţă de a nesocoti situaţia reală, ne este o datorie să ne îndrumăm spre schimbarea ei în favorul nostru. Atenţiunea noastră să fie neîncetat îndreptată spre creşterea şi mărirea importanţei noastre în vieaţa municipală, cu deosebire în părţile, unde majoritatea poporaţiunei este românească. Acolo, unde etniceşte noi Românii suntem o forţă covîrşitoare, acolo trebue să ajungem a domina şi economiceşte, — şi atunci în mânile noastre va fi soartea noastră. Prin muncă şi răbdare vomis„Egyetértés“ se năpusteşte cu o fure selbatică asupra d-lor Mezei şî Iosif Pop, judecători la Curie, pentrucă cu ocazia căsătoriei fiicei d-lui Mezel cu dl K. Pătăceanu a fost o nuntă românească, unde s'a cântat, dansat şi petrecut româneşte. Este „crimă11, e o „tradareil, când în mijlocul familiilor româneşti se petrece româneşte, — şi toate balele pline de otravă ’şi le varsă şovinistul Kossuthist asupra „trădătorilor£i ! Nici în vatra ta nu ţi se cartă să fii stăpân ? E culmea neruşinării şi a sălbăticiei ! * Numărătoarea populaţiuneî La ministerul de comerciu din Budapesta se lucrează cu mare zel pentru pregătirea lucrărilor necesare. In vederea numărătoarei populaţiunei din Ungaria, plănuită a se face la începutul anului viitor. De data aceasta se va face numărătoarea simultan In toată ţara, pentru a se remedia defectuositatea statisticelor din anii precedenţi. Serviciul central statistic s'a pus In legătură cu autorităţile comitatense, spre a se organisa serviciul pentru numărătoarea populaţiuneî şi pentru a se desemna personalul necesar destinat să împlinească lucrările necesare, cari vor fi comunicate autorităţilor competente din toată ţara.* buti. Politică mercantilistă de pe catedră, încă pe la începutul anului curent, societatea agrarilor unguri luase unele măsuri pentru instituirea la universitate a unei catedre de politică agrară. Cu toate astea—se tângui© „Haránk* în numărul de Sâmbătă — aceasta întârzie, în detrimentul intereselor agrare. După constatarea numitei foi, agrarii au fost preveniţi acum de mercantilişti, cari îşi au un representant şi în persoana profesorului universitar Schwarz Gustav, din Budapesta, care zilele trecute, la începutul prelegerilor sale de dreptul comercial şi cambial, s’a simţit îndemnat, să vorbească studenţilor despre contrastul între agrarism şi mercantilism, combatând pe cel dintâiu ca o chestie neexistentă în Ungaria. Chestia agrarismului în Ungaria — a zis profesorul mercantilist — a fost împrumutată din Germania, unde ea există de mult, dar’ în Ungaria n’are nici un înţeles şi nici nu poate să fiinţeze. „E ceva de tot caracteristic pentru stările de lucruri de la universitate“ — observă „Hazánk“ — „dacă profesorul Schwarz Gustăv, în faţa uşurilor de cereale descoperite de curând în Caraş-Severin şi în alte comitate, are cutezanţa să nege chiar şi existenţa râului şi a despoierilor din partea uşurărilor. Dacă unii astfel exploatează catedră universităţii, nu e oare un păcat în contra naţiunii — întreabă „Hazánk“ — că încă tot întârzie instituirea catedrei de politică agrară ? Faţă cu mercantiliştii noi trebuie să ne îngrijim, ca tinerimea să aibă prilegiul a cunoaşte şi ceealaltă parte a lucrului.“ Vicarul Mangra în Oradia. (Raport special). 29 Sept. însoţit de amicii sei Dr. N. Oncu, directorul „Victoriei“, M. Veliciu, advocat, B. Ciorogariu, referent şcolar, Q. Şerb, protopop al Belinţuluî, P. Miulescu, protopop al Banat-Comloşului, O. Lazar, P. Truţa, Aurel Petrovici, Dr. I. Suciu, Dr. Sever Ispravnic, advocaţi, parochul O. Lazar (Bocodor) şi pubicistul Russu Şirianu. Prea Cuvioşia Sa părintele vicar Vasilie Mangra a plecat Sâmbătă dimineaţă din Arad la Oradea, să-şi ocupe definitiv poziţia înaltă, la care l’a ridicat Sinodul eparchial din acest an. Deşi In Arad numai Vineri s’a ştiut despre plecarea aceasta, şi deşi nici un demers oficios nu s’a luat Intru a I prepara meritosului prelat vre-o primire, totuşi în Oradia mare o mulţime imensă l’a întîmpinat. Preoţi, învăţători şi ţerani fruntaşi din toate părţile Bihorului au grăbit la Oradea. Intre mulţime am putut însemna numele d-lor F. Pop, protopop al Beiuşului, I. Suciu, protopop onorar, Oituriş, N. Diamandi, protopop onorar şi profesor (Beiuş), Dr. Aurel Lazar, advocat In Oradia, Andreiu Horvat, paroch în Orade-Velenţe, I. Ardelean, publicist, Dr. I. Buna, advocat in Oradia. Apoi d-nii: Michail Iacob, învăţător Sarand; loan Radoviciu, învăţător Rontău; David Costa, Popa Alexa, Topa-de-sus; Ştefan Vancea, Bratca; loan Todor, Parhida; Teodor Flutur, Vereşug şi Dimitrie Albu; Mihaiu Drimba, Apatău; Florian Chivari, învăţător; loan Foflu, preot Tărian; Alexandru Drîmba, învăţ. Tărian; Mochiu Vancea, preot Parhida; Alexandru Marcus, Parhida; Teodor Fărău preot; loan Hodişan epitrop, Pavel Tărău, Pavel Musca, Pavel Albuţ, Ilie Hava, Teodor Bonta, Săcădat; Romul Popa, înv. Leş; Vasile Chirila, preot Tilecuş; George Sârb, preot Leş; Vasile Teuca, F. Tóth; Petru Paul, Berechiu; Petru Murăşan, Itiu; Aureliu Roşiu, preot, Michail Coş, epitrop, Covaşel; George Onciu preot, Dimitrie Mangra jude, Traian Zembrea, înv., Surduc; loan Mangra, jude Sabolciu; Alexandru Marcus, înv. Parhida ; Adrian Putici, înv. Bicaciu; Aron Bulzan, înv. Feketău; Ioan Tau, înv. Topa-sup.; Maxie Nom, epitrop Vaşcău; Vasile Sala Vaşcău; Petru Dagău, Mező Peterd ; Ştefan Jorcuţ, pr. Bicaciu; George Groza, înv. Ortiteag; Vasile Pop, preot Topa de sus; Teodor Simoc, preot Şumugiu; Vasile Lăpuştean, preot Itău; Moise Eliaes, Învăţ. Simiclăuşul-rom; Ioan Barna, Giriş; Ştefan Făt, preot Aratău-rom.; Iosif Moldovan preot; George Groza, înv. Ortiteag; George Morarescu, preot Tinod; Dimitrie Popa, preot, Hidişelul-de-sus ; Maria Nicoară, loan Boeioc, Hidisel; Romul Mangra pr., George Papp jude, loan P. Papp, Daniil Firez, Demetriu Tiponuţ, Ioan B. Barna, George Botoş, Ghireş, V. Bulzan, preot Feketeu ; T. Papp preot, Petru Paul, înv. Berechiu; Vasile Leucuţa, preot Ole; Teodor Vaida, preot Husasău; Teodor Pap, preot Ronteu; Nicolae Bogdan pr. şi Ştefan Popovici, înv. M.Lazuric; Petru Cipou, înv. Luncşoara; Ştefan F. Todor, preot Taşad; Vasile Pap, protop., loan Pinter înv.; Petru Ardelean, Beiuş; Teodor Papp, preot Lugaşulinf.; loan Onciu, preot Banlaca; Eutimiu Blaga, preot Tulea; George Blaga, preot O. Homorog; Demetriu Sine, înv., loan Costa; loan Tocai, Velente; Stefan Domocoş preot, Stefan Vance, epitrop Bratca ; George Pirte, pr. Peterd; Alexandru Popovici, preot Ueuriş; Ioan Teofan, preot Madaraş; Gavriil Haşaş, preot Sânmiclăuşul român etc. etc. Când a intrat in gară trenul, şi cel de pe peron au zărit pe Arădani, urale en-