Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1900 (Anul 4, nr. 122-242)

1900-09-19 / nr. 174

Anul IV AHAÎK WART! 10 SIEPTEMVRIE (2 OCTOMVRIE) 1000 Min. 174 redacția Arad) strada Aulich Nr. 1 ABONAMENTUL Pentru Austro-Ungaria: pe un an 20 cor. pe Vs an 10 cor.; pe 10 de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. N-nul de Duminecă pe an — A coroane. — Pentru România și •străinătate pe an: 40 franci. Manuscripte nu senapoiază POPORULUI ADMINISTRAŢIA: Arad, strada Aulich Nr. 1 INSERŢIUNILE: de un şir garmond: prima dată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oară 8 b., de fiecare publicaţiune. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu se primesc. Prin muncă si răbdare... (a) S’a făcut şi se face mare sgomot In presa şovinistă în jurul aplicărel legii numirilor localităţilor, plăsmuită de guvernul sinistrului capo­ral de panduri în retragere şi ră­­masă de ingrată moştenire actualului gevern, d­e incidentul resolutei păşiri a compatrioţilor noştri Saşi contra tendinţelor şoviniste. Am aprobat şi am aplaudat în­totdeauna silinţele de a demasca şi de a combate manoperele, prin cari şoviniştii se încearcă de a falsifica starea şi firea lucrurilor din patria noastră, aşa că şi hotărîrile luate de representanţele oraşelor Braşov, Sibiiu, Bistriţa şi Sighişoara, în pri­vinţa păstrării numirilor istorice ca numiri oficiale, ale acelor localităţi, şi protestul lor contra impunerii de nu­miri străine, în locul numirilor pro­prii din străvechi, au găsit consenti­­mentul nostru. Nu numai consentimentul nostru şi aprobarea noastră, dar’ şi spri­­jinul conaţionalilor noştri din numitele localităţi li­ s’a hărăzit compatrioţilor noştri Saşi, căci silniciile şoviniste îndreptate spre maghiarisare trebue să reunească toate elementele ame­ninţate de răsvrutitoarea tendinţă de a răpi naţionalităţilor totul şi a impune pretutindeni pecetea ma­ghiară. Păşirea numitelor oraşe săseşti a fost doamnă şi bine chibzuită; a fost totodată un avertisment pentru Maghiari, că nici cel mai blăjin şi cel mai oportunist popor din Ardeal nu este dispus a pleca capul până la urmă în faţa atacurilor febrile ale şovinismului. Vezând­ atitudinea şi energia ce au desfăşurat compatrioţii noştri Saşi cu această oca­zune, şi vezând tulbu­rarea ce aceasta a produs în cercurile şoviniste, neapărat că avem în faţa noastră un frumos exemplu de luptă, de afirmarea existenţei şi aspiraţi­­unilor. Acest popor, disparent numeri­­ceşte faţă cu măssa compactă a nea­mului românesc din întinderea dom­niei Coroanei sf. Ştefan, a dat să înţeleagă, puternicilor zilei, că soco­teala şovinistă nu are să se potri­vească cu preţul unei. .. visate maghia­­risări. Şi dacă elementul săsesc este în stare să dea şoviniştilor o astfel de lecţie, ar trebui, ca în clase repetate şi mărite să li­ se dea ighemonilor no­ştri lecţii de acest fel şi din partea celorlalte naţionalităţi, o cazanie în­treagă să li­ se dea din partea Româ­nilor. Aci însă ne împiedecăm de un „non possumus“, care leagă mânile tuturor acelora, cari în timpuri isto­rice n’au fost „naţiuni privilegiate“. Trăit în robie, exploatat numai de stăpâni străini de neam, limbă şi obiceiuri, Românul pe aceste odoare numai ’şi­ le-a păstrat şi la munca pă­­mântului s’a dedat; căci în curgere de triste veacuri nici chemat, nici pri­mit n’a fost de-a lua parte la vieaţa municipală. In vieaţa modernă rolul precum­pănitor 11 duc oraşele, îl duce banul sunător, îl duce industria şi comerciul, —­ear’ pe acestea Românul le-a gă­sit deja în mâni străine, atunci când a fost şi el recunoscut de cetăţean, scos din robie. Capital Românul n’a adus din robie, căci din munca sa numai „stăpânii“ s’au îngrăşat, şi s’au întărit, pentru a domina prin puterea banului pe aceia, pe cari i-a scos legea din jugul medieval. Industria, meseria şi negoţul sunt astăzi cele mai puternice arme în ser­viciul progresului, ele îngrămădesc banul, ele ridică palate măreţe, ele sunt plămânii, prin cari respiră ora­şele. Oraşele grămădesc bogăţiile, care depozitare acestor bogăţii sunt stăpânii oraşelor, sunt dătătorii de ton, de di­recţie, sunt representanţii oraşelor şi intereselor lor. Moştenind privilegii şi apoi situa­ţii, compatrioţii noştri Saşi au ştiut cu demnitate să se opună volniciilor şoviniste, tendinţelor de maghiarizare, prin însuşi glasul autorizat al represen­­tanţelor orăşeneşti. Dar, unde avem noi, cele trei mi­lioane de Români în această ţeară, un oraş, în care municipalitatea să fie pe mâni româneşti? In neputinţă de a nesocoti situa­ţia reală, ne este o datorie să ne în­drumăm spre schimbarea ei în favo­rul nostru. Atenţiunea noastră să fie neîncetat îndreptată spre creşterea şi mărirea importanţei noastre în vieaţa municipală, cu deosebire în părţile, unde majoritatea poporaţiunei este ro­mânească. Acolo, unde etniceşte noi Românii suntem o forţă covîrşitoare, acolo trebue să ajungem a domina şi eco­­nomiceşte, — şi atunci în mânile noa­stre va fi soartea noastră. Prin muncă şi răbdare vom­is­„Egyetértés“ se năpusteşte cu o fure selb­atică asupra d-lor Mezei şî Iosif Pop, judecători la Curie, pentru­­că cu ocazia căsătoriei fiicei d-lui Mezel cu dl K. Pătăceanu a fost o nuntă ro­mânească, unde s'a cântat, dansat şi petrecut româneşte. Este „crimă11, e o „tradareil, când în mijlocul familiilor româneşti se pe­trece româneşte, — şi toate balele pline de otravă ’şi­ le varsă şovinistul Kossuth­­ist asupra „trădătorilor£i ! Nici în vatra ta nu ţi­ se cartă să fii stăpân ? E culmea neruşinării şi a sălbăti­ciei ! * Numărătoarea populaţiuneî La mini­sterul de comerciu din Budapesta se lucrează cu mare zel pentru pregătirea lucrărilor ne­cesare. In vederea numărătoarei populaţiu­­nei din Ungaria, plănuită a se face la în­ceputul anului viitor. De data aceasta se va face numărătoarea simultan In toată ţara, pentru a se remedia defectuositatea stati­sticelor din anii precedenţi. Serviciul cen­tral statistic s'a pus In legătură cu autorităţile comitatense, spre a se organisa serviciul pen­tru numărătoarea populaţiuneî şi pentru a se desemna personalul necesar destinat să îm­plinească lucrările necesare, cari vor fi co­municate autorităţilor competente din toată ţara.* buti. Politică mercantilistă de pe catedră, încă pe la începutul anului curent, societatea agrarilor unguri lua­se unele măsuri pentru instituirea la universitate a unei catedre de po­litică agrară. Cu toate astea—se tân­gui© „Haránk* în numărul de Sâm­bătă — aceasta întârzie, în detrimen­tul intereselor agrare. După consta­tarea numitei foi, agrarii au fost pre­veniţi acum de mercantilişti, cari îşi au un representant şi în persoana profesorului universitar Schwarz Gus­­tav, din Budapesta, care zilele tre­cute, la începutul prelegerilor sale de dreptul comercial şi cambial, s’a simţit îndemnat, să vorbească studen­ţilor despre contrastul între agrarism şi mercantilism, combatând pe cel din­­tâiu ca o chestie neexistentă în Un­garia. Chestia agrarismului în Un­garia — a zis profesorul mercantilist — a fost împrumutată din Germania, unde ea există de mult, dar’ în Un­garia n’are nici un înţeles şi nici nu poate să fiinţeze. „E ceva de tot caracteristic pen­tru stările de lucruri de la universi­tate“ — observă „Hazánk“ — „dacă profesorul Schwarz Gustăv, în faţa uşurilor de cereale descoperite de curând în Caraş-Severin şi în alte co­mitate, are cutezanţa să nege chiar şi existenţa râului şi a despoierilor din partea uşurărilor. Dacă unii astfel exploatează catedră universi­tăţii, nu e oare un păcat în contra naţiunii — întreabă „Hazánk“ — că încă tot întârzie instituirea catedrei de politică agrară ? Faţă cu mercan­­tiliştii noi trebuie să ne îngrijim, ca ti­nerimea să aibă prilegiul a cunoaşte şi ceealaltă parte a lucrului.“ Vicarul Mangra în Oradia. (Raport special). 29 Sept. însoţit de amicii sei Dr. N. Oncu, di­rectorul „Victoriei“, M. Veliciu, advocat, B. Ciorogariu, referent şcolar, Q. Şerb, proto­pop al Belinţuluî, P. Miulescu, protopop al Banat-Comloşului, O. Lazar, P. Truţa, Au­rel Petrovici, Dr. I. Suciu, Dr. Sever Isprav­nic, advocaţi, parochul O. Lazar (Bocodor) şi pubicistul Russu Şirianu. Prea Cuvioşia Sa părintele vicar Vasilie Mangra a plecat Sâmbătă dimineaţă din Arad la Oradea, să-şi ocupe definitiv poziţia înaltă, la care l’a ridicat Sinodul eparchial din acest an. Deşi In Arad numai Vineri s’a ştiut despre plecarea aceasta, şi deşi nici un de­mers oficios nu s’a luat Intru a I prepara meritosului prelat vre-o primire, totuşi în Oradia­ mare o mulţime imensă l’a întîm­­pinat. Preoţi, învăţători şi ţerani fruntaşi din toate părţile Bihorului au grăbit la Ora­­dea. Intre mulţime am putut însemna nu­mele d-lor F. Pop, protopop al Beiuşului, I. Suciu, protopop onorar, Oituriş, N. Dia­­mandi, protopop onorar şi profesor (Beiuş), Dr. Aurel Lazar, advocat In Oradia, Andreiu Horvat, paroch în Orade-Velenţe, I. Ardelean, publicist, Dr. I. Buna, advocat in Oradia. Apoi d-nii: Michail Iacob, învăţător Sarand; loan Rad­oviciu, învăţător Rontău; David Costa, Popa Alexa, Topa-de-sus; Ştefan Vancea, Bratca; loan Todor, Parhida; Teodor Flu­tur, Vereşug şi Dimitrie Albu; Mihaiu Drimba, Apatău; Florian Chivari, învăţător; loan Foflu, preot Tărian; Alexandru Drîmba, învăţ. Tărian; Mochiu Vancea, preot Par­­hida; Alexandru Marcus, Parhida; Teodor Fărău preot; loan Hodişan epitrop, Pavel Tărău, Pavel Musca, Pavel Albuţ, Ilie Hava, Teodor Bonta, Săcădat; Romul Popa, înv. Leş; Vasil­e Chirila, preot Tilecuş; George Sârb, preot Leş; Vasile Teuca, F. Tóth; Petru Paul, Berechiu; Petru Murăşan, Itiu; Aureliu Roşiu, preot, Michail Coş, epitrop, Covaşel; George Onciu preot, Dimitrie Mangra jude, Traian Zem­­brea, înv., Surduc; loan Mangra, jude Sabolciu; Alexandru Marcus, înv. Parhida ; Adrian Putici, înv. Bicaciu; Aron Bulzan, înv. Feketău; Ioan Tau, înv. Topa-sup.; Maxie Nom, epitr­op Vaşcău; Vasile Sala Vaşcău; Petru Dagău, Mező Peterd ; Ştefan Jorcuţ, pr. Bicaciu; George Groza, înv. Ortiteag; Vasile Pop, preot Topa de sus; Teodor Simoc, preot Şumugiu; Vasile Lă­­puştean, preot Itău; Moise Eliaes, Învăţ. Simiclăuşul-rom; Ioan Barna, Giriş; Ştefan Făt, preot Aratău-rom.; Iosif Moldovan preot; George Groza, înv. Ortiteag; George Morarescu, preot Tinod; Dimitrie Popa, preot, Hidişelul-de-sus ; Maria Nicoară, loan Boeioc, Hidisel; Romul Mangra pr., George Papp jude, loan P. Papp, Daniil Firez, Demetriu Tiponuţ, Ioan B. Barna, George Botoş, Ghireş, V. Bulzan, preot Feketeu ; T. Papp preot, Petru Paul, înv. Berechiu; Vasile Leucuţa, preot Ol­e; Teodor Vaida, preot Husasău; Teodor Pap, preot Ronteu; Nicolae Bogdan pr. şi Ştefan Popovici, înv. M.­Lazuric; Petru Cipou, înv. Luncşoara; Ştefan F. Todor, preot Taşad; Vasile Pap, protop., loan Pinter înv.; Petru Arde­lean, Beiuş; Teodor Papp, preot Lugaşul­­inf.; loan Onciu, preot Banlaca; Eutimiu Blaga, preot Tulea; George Blaga, preot O. Homorog; Demetriu Sine, înv., loan Costa; loan Tocai, Velente; Stefan Do­­mocoş preot, Stefan Vance, epitrop Bratca ; George Pirte, pr. Peterd; Alexandru Po­povici, preot Ueuriş; Ioan Teofan, preot Madaraş; Gavriil Haşaş, preot Sânmiclăuşul român etc. etc. Când a intrat in gară trenul, şi cel de pe peron au zărit pe Arădani, urale en-

Next