Tribuna Poporului, ianuarie-iunie 1901 (Anul 5, nr. 1-121)
1901-01-03 / nr. 1
Altoi IT REDACŢIA Arad, Deák Ferencz-u. Nr 8 ABONAMENTUL Centra Austro-Ungaria: je mi an 20 cor pe Va an 10 cor.; pe 10 de an 5 cor.; pe 1 lui â 2 cor. N’-rilele Duminecii pe an — 4 coreane, — Pentru România ţi 'trainatate pe an: 40 franci. Manuscripte nu senapoiazft / Biblioteca Judeţeană ASTRA II!imn *P2‘4929* Arad, Mercuri 3|16 Ianuarie 1901Nr. a ADMINISTRAȚIA: Arad, Deák Ferencz-u. Nr 8 INSERŢIUNILF : de un şir garmond: prima plată 14 bani; a doua oară 12 bani; a treia oara M‘ b., de fiecare publicaţiunef.'*’ Atât abonamentele cât si inserţiunile sunt a se plati înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu se primesc. Politica germană şi Maghiarii. (**) întâietatea Germaniei Intre marile puteri din lume şi progresul ei conştient şi consecvent, cu drept cuvânt provoaca nemulţumirea şi gelosia Rusiei, care cu toată dibăcia sa şi chibzuitele silinţe pe care şi ie dă pentru a deveni atotputernică şi a preface Petersburgul în centrul stâpânirel pămentului, se vede contracarată, ţinută In şah, In toate direcţiunile unde caută să cucerească teren şi influenţa. Ocupându-se de situaţia politică din Peninsula Balcanică, ziarul Russia esclamă: „Slavismul stă rău; din toate părţile orizontului se grămădesc nori grei, iar soarele rusesc este departe“. Germania a ajuns în timpul din urmă să se bucure de o mare influenţă pe lângă Poartă şi a făcut în Balcani însemnate cuceriri pe terenul economic; în afară de aceasta România, cel mai puternic dintre statele orientale de la gurile Dunării, făcând parte din Tripla-Alianţa şi fiind totodată in prieteneşti ideţiuni cu Turcia, Rusia în această concentrare de forţe reale îşi vede strimtorată politica de intrigă şi răzvrătire ce cultivă între popoarele slobonoage din Balcani, se simte totodată luata pe dinainte în ce priveşte cucerirea pieţei balcanice. „Soarele rusesc nu va străluci în Balcani cât timp vulturul german va sta paşnic şi diriguitor al porticei Europei centrale! Dacă din aceste motive supărărea Rusiei e explicabila, şi se justifică, deşi nu din punctul de vedere al civilisaţiunei şi programului, însă da, în punctul de vedere rusesc, — nu este explicabil de loc, nu ese de înţeles pentru o minte normală, punctul de vedere în care se pune organul dlui Bartha Milos în această privinţă. Progresele Germaniei, maghiarimei, unul element răsleţ din Tripla-Alianţă, nu-i convine întărirea Germaniei şi printr’aceasta a Triplei-Alianţe în detrimentul Rusiei, în detrimentul vrăjmaşul Triplel- Alianţe şi pintr’aceasta a Ungariei şi pe această cale şi a Maghiarilor, ca popor, să nemulţumească pe „Magyarorszag“ ? „Trebue din Balcani noi ar trebui cj la /lina«t-ian ö m m>PÖ Qafa 1VT £ uís XKJ un ---- giuvyvvy jm.» „să le conducem, noi ar trebui să se „cerăm acolo roadele politice şi economice“. .. Aşa vorbeşte şovinistul. Cât de ridicole ni se presintă nesăbuitele lui pretenţii, ce utopii de vizionar ! Este în adevăr ridicolă această alură şi ne dovedeşte sau o defectuositate în judecată, sau o culpabilă tendinţă. „Magyarország“ să creadă că elementul maghiar ar fi capabil şi ar fi fost menit să îndeplinească menirea pe care o are în desfăşurarea istorică imperiul german ? Aceasta e de neînchipiit ca s-o ieie în serios cel mai incarnat şovinisc chiar. Sunt prea „acri strugurii“, ca să nu ne reamintească vulpea din poveste. Dacă însă „Magyarország“ totuşi bate în această coardă, este pentru a deştepta şi cultiva ura tradiţională a maghiarilor contra germanilor. Şi în această direcţie nu numai politicaştri maghiari, dar şi istoricii lor moderni, bat în dungă clopotul patriotic, faţă cu influenţa binefacetoare germana asupra desvoltării statului ungar. Prin scrierea lui Böthy Ákos, de curînd apărută, asupra luptelor constitutive ale statului, — zice dl Bartha Mads — se dau puternice arme în mâna vrăjmaşilor pactului dela 67. Orice este german sau austriac, în sens mai restrîns, pentru maghiari e duşman. Şi în fanatismul lor şovinist ajung până să simpatiseze cu Bulgarii, cu Ruşii, — vrăjmăşind pe amicii monarchal şi oprimând elementele constitutive nemaghiare ale patriei noastre. Şi aceştia ar vrea să „direcţioneze“ şi să „secere roadele politicei“. El se amăna vent, — şi ar fi timpul să se deştepte odată, ca să nu ajungă să secere furtună! Baronul F* jervâr se duce Cel puţin sa anunţâ auum şi sem-'ficiosul „K leU Értés töIu v diţia de Sâmbăta seara, că Im pricina sSnâtâţi? «a ru aciuate, mi i «rul ‘Uigurese de honvezi, baronul Frjérváry, care începând cu guvernul Tisza până sub Szól!, necontenit a condus acest portofoliu, — se m retrage din post în timpul cel mai apropiat Numita foaie pretinde chiar a şi, s urmaşul lui Ferr y va fi probabil undiu l şi nu dintre militari. Prim-ministrul Carp despre conflict cu Bulgaria. Se ştie, ca prim ministrul României, Dl P. Carp a petrecut câteva zile din urmă în capitala Germania. Cu data de 12 Ianuarie n. se telegrafeaza din Berlin, ca cu acel prilegiu, dl Carp a primit la sine pe un publicist german, căruia i-a făcut următoarea declaraţie asupra conflictului cu Bulgaria: „Decană — a zis prim-ministrul român — este permis a împuşa pur şi smplu oameni, pe cari îi socotim spioni ? Asasinatul asasinat rămâne între toate mpregiurările. Propaganda macedoneană pe noi nu ne preocupă. Dacă, chestia Balcanului se îndreaptă spre resolvare atunci şi de altfel al puterilor va fi cuvântul Relativ la planurile Rusiei nu pot sa me pronunţ ; atâta însă pot să spun, că principele bulgar cu greu va ajunge la dignitatea de rege. De altmintreri, dacă va şi căpăta-o aceasta şi dacă va şi deveni suveran, noi n’avem nimic în contra. Fiecare primeşte ceea ce capătă.“tie, se ocupă de Saşi, pe cari îi crede întăriti în urma fusiunei celor doue partide ale lor, scrie apoi, despre Români, următoarele: , „E probabil Insă, că în anul acesta nu vr fi nimic cu activitatea. Ş’aceasta nu pen politiciaail ortodox? grupaţi tn jurul .^n bunele din 8 biiu sunt contra, ci pentru că Io present pentru străduinţele politice române nu există centru. Oamenii cu trecere au fost rând pe rând demoletisaţi; tinerii tocmai din causa acestor bâtrâni nu pot face nimic. Astă toamnă, cu ocasia intrunirei congresului naţional bisericesc, fiind de faţă in Biblia toate autorităţile politice romaâne, s’au făcut mai multe încercări pentru a se ţine o conferinţă intimă întru a discuta situaţia politică. Nu s’a putut face însă nimic, din causa frecărilor dintre diferitele grupări. Oamenii lui Meţianu nu au vroit s? stea de vorbă cu aderenţi? Iu? Goldigear gruparea dela Albina ţine că e inutilă deocamdată ori şi ce acţiune care cade înafară de cadrul afacerilor economice şi culturale*. După câte ştim nu »'a făcut la Sibiiu nici o încercare de a se ţine vreo conferenţă politică. Ear când ar fi să se ia iniţiativa, desigur că doammii lui Meţianu* n ar avea prilegiul de a refuza să stea de vorbă cu „aderenţă lui Qoldis*, pentru.că Românii ar porni la luptă nu prgmisat după grupări bisericeşti, ci s'ar convica la sfat aderenţii aceluiaşi partid naţional român. Cât priveşte afirmarea privitoare la centrul românesc, dacă Sibiiul e în decadenţă, în prtscamsală că toţi Românii sunt în amorţire şi că nu s'ar putea porni mişcarea politică din alt centru come se crează. Poporul român nu se poate confunda cu asociaţii pe acţii din Sibiiu. ■ Activitatea Românilor. In numerul seu de la 12 c. „Budapesti Hirlp“ publică o corespodenţă din Sibiiu în care se ocupă de eventuala activitate politică a Românilor. După ce ţ ne să facă deosebire între felul cum înţ legem noi activitatea şi cum o propagi noua foaie săptămânală din Orăş Astria „felix“. (b.) Incepând dela 1868, sub toate guvernele ce s’au succedat până astazi, — politica austriacă totdeauna a fost puţin favoritoare pentru interesele vitale ale naţionalităţilor atât negermane din Austria, cât şi ale celor nemaghiare din patria noastră. Era încă în putere nebiruită marele partid aşa numit german „liberal“, care de-a rîndul a trântit mai multe guverne austriace şi care se grupa din atâtea elemente heterogene, — când, de pildă, un politician german austriac, bine-cunoscător al referinţelor bucovinene, băteadu-l şi peptul se lăuda, că va insista necurmat în zilele vieţii, să se facă din Bucovina o ţeară, „pe care nici dracul să n’o dorească“. Şi n’a fost această enunciaţiune preocupaţia unui singur om politic din Austria; au urmat-o înainte aproape toţi factorii de seamă ai politicei austriace. Cel ce cunoaşte mai deaproape situaţia Bucovinei, de când ea aparţine coroanei austriace, uşor va putea să înţeleagă şi rostul şi scopul acestei politice meschine faţă de elementul autochton al ţerişoarei rupte din corpul principatului moldovean. De situaţia creată nou- Românilor din ţerile coroanei ungare, sub auspiciile acestei politice nefaste, — nu mai vorbim. O ştim şi nu o cunoaştem din destul. Ajunge să accentuăm, că istoria şi lumea ştie rolul însemnat, ce elementul român l-a avut în luptele pentru salvarea intereselor mari ale împărăţiei austriace şi ale Dinastiei. Nu e mare mirare, dacă pe noi nici o înduioşare nu ne poate cuprinde în faţa marilor nevoi şi încurcători, prin cari trec partidele ce au dominat până acum în Austria. Omnipotenţa de odinioară a elementului german, sprijinit de elemente cosmopolite în dominaţia lui asupra neamurilor negermane din Austria, s’a redus azi la rolul, de a-’şi vede de propriile interese de rasă şi de a se socoti coordinat cu celelalte neamuri; nu mai e azi elementul german singur stăpân şi cu supremaţia indiscutabilă asupra naţionalităţilor austriace. Şi-i o mulţumire pentru noi aceasta, din care şi satrapii noştri şovinişti din Ungaria vor trebui să înveţe şi să-şi tragă consecvenţele, în politica lor de opresiune şi şovinistă. Sunt bine cunoscute antecedentele şi căuşele, cari au necesitat disolvarea celui din urmă parlament al Austriei, care dela o margine la ceealaltă este sguduitâ în alcătuirea sa, din pricina limbilor, și cari au impus ordonarea nouelor alegeri parlamentare. Astăzi alegerile acestea sunt aproape terminate In toate provinciile și în curând, — poate chiar cu finele lunei curente, — porţile Reichsrathului se vor deschide în calea nouilor representanţi al diferitelor popoare din statul austriac. Cine poate să garanteze, că noul parlament va resolva neîmpiedecat marile probleme ale vieţii de stat şi va înlătura nevoile, cari sgudue temelia constituţională a statului ? — Adevărat, că elementul german de data aceasta a eşit din alegeri ceva mai întărit pentru lupta ce-i aşteaptă în viitorul apropiat; dar nici tabăra contrară nuşi-a perdut din forţele trebuitoare. O nouă luptă înverşunată—este deci evidentă. Azi situaţia în Austria se presintă parcă mai încurcată decât oricând până acum. Toate aşteptările şi speranţele, pe care guvernul actual austriac le-a legat de nouele alegeri, par zădărnicite. Germanii radicali (partidul Schönerer-Wolff), cari, se ştie, cu mâni şi picioare gravitează spre Germania-mare şi cari au iniţiat cunoscutul „Los von Rom“, cari în periodul trecut, abia şese la număr, au fost în stare să zadarnicească ori ce capabilitate de munca in Reichsrath: azi s’au sporit la numărul de aproape 30 luptători. Ear’ acest resultat l-au ajuns în parte şi prin marea agitaţie, ce el au manifestat în contra finalisării pactului cu Ungaria. Dar a întărit în câtva a eşit din alegeri şi partidul poporal german, care asemenea a proclamat lupta în contra acestui pact. Se ştie doar’, că nouele alegeri au fost ordonate îndeosebi în interesul finalisării pactului cu Ungaria; resultatele electorale însă — tocmai contrarul vor să-ș l dovedească Partidele germane, — catolicpoporal și antisemit, — la cari prim-