Tribuna Poporului, iulie-decembrie 1901 (Anul 5, nr. 122-243)

1901-09-15 / nr. 170

, ci numai aceia car­­marul Holler­­ a dat afară, îmbătat, şi crâş-Va să zică puţine prospecte are Ba­rabás de-a fi deputat, i mare lucru de va reuşi. Gyoma jumătate e contra lui. Endrödul întreg, nici nu vrea să audă de Ba­rabás, asemenea nici Mezőberény; de aceste trei comune ştiu positiv, că nici nu vin la votare, dacă nu va fi contra­candidat, dar’ spre nenorocirea lu Barabás, va fi unul chiar de-aici din Gyoma, cu numele Debre­­rzeny un om foarte deştept, tinăr, de vre-o 80—32 de ani, e mare proprietar, dar’ e om care a absolvat academia de agronomie în M­­Oţâr. Acum înţelegem, de ce Barabás candidează şi la Oradea. I-a intrat firica in oase. La tot caşul, la Gyoma steaua 11 este în apunere. *­­Gazeta Transilvaniei* primeşte din Lăpuş (comitatul Solnoc-Dobâca) corespon­denţa de mai jos, în care se descrie cu co­lori destul de vii următoarea mascaradă electorală. („ Un candidat de deputat român cu program guvernamental îmbrăcat în ,disz­­magyar“). In cercul Lăpuşului-unguresc fe­ciorul protopopului gr. or. din Cupşsni — Victor Cupşa — a candidat cu program gu­vernamental, şi ,ca să i­ se creadă şi mai mult, că nînsul în toată privinţa s’a desbră­­cat de toate simţemintele naţionale, ’şi-a tăiut cu preţul de 2400 coroane cel mai elegant costum naţional maghiar, şi în acest costum s’a fotograf­at, care fotografia a li­pit-o de pana de cortes; ast-fel cei puţini aderenţi ai lui, — toţi ţărani din ţinutul său natal — afară de pana tricoloră un­gurească mai poartă şi schimositul chip al candidatului în costumul naţional-maghiar. O ast­fel de batjocură încă nu s’a mai pomenit ! Te scârbeşte până în rărunchi, când vezi pe bieţii gubaşî purtând în pălă­rie portretul unui fecior de popă românesc în costum naţional maghiar, decorat cu trn colorat unguresc, şi care fecior de popă cu prescurile dela Românce s’a crescut. Câtă ruşina şi câtă decadenţă mo­rală!! In interesul adevĕrului şi pentru a da complecte informaţiuni, re­producem următoarele din ziarele ungureşti. „Din Lăpuşul­ unguresc ni­ se scrie că fruntaşii români au intrat toţi în activitate pentru­­ ca să aleagă pe Dr. V. Cupşa. Tatăl candidatului, care este protopop gr.­­cat. agită grozav in favorul frimul său, înjurând pe Unguri şi siluind la primirea religiei greco catolice. Patimile poporului au ajuns la culme. Poporul priveşte în Cupşa nu numai pe eliberatorul lor politic, dar’ ca pe Mesia. Administraţia priveşte indiferent*. Mare caraghioslîc trebue că dom­neşte pe acolo. APEL cătră alegătorii români. Am amintit, că la 5 Sept. s’au întrunit în Cluj fruntaşi români, aderenţi, al parti­dului naţional român, cari au decis să scoată un apel către alegătorii români. Apelul a apărut deja şi este subscris de d-nii Dr. Reţin, Pop de Baseşti, I. Co­roianu, Dr. T. Mihali, Dr. V. Lucaciu, R Patiţa, Gerasim Domide, M. Popovici, Patr. Barba, Dr. D. Ciuta, Dr. St. C. Pop, Dr. G. Tripon, Dr. Z. Chirtop, Dr. Alex. Vajda, Dr. N. Comşa, Dr. A. Lazar, Dr. Iuliu Ma­niu şi Dr. A. Vlad. După­ ce arată, în irniamente generale, năpăstuirile ce îndurăm, zice: .Voind deci noi a condamna în mod demn şi corespunzător toate abusurile de 15128 Septemvrie 1901 putere ce caracterisează sistemul actual de guvernare a ne exprima profunda noastră nemulţumire cu starea de lucruri şi marea noastră amărăciune pentru ilegalităţile şi persecuţiunile, ce sunt şi acum la ordinea zilei, cum şi peste tot ţinuta noastră faţă cu întreaga situaţiune politică creată de guvernele şovinismului maghiar; — şi, după­­ce parlamentarismul ţării este lipsit cu totul şi de caracterul constituţionalismului şi de cel al seriosităţii politice, care noi în situa­ţia aceasta, nici nu putem coopera la sus­ţinerea unei stări pseudoconstituţionale, nici nu putem spera o îndreptare de la actualul sistem, nici agravarea ulterioară a acestei situaţii nu o putem împedeca, ne vedem constrînşi să declarăm, serba­­toreşte, că poporul românesc din Transilvania şi Ungaria, ţinând la demnitatea fiinţei sale naţionale, persistă solidar pe lângă pasivita­tea sa generală faţă cu alegerile dietale şi faţă cu întregul sistem de guvernare, ce aten­tează la însăşi existenţa sa naţională, la ati­tudinea resistenţei, care li­ se impune de îm- I pregiurările politice şi de instinctul conservării sale naţionale. Drept aceea, nu ne vom lăsa seduşi nici de amăgitoarele de vise goale ale con­trarilor noştri, nici de trasele oportuniştilor rătăciţi de la sîpul neamului lor. Dimpotrivă vom rămâne strîns uniţi în organismul salida­­tăţii naţionale, credincioşi programului no­stru naţional şi lucrând cu toţii, în frăţească bună-înţelegere, în consolidarea şi prospe­rarea vieţii noastre naţionale, pe toate te­­renele ce ne stau încă deschise, după di­rectiva dată de întreg poporul român re­­presentat în conferenţele sale. Concentrarea tuturor forţelor noastre sănătoase pe terenul de activitate politică afară de parlament şi pe toate terenele vieţii culturale, spre luminarea şi deştep­tarea la conştienţa naţională tot mai vie a poporului nostru, va contribui la imnul­ţirea şi trărirea forţelor noastre. In aşa măsură, cât cu sistemul bunului Dumnezeu, judecătorul prea drept al popoarelor, să pu­tem înfrunta cu succes toate atacurile duş­mănoase şi să putem elupta libertatea na­ţională a poporului, pentru care cu jertfe de avere, de libertate şi de sânge, au lup­tat, au trăit şi au murit, din neam în neam, părinţii şi strămoşii noştri, şi pentru care gata suntem a jertfi şi noi, chiar şi vieaţa noastră. Pătrunşi de aceste principii şi animaţi de aceste sentimente, apelăm la iubirea voastră de neam, fraţi români, din toate părţile Ardealului, Banatului şi Ungariei, şi vă conjurăm, ca în momentele acestea grele ale vieţii noastre, să vă dovediţi cu toţii bravi şi vrednici fii ai neamului ro­mânesc ! Icapedec­ţi fiind noi prin forţă majoră în manifestarea activă a voinţei şi conştienţei noastre, să ne afirmăm fiinţa noastră na­ţională printr’o impunătoare şi solidară ab­stinenţă dela ale­gerile dietale, car’ după aceea prin o viguroasă activitate pe cele­lalte terene ale vieţii politice şi culturale. Neînfricaţi de vijelia grele’or timpuri ce străbatem, printr’o doamnă şi neclintită susţinere a principiilor singure fericitoare, statorite şi consfinţite prin jurământul stră­bunilor noştri, să dovedim solidar, că sun­tem şi vrem să fim neclătinaţi aderenţi ai pro­gramului nostru naţional, membri conştii ai organisaţiunii noastre naţionale, pe deplin susţinute şi pătrunşi luptători pentru mă­reţul ideal naţional. Să dovedim cu înălţată frunte Înaintea lumii întregi, că nu lăsăm pradă discuţiei şi negării contrarilor noştri existenţa noa­stră, ci neşovăitori o impunem prin înseşi afirmarea noastră deamnă de trecutul şi fiinţa noastră naţională*, au încununat cu flori mormintele regreta­ţilor George Bariţiu, Colonel Ursu şi Papiu I­larian. Solemnitatea a fost simplă, dar plină de demnitate şi respect, în faţa loca­şului vecinic al marilor bărbaţi. O cunună a fost trimisă la Răşinari, unde a fost de­pusă pe mormântul marelui Andrem. Dela „asociaţiDM Transilvana". Banchetul. De abia la orele trei a putut începe banchetul. Toastele, cari s’au ţinut, au fost­­ următoarele: Dl Dr. I. Puşcăria pentru sstarea Sa monarchul nostru; dl P. Cosma pentru autorităţi, cari erau repre­­sentate la b­achet prin dl vice-comite Reis­senberger şi prin dl primar Drotleff; aceştia au răspuns amândoi, cel dintâiu închinând pentru .Asociaţiunea, al doilea pentru con­cordia între naţionalităţile conlocuitoare, a urmat discursul plin de avânt al d lui Dr. A. Bunea pentru comitet, toastul d lui Pa­piu pentru representanţii societăţii surori­ .Societatea pentru crearea unui fond de teatrul român*, al d lui Pletos pentru inte­ligenţa română din Sibiiu şi al d-lui Po­doabă care a salutat pe oaspeţi, mai cu seamă pe cei din ţeară, dorind tinerilor veniţi din toate părţile să-’şi găsească şi­­destinul’, cum ar zice Basarabescu. La urmă a vorbit dl Dimancea în numele Pi­teştenilor, ridicând paharul pentru memoria celor­ ce au dus din Ardeal la Ţeara Româ­nească instrucţia şi cultura noastră. Banchetul a fost scurt. Lumea se gră­­bia să vadă Petrecerea poporală Pe care a arangeat o comitetul pe locul de patinaj de lângă „Gesellschaftshaus*. Ideea de a aduce din vre-o 25 de sate din giural Sibiiuluî ţărani şi ţărance române, în portul local, şi da a-­l face să joace jocuri naţionale, a fost cât se poate de nimerită, şi reuşita acestei „Petreceri poporale* a fost strălucită. O lume multă, peste 1500 de oameni. Români şi străini, erau de faţă şi admirau costumele cele frumoase ca şi mişcările feline şi elastice ale jucătorilor. La urmă a fost premiarea costumelor, la care însă programul n’a fost strict ţinut, intru­ cât premiile cele mai mari le-au câştigat câteva domnişoare costumata ţărăneşte. Iată resultatul pre­mierii : D şoara Goanga-Ştefânescu, Curtea­­de Argeş (224 voturi); d şoara Eugenia Me­­ţianu, Zârneşti (121); d şoara Sofia Con­­demin, Piteşti (104); d-ra Dochia Dumitru Muntean, Poiana (97­); Stana Giurcoiu, Răşinari (68); Paraschiva B­odorfean, Sibiiu (58); Ana Popa Blaţiu Sălişte (55); Elena Stanciu Sibiiu (28); Ana Şteflea, Sălişte (33); Ioana P. Andreu, Sabeşul- Sâsesc (16); Ana Stanilă, Galeş (15) Laria I. Nic. Oprean, Poiana (15); Ana Beu, Apaidul-iaf. (12); Maria S. Găina, Orlat (11); Silvia Opriş, Armeni (11) Concertul. Reuşita concertului a fost dintre cele mai bune. E adevărat, că corul reuniunei de musică din Sibiiu nu mai stă la înăl­ţimea în care îl ridicase dl G. Duna, dar’ programul variat şi bogat — poate prea bogat — a fost bine executat şi dl dirigent H. Kirschner a meritat pe deplin aplausele prelungite, cari au urmat după executarea fiecărei bucăţi. Mai ales au fost aplaudate .Crăiasa Ielelor“, cor mixt cu soli (d-soarele Olariu şi Moga şi dl Stroia)­ .Brumărele de I. Marăşianu (solişti: d şoara Tinca Simonescu şi dl Stroia) şi „Barca­rola“ de Brams, apoi ,Horele“ de Dima şi N. Popovici,­­Două cântece* (Călugărul din Pisa* de Loswasi ,Nor de vijelie* de Humpel), executate de dl­­. Popa şi­­Trei Doine* (Solomoane căpitane, Floricică de pe rit, Foaie verde de bujor) de H. Kirschner, executate de d­na Crişan. Vocea doamnei Crişan nu a fost nici­odată mai frumoasă Ca întregire a raportului ce pu­blicăm în fruntea suplimentului despre adunarea generală a „Asociaţiunii” ţinută la Sibiiu, mai înregistrăm aci, după raportul „Gazetei Transilvaniei", următoarele: Încununarea mormintelor. In vreme ce în sala magistratului ţinea şedinţa ei, oaspeţii din România au mers in corpore la cimitirul românesc, unde" ca de data aceasta, interpretarea a fost aşa Nr. 38 de minunată, încât d-l Kirschner nu putea să-şi găsească o interpretă mai potrivită pentru melodiile poporale prelucrate fără pretenţii de d-sa. Dar şi cele­lalte bucăţi au fost bine predate şi concertul a avut un succes frumos, atât moral, cât şi material. Bunii nu se lasă. Cu data de 25 Septemvrie sosesc amănunte despre a patra înfrângere ce au suferit Englezii în aceste din urmă zile. Eata ce se scrie: Burii comandaţi de Bruiteinger tre­când peste m­al Oranje, au Intrat oare pe teritorul Caplandului şi aproape de oraşul Herschel au cuprins o întreagă tabără engleză. Englezii au suferit perderi mari. Au căzut morţi: comandantul lor Murray, 40 oficeri şi 39 soldaţi şi peste 200 au fost prinşi. De Wett va intra curând in Natal; el are 3000 Buri cu dinsul. Din Capstadt se telegrafează, că situaţia e foarte pri­mejdioasă. Ear’ despre fonteine se scrie: lupta de la Vlak-Trupele engleze erau compuse din infanterie, artilerie şi infanterie cu cal, precum şi din gendarmerie. Dintre in­fanteriştii cu cal lipsesc 3 oficeri şi 50 soldaţi; de la artilerie au căzut 2 oficeri, care răniţi şi dispăruţi sunt peste 100. Despre lupta de la Utrecht, unde Botha ’i-a bătut rău pe Englezi, se scrie: Maiorul englez Dough prisonieri) 230 soldaţi, a­ierdut (ca Dela Ladysmith se telegrafează. Lângă Paardekop Burii au stricat calea ferată. Zece vagoane au detaliat. Au perit 6 oameni şi 30 cai. ULTIME STIRI. Cluj, 25 Sept. In procesul depresii, pe care la avut pentru un articol scris contra procurorului Lázár, calomniatorul lui Iancu, redactorul responsabil al ,Tribunei“, dl Andrem Balteş, a fost osândit la 18 luni temniţă. New-York, 26 Septem. Tzolgos, asasinat preşedintelui Mac­Kinley, a fost osândit la moarte prin elec­tricitate. In curând el va fi exe­cutat. München, 26 Sept. Ziarului ,Münch. Alig. Ztg.“ ’i­ se raportează din Cap­­sn­adt, că după o nouă năvală, Burii vor anecta oficios colonia Cap și Natalul, pentru a duce la sfirșit răscoala gene­rală a Africanderilor pornită deja în contra Englezilor. Comandanţii buri Botha, De Wett şi Kruitzinger vor nă­văli deodată în Capland şi Natal. Londra, 26 Sept. Din zi în zi tot mai multe sunt semnele, ca teatrul eve­nimentelor mai nouă ale răsboiului va fi colonia engleză Capl

Next