Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-06-11 / nr. 9
3 . Tghirpna Comăna, Austriea sau prin partea apărătorilor lor, fie chiar din partea autorităților administrative. În Austria deliberațiile giudețiare se facu în secretu, măsură ce nu poate fi privită decătu ca foarte bună, fiind că ea se aplică în toate statele civilisate. Pentru ce dată s'ar încumăta a atăca la noi o așa înțeleaptă și folositoare măsură, și a împedica să'și aibă lucrare seilegitimă? Cere de observatu că de căte ori s'au rădicatu vre o chestie în care se contesta țerei noastre vre-unu dritu esențialu al autonomiea ei, dritu prin esersarea căruie ea tindea a devini unu statu civilisatu și puternicu, tot Pe luna cea dintăi Austriea au fostu gata de a nu contesta. Avemu destule fapte în sprijinul acestui adevăru. Vomu cita unul. Cărmuirea interimară din octomvrie în puterea convenției din 7(10) augustu au datu Moldovei în actele oficiale intitularea de: Principatele Unite, cănd toate celelalte consulate n'au obiectat nimică contra acestei intitulări ca una ce ea resulta din însuși testul citatei convenții, subscrisă și de Austriea, c.c. aghenție n'au perdut o merintă de timpu pentru a o contesta, sunt felurite cuvinte pe care în urmă le-au găsit, pare-ni-se, ea însași de neînsemnate, fiindcă, la urma urmei, au recunoscutu de legală întitularea de Principatele-Unite. Acumu c. c. agenție au și reînceput a priiși pachetele cu corespondențile autorităților locale, învestite cu sigilul Principatelor- Unite, pe care ea le-au fostu rofusatu în cure de mai multe săptămăni, spre sminteala propriilor si supuși, macar că autoritățile locale, multămită fie enrgiei guvernului interimariu din octomvrie trecut, înnainteau lucrările loru, privitoare pe supușii austriaci ca și cănd că agenție ar fi primit corespondențiile lor. O asemine urmare însoțită de toată prudența, ar trebui și ar pute ușuru guvernul actualu să a părea că leapurure în primirea c c. aghenții, precum și a oricăruia altu consulatu, cănd s'ar lovi prin ingerenți estralegale autonomia țerei. Nu de multu ce aghenție luă ocazie de a pune în chestie dritul curței de apelu din Iași, de a delibera în descrețiea ei asupra pricinilor dintre supușii și curnelele! Curtea în puterea legilor fundamentale ale țerei, n'au vroit să îngăduie domnului dragomanu al c.c. agenții de a asista la deliberațiile și. Resoanele și legile formale pe care s'au sprijinit curtea pentru a invita pe domnul dragomanu a c-c. aghenții de a se retrage din pretoriul curței in cursul deliberației, vorbescu de sine și nu au nevoie de nici un comentariu. Noă nu ne rămbăne alta, decăt a emite dorința ca ministeriul dreptăței să trăteze această delicată chestie după toată importanța ce are, și ca autoritate legiuita insărcinată cu privigerea aplicărei legilor țerei, să ordoneze tuturor tribunalelor de a menține stribtu cele rostite prin art 327 din reglementulu organicu, lege încă în vigoare în totul ce nu este modificată prin disposițiile constitutive date noi sub garanțiea colectivă a Europei, și să prepare totdeodată proiecte de legi, care să determineze prece pmintre sfera jurisdicției locale în raportu cu jume iațtea străină a consulatelor. Poate fi că că, agenție, nedeprinsă de a vidi in Romăniea autonomă magistrați cu frupntea susu, apărăndu legile patriei lor contra celor ce s'ar incerca a le călca in picioare, să se minuneze de urmarea cursei de apelu, ziserămu minuneze, pentru că știmu că nu poate legalmintre să facă mai multu, dacă totăși ar găsi de cuviință să pretindă mai multu, noine măgulim a crede că însuși va înțelege că au sosit timpul ca să se mulțumească cu rolul de tutoru oficialu alu sudeților și sudenților ei în procesele lor cu raietele, rolu în care dragomanul ei ia parte numai în cercetarea proceselor, dar nu și la deliberările giudețiare. Ne place încă a crede că și celelalte consulate, aprețuind întru cătu secretulu deliberațiilor judecătorești garantează nepărtinire hotăririlor ce resultă din ele, vor recomenda dragomanilor lor de a nu imita urinarea dragomanului cu aghenții în procesul trăiatu în iunie la curtea de apelu; și vor regula ca ei să esiste numai la cercetarea proceselor supușilor lor cu vaielele, dar nu și la deliberațiile giudecătorești, care cată să fie apărate de ori ce înmurire, de ori ce ingerență străină. Acumu eaca și documentul ce ne însuflă aceste reflecții. Închiserea fomei de apelu din Iași la data de 5 iunie 1859. e Curtea de apelu cercetănd în publicu, în ființa ambelorii părți împreinate, vechililor lor și a Domnului dragomanu a c. c. aghenții, procesulu înființat prin reclamațiea Israilitului Herșcu Leiba supusu localu, asupra Ierailitelor Halalea și fiica sa Neica supuse austriace, observăndu lucrările din actă și dovezile presentate de îmbile părți, presidentulii au invitatu pe impricinați și pe apărătorii lor de a se retrage din camera sesiiloru, pentru ca curtea să pășască la deliberațiile trebuitore pentru darea hotărîrei. Văzăndu că împricinații și vechilii lor s'au retrasu din cameră, și că D. dragoman sta pe locu, prezidentulu curiei insărcinatu cu mănținerea legiloru privitore pe ținerea seanțeloru, au cetitu domniloru giudecători art. 327 din reglementulu organicu, și iau intrebatu dacă doi lor se unescu spre a delibera și a da hotărirea lor in ființa Domnului dragomanu, în vreme ce acestu art. rostește ecspresu, că deliberațiile trebuie să se facă cu ușile închise fără a sta față la ele împricinații sau advocații lor. Curtea considerăndu: „s Că art. 327 din reglementulu organicu, lege fundamentală a țerei, statornicește ecspresu, că deliberațiile giudecătoriilor să se facă, și hotărîrile să se dee, cu ușile închise, fără a sta față la ele înmpricinații și apărătorii lor. „Considerăndu că dragomanii consulatoriloru au dinta de a asista numai la cercetarea proceseloru supușiloru lor cu inelele, iar nu și la deliberațiile giudecătorilor, care după principiile țerei suntuferite de orice contestație. Considerăndu că in tote țerile civilisate deliberațiile giudecătoriloru se facu în secretu, ca unele ce ele sunt statornicite pentru ca giudecătorii să potă consulta în liniște conștiința lor, și să dee apoi în conformitate cu legile hotărirea lor, fără a fi supuși influenției vreuniea din părțile impricinate sau a prințiloru lor, „ considerăndu că dragomanii consulatorilor nu potu fi primiți decătu ca niște defenzori, sau tutori legali precumu se întitulează ei înșii, pentru a agiuta pe supușii lor în procesele ce ii au carnelele, la eespunirea dopeziloru și a titluriloru lor înaintea tribunaleloru; iar nu ca niște agenți care să influeze asupra conștiinței giudecătoriloru prin asistarea anu darea lor la delicrații și 'Au închiestu în unanimitate că ea este îngrădită de legi de a delibera înființa părțiloru împricinate și a apărătoriloru lor, între care se considerează și D. dragomanu a c. c. agheșui. În urma acestei închiesri curtea, prin organulu presidentului ei, au închitatu pe Domnul dragoman de a se retrage din camera sesiilor pentru ca ea să pășască la deliberație și la darea hotărirei. Domnul dragoman la invitarea ce i s'au făcutu au respunsu, că pănă acum domnialui au asistatu nu numai la cercetarea proceseloru supușiloru austriaci cu inelele, dar și la deliberațiile piudecătoriloru, că acestu drctu a c. c. agenții este statornicitu prin circularuica logofeției dreptăței din 13 octomvrie 1845, basată pe adresa secretariatului de statu de la fila 8000 tomulile al colecției, prin care s'au ordonatu tribunalelor locale ca să îngăduie dragomaniloru consulatoriloru de a asista și la deliberațiile giudecătorilor in procesele supușiloru lor cu inelele; că d-lui nu are instrucții pentru a se abține pe viitorime de a asista și la deli berațiile giudecătoriloru, și că prin urmare d-lui refuză de a se retrage din camera sesiilor în timpulu deliberațiilor, și protestează orice hotărîre ar da curtea în procesulu de față în neființa d-sale la deliberație. În urma acestui respunsu a Domnului dragomanu a c. c. aghenții, curtea considerăndu: „Că art. 318 din reglementulu organicu îngrădește pe tribunaluri de a cere sau de a priimi deslegări de la logofițiea dreptăței, fiind ele datoare de a se povățui în viudecarea proceseloru de legiuirile reglementului și de celelalte legi ale țerii recunoascute de lucrătore prin art. 318 din reglementul organicu. „Considerăndu că pretențiea aghenției de a asista la deliberațiile giudecătorești s'au mai respinsu odată la anulu 1845 prin circularea logofeției n ° 4764 din 17 septemvrie, ordonănduse tribunaleloru de a îngădui dragomaniloru consulaturilor numai asistența la cercetarea proceseloru dintre supușii loru cu inelele, iar nu și la deliverațiile giudecătoriloru, care după principiile țerei rămănu apărate de orice contestație. Considerăndu că această adresă a secretariatului de statu de la fila 80 Tomulle al colecției, pe care se basează D. dragoman a c. c. agenții pentru a-și atribui dictulu de asistență la deliberațiile giudecătorilor, nu constituie o lege; căci legea trebuie să fie votată de camera legislativă și sancționată de Domnitoriu, conformu art. 318 din reglementul organicu. Considerăndu că chiar dacă s'ar adera la pretenție a Domnului dragoman, că această adresă a secretariatului de statu este lege, deși ea nu are nici elementele nici forma care caracterisază o lege; acea adresă totuși nu s'ar pute pune în lucrare fiindcă ea se basează pe verbala poruncă a fostului Domnitoriu Mihail Sturza, în vreme ce totu în timpulu aceliiași domnii s'au făcutu ofisulu de la fila 103 tomul Iă aln colecției, prin care se îingrădește pe logofeție de a da dislegări și circulare pe cuvăntulu de verbală poroncă a Domnitoriului. Considerăndu că dreptatea chiar nu permite ca să se acorde impricinațiloru străini mai multă pretenție în pricinile de giudecată decătu impricinaților indigeni, îngăduinduse apărătorilor supușilor străini din topul de a asista la deliberațiile giudecători- hotărirei,