Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-06-25 / nr. 14
Îîn - N' tu Sthiimna Moșina. PREȚUL: pe Iianu 2 galbeni. Aseneta fuie soe bve unoe oghire bertemîna- Aronamentele se fasp in Iasci la digestia Poiei strada 5. urighidon iag in Vasptesti si rghin distgiete la eurechitoghite rostelog. Apezea - IAȘIN, gios 25 IUNIE 1850. ANUL 1. PREȚUL: pe anu 42 lii. CcCCcerea Socotelile și budgetul din Valahia. Ministeriul din Valahia au supusu Adunărei elective, în una din ședințele trecute, budgetul anului curentu. După ce s'au cercetatu acestu budgetu, de secția competentă care au numitu raportătoriu pe D. I. în 6 a curentei, au fostu și pusu la ordinea zilei. Ministrul de finanțe, arată că starea finanțiară a țerei nu este așa de jalnică precumu o au arătatul Oteteleșeanu, și că adevărata datorie ar fi numai de 8 milioane, iară celelalte 8 milioane sunt împrumutări făcute dela casse publice ce se potu desființa comisia Adunărei, văzăndu că fostulu principe căimăcariu A. Ghica au luatu lista civilă a Domnului, că au datu rratificații, că au făcutu și alte cheltuiele nelegale, au hotărîtu a se înapoia vistieriei toate acele cheltuieli. Cu această propunere s'au unitu și D. Oteteleșeanu raportătorul comisiei. 1 beizade Dimitrie Ghica arată Adunărei că comisia au lucratu cu patimă, căutăndu numai la socotelile căimăcămiei, și trecăndu cu viderea socotelile dela 1847 de căndu țeara au încetatu din drumul celu legalu. D. Ioan Brătianu au cerutu ca budgetulu să se înapoieze comisiei, spre a face o lucrare mai deplină decătu acea înfățoșată, și discuția au remasu deschisă pentru ședința următoare. În 8 ale curentei, Adunarea au întrebuințatu ședința întreagă în discuția amendamentului, D-lui Ion Brătianu, care s'au și respinsu în sfărșitu, prin apelul nominalu și discuția au rămasu a se continua în ședința viitoare. ale curentei, ministrul de finanțe au sprijinitu amendamentul D-lui Belu care cerea de a se cerceta socotelile vistieriei numai dela 1856. D. Ion Brătianu au combătutu amendamentulu acesta, insistăndu din nou asupra nevoiei ce este de a se cerceta socotelile dela 1847, decăndu țeara au încetatu de a mai avea glasu, și cerănd ca să se numească o comisie permanentă pentru socoteli, iar ministeriul să urmeze cu veniturile și cheltuielile după budgetul anului trecutu. beizade D. Ghica aderă la propunerea D-lui Brătianu. D. Boierescu propuse ca să se uniască, pe lăngă această comisie, încă una spre a presenta fără întărziere resultatul. Oratorii dreptei s'au opusu la cererile stăngei, și D. Crețulescu, capulu cabinetului, au propusu unu altu amendamentu ca să se numească o comisie permanentă carea, în timpul vacanței, să se ocupe de socoteli; și că contestare, să de locu la venitu, precumu: toată lista civilă de trei milioane luată de principele căimăcanu A. Ghica, lăsăndu'i numai 1500 galbeni pe lună asemine pe cătu timpu să se treacă la au venitu gratificațiile date, despăgubirea contracțiilor de poștă, lieta civilă luată de prințul Stirasupra amendamentului D-lui Belu. În sfărșitu amendamentulu D-lui Boierescu, ci toate socotelile căte n'au fostu revizuite și afirmate de o obștescă Adunare dupe regulamentu. Această comisiune va constitui unufeliu de tribunalu, care va judeca toate abuzurile comise de guvernele ce au avutu locu în acestu timpu. 3. Comisiunea permanentă va presinta camerei negreșitu la sesiunea fiitoare resultatulu lucrărei sale. 72. Pănă la săvărșirea acestei lucrări, prinții A. Ghica și Barbu Știrbei, spre a corespunde la trebuința de asigurare a Statului, nu voru putea înstrăina nimicu din starea loru. Banca Moldovei. Numai instituțiile care respundu la adevăratele trebuințe ale unei țeri, și numai acele care sunt potrivite cu starea economică, comercială și politică a țerei, potu să aibă o trăinicie cu atăta mai țeapănu cimentată cu cătu îndestulează mai multu și mai bine toate nevoile locuitorilor. Amu desfășuratu înaintea cetitorilor nostri trebuința ce avemu de unu așăzămîntu de creditu și mijloacele ce s'au întrebuințatu și acele care se potu întrebuința pentru a se da un sbcru cătră desvălirea și înflorirea industriei naționale. Nu suntemu la îndoială, că acei ce ne-aru fi urmatu cu oare-care luare aminte, să nu fie dobănditu deplina încredințare că banca Moldovei, chiar din ziua nașterei ei, au venitu în mijlocul nostru cu lipsa atăta de vederată a elemintelor ce dau viață, căzu de n'ar fi căzutu în falimentu, totuși, n'ar fi întărzietu a lăncezi și a remăne în cea mai absolută neputință de a îndestula interesele cele mai vitale ale producerei țerei. Ca și o plăntă, adusă și răsădită în pămăntul nostru, nu poate să priimească, îndelungatu timpu, viața din viața noasînse nimică n'amu cruțatu, pentru Noi a'i da elemente de viață. În dorința noastră de a o susține nu i-amu datu pănă și sumele depositate în tribunaluri de cătră particularii împricinați? Nu i-amu datu depositele cutiilor sătești? Nu i-amu datu capitalurile orfanilor? N'amu rădicatu din vistieria țerei capitalul rescumpărărei țiganilor și i l'amu datu cu birul alcătuitu pentru plătirea și amorțirea lui? Neamu mersu pănă acolo cătu să luămu capitalul coloniilor depusu în banca comercială din Odessa și să lu dăm la banca Moldovei? Versămintele din partea acționarilor locuitori ai Moldovei, nu sau făcutu cu toată exacuteța? Și cu toate aceste mijloace puternice guvernămîntale și particulare, banca Moldovei au trebuitu să suspendesă plățile, să se declare în stare de falimentu, și prin închiderea ei, să'și piardă privilegiile și concesia ce i se acordasă. Căderea bancei Moldovei ne dă îmvățătura, arătată de esperiență, care vine cu toată puterea ei în sprijenire ideilor ce amu căutatu să respăndimu în publicu asupra chipului celui mai nimeritu de a se înființa unu așăzămăntu de creditu rezămatu pe circularea capitalului cuprinsu în pămăntul nostru. Banca Moldovei, fiind și bancă ipotecarie și bancă de scontu, au căzutu din operațiile ei hasardoase ca bancă de scontu și ca împuternicită de a face întreprinderi mai mari decătu capitalurile de care dispunea, întreprinderi care au eșuu din hotarele țerei căutăndu căștiguri pănă și pe la Bagdatu în fundul Asiei, unde au înjghebatu vestita operație a cămilelor pierdute, pe care de nu ne le-ar povesti oamenii serioși de la banca Moldovei, zeu, nu le-amu crede. În căderea ei, singure numai operațiile făcute de dănsa, ca bancă de împrumutatu pe ipoteca pămăntului nostru, au fostu acele care au îndemnatu pe creditorii Germani de a'i acorda termine îndelungate și de a vedea lămuriru, că capitalurile lor garantate în pămăntul nostru, nu numai nu se perdu, cu toate că banca au făcutu trebile cele mai păgubitoare, dar mai alesu, mulțumită fie previlegiului dobănzei cei din cale afară de mari, vor aduce și un căștigu la sfărșitul amorțirei datoriei proprietarilor țerei. Această faptă arată, mai bine decătu ori ce poate zice cineva, nu numai importența capitalului nostru pămăntu, dară condiții, pentru proprietari, și oneroasele acordate de reposatul Grigorie Alecsandru Ghica Voevodu, bancei Moldovei. Ea ca o scurtare din statutele căzutei bance a Moldovei. 1. Capitalul bancei se compune din actii. Oteteleșeanu luăndu cuvîntulu, vernatu, tele și subscrisu ori căte sume bheiu pe căndu de mii de lei contra numai 1. Ase numi o fostu se treacă bile negre afla la se respinse, de 29 deputați, se dau formarea unei harte a va examina socotelile. țerei, Viena, Austriacilor Se puseră la votu amăndupe voturi pentru și 28 voturi contra. Seamănă discuția, pe primii 60. reu, și unul și altul, 9 au se cheltuite ședința și altele, amendamendin fără cu 28 guoptu sute pentru următoare, avănd în comisiune permanentă care nu numai de la 1855, tră toate ca roadele mașilor ei să fie mai multu folosistrăinilor decătu propietarilor, meseși neguțitorilor noștri. - 770Gn