Tribuna Româna, 1860-1861 (Anul 2, nr. 90-112)

1861-05-04 / nr. 110

---L---- - A ÎDR. 5. Nici astăzi joi 4 maiu Aduppren pustrănu s'au aflatu în numărulu cerutu pentru-ș reîncepe lucrările sale, Tenlerina Comani. Zuszu ; - „... .. .- 1 --- - resemnau După o depeșă telegrafică, datată din București, 1 maiu, și respăndită în publicu prin unu suplementu al Viperiului. Iașenii au aflatu, de luni dup'ameazăzi, 1iu maiu, că noul ministeriu separatu, pentru Valahia, s'au formatu din personele următoare: D. Barbu Catargiu, președinte și ministru din lăuntru; Dinuloiu, ministru justiției; „Dimitrie Ghica, ministru de finanțe; „Ioan Cantacuzino, ministru de cultu; „Arosace, ministru de esterne; „C. Filipescu, la control. La resbel vacanță, zice depeșa. Pănă astăzi, altă știre nu u'au mai lățitu aici, decătu s'au adeveritu aceea că Turcul cu unirea n'au venitu, dupre cumu se aștepta, nici păni în duminica Tomei Necredinciosului. Noul ministeriu, ce succede după al d-lui Iepureanu, este nu numai celu mai omogenu din căte s'au formatu în Țeara Romănească de la 24 ghenarie 1859, ci este încă și celu mai caracterisatu în primvirea nuanței politice. Cabinetul din 1iu maiu este conservatoru, în înțelesul reacționariu al cuvăntului, adică consarvatoriu pe urmă, după ce ăntăiu va isbuti a fi răsturnătoriu, ceea ce vrea să zică convenționalu răzămatu, nu pe art. 46, ci pe art. 47, al legei fundamentale date Principatelor de Europa. Art. 47. din Convencione zice că, pănă după facerea revizuirei legilor în ființă, și pănă nu va esista unu singuru și același corpu de legislațiune aplicatu în ambele Principate după ce se va fi votatu de Adunări și sancționatu și promulgatu de domnitoriu, legislațiunea acumu în vigoare se va menține în disposiciunele ce nu sunt contrarie Convencionei. Dară cine au statuatu, dar cine plărește în ce punturi anume legile în vigoare nu sunt în armonie cu actul constitutivu? Comisionea Centrală are în atributile sale a păzi numai, iar nu și a interpreta, disposițiunile constitutive ale noului așăzămăntu politicu al Principatelor. Domnul și convunsarii sei singuri la inițiativa prefacerei sau desființărei legilor! Îîn finul acestui ministeriu vedemu oameni care sunt unioniști declarați, însă cu principe străinu, vedemu însă și de acei care consideră starea de față a lucrurilor numai ca unu provizoriu. . Cumu oare voru procede acești oameni la desvălirea instituțiunilor noastre, la aplicarea principiilor liberale depuse în legea fundamentală? Multu n'avemu să așteptămu și vomu vede, cumu se zice, și visul acesta cu ochii. în curăndu cabinetul d-lui Barbu Catargiu va să se afle față în față cu legea rurală elaborată în sinul Comisionei Centrale unde DD. Ursachi și Brăiloiu au cooperat și contribuțtu atăta la adoptarea ei. Conservatoriul progresistu, organul d-lui Brăiloiu, purta în Funtea columnelor sale deviza că numai politica conservatoare dă progresul.” Conservatorii pretutindine zicu că alte partite Păgăduescu multe și nu împlinescu nimica, singuru partitul conservatoru dă fapte! Faptele, de bună samă, pot începe a se arăta, căci timpul loru au lovitu: pșa sună și resapă totul de la tronu la Tribună, și de la Tribună la tropu. Dnuă de la 17 aprilie trecut, corespondența postră particularie din București, aducăndune știrea că crisa ministerială era declarată, ne spunea cu încredințare că moștenitorii d-lui Iepureanu poru fi reacționarii că liberați de tote colorile de-abia numără înno- Adunare 29 de voturi; că ei, împărțiți în estrema-sfăntă, în centru-stingu, în guvernămăntali servili, cu greu ar putea forma o ceată compactă, unu partitu parlamentariu de guvernămăntu. Din contra, zice, reacționarii sunt disciplinați, sunt uniți, au conștiința triumfului ce au meritatu în cele din urmă alegeri generale, și sunt apți a forma unu guvernămăntu. Așa dară era fatală, era logică venirea conservatorilor la putere, după căderea ministeriului Iepureanu. Conservatorii se agitaseră în Adunarea desființată, sa agitară dup acea, în țeară și în centrală, cu o persistență meritorie: lor li se cădea puterea. Acumu pau să vedemu ce cale voru apuca. Ministeriul din 1iu maiu este oare unionistu Este, nu putem ave cea mai mică îndoială. În adăvăru, cănd videmu portofoliul trebiloru străine încredințatu d-lui Arsache, suntemu în dreptulu de a aștepta că ministeriul din care d-lui face parte va realiza unirea numai decatu. He aducemu prea bine aminte că, în Comisiunea Centrală, d. Arsache s'au pronunțatu pentru unire în terminii cei mai categorici. Unirea,” zise d. Arsache, Unirea, ce este ca o fapte de administrare interioară și înmăna Dom„mnului, a Adunărilor Electiice și a Comisiunei „Centrale, să se săvărșească pe deplinu nu„mai decătu cu unu ministeriu, o Adunare, „precumu suntemu cu unu Domnu”. Aceste cuvinte suntu, în părerea noastră, unu întregu programu. D. Arsache, în înțelegere, firește, a d. Rola, va căuta a scăpa diplomația rode împutarea grea că n'au știutu nici prevede nici presimți nimica. D. Arsache, va consilia, deci, a se face unirea numai decătu, și deplină, fără a trece prin toată spinoasa cale a conferinților. Detinuu în Monitoriul Canzei, din București, No 22 din 27 aprilie, Joi, la 13 a sosit parte din ofițerii trimiși în PCalta spre a culege pe cămpul de bătaie cunostințele trebuincioase artei resbelului. Generalul Banu, ministru de resbel al Paliei, printr'o epistolă cătră Generalul Florescu, ministru de resbel al Principatelor Unite, arată că în urma „ultelor elogiuri ce E. 8. Generalul Cialdini „și D. locotenent-general Menabrea au făcut Locotenentul din Statul. ieuspre domnia lor, gheorghe Anghelescu și Loco- „Maior-generaletenent d'artilerie Algiu, cu ocazia serviciurilor ce acești din urmă au adus la împresurarea Gaetei și Mesinei. Maestatea sa regele Victor Emanuel, după propunerea ce au avut onoare a'i face la fiu ale acestei luni iau numitu pe amîndoi cavaleri ai Ordinului Militar pa Sapvoiei. S uînt pătruns, zice generalul Fanti, că în „urma înțelegerei cordiale ce esistă între na țiile noastre, veți dobîndi lesne aprobarea „alteței sale Prințului Stăpînitor, Augustul „vostru Suveran, pentru ca acești duci ofițeri „să porte insignile ordinului Savoiei, care „este o dreptă resplată și un onorabil suvenir „pentru serviciurile ce au arătat. „Acestă purtare a tinerilor noștri ofițeri ne face a fi mîndri de dinști precum și constituă in parte pentru D. D. locotenenți Angelescu și Algiu un titlu la mulțămirea și încurajcarea ce Înălțimea Sa ultpinitoriul le-au făcut, dăndule pde a purta ordinul militar ce li s'au acordat de Maiestatea sa regele Papliei. „Ofițerii i eșiți din Școla Militară au serbat printr'un banchet întorcerea locotenenților Angelescu și Algin, pamăndoiinci vechi elevi ai școlei Militare, camarazii lor voia a le esprima a lor recunoscință pentru conduita demnă ce au arătat și prin care au făcut cea mai mare onoare Școalei din care au eșit, precum și întregului corpu ofițerescu.an lalezi Hi-A!2335... separatiștii se mișcă, simțindu că unirea se face precumu au voit'o Adunările la 5 și 24 ianuarie, precumu astăzi au încuviințat o și puterea suzerană și puterile garante: unirea cu principe romă au alesu pe vieață, separatiștii se mișcă, simțindu că unirea aceasta este astăzi totu atătu de populație ca și la 24 ghenarie 1859, separatiștii se mișcă, simțindu că odată ce noul ordine de lucruri va fi stabilitu cu desăvărșire nu mai este chipu de a sta pe locu, de a nu merge înainte cu realizarea principiilor de libertate și de naționalitate. Dară, separatiștii s'au găsitu aici organul lor în Viitoriul, care se uită prea cu complăcere la trecutul din 1857. Viitoriul, vede în D. Panu bărbatul de Statu menitu a realisa visurile, nu mai știmu de ce metalu, din 18571 și crede că dacă D. Panu va priimi această frumoasă misie (de a forma noul cabinetu uniopistu) va ști să fie la înălțimea ei, și că nu va uita că chiar la începutul sesiei actuale a Adunărei spunea cătră toți amicii săi politici că întemeierea Statului Romănu nu se va face decăt cănd ei vor realiza dorințile votate de divanul adfoc din 1857.” Domnul Panu, adaoge Viitoriul, care pentru mulți în Romănia represintă principiul unirei cu prinț strein, nu va scapa, socotimu, prilejul ce ni se înfățoșează; anul 1861 este anul care va vide întemeierea tuturor națiilor care vor ști a vrei; împregiurările politice sunt favorabile. Este o considerație însă, mai mare decăt toate, care trebuie să îndemne pe toți oamenii noștri politici ca să lucreze spre deplina realizare a dorinților de la 57: noi Moldovenii perdimu materialicește prin anecsarea noasstră cătră Valahia, perdimu istoria noastră, corona noastră, capitaliea noastră; și este de netăgăduit că se va aduce o mare perturbație în interesele private, prin mutarea capiitaliei la București; pentru toate aceste perderi trebuie ca să căștigămu macar întemeierea unui Statu romănu, care să facă parte din marea familie europeană; și dacă ar fi ca să ne mulțămimu numai cu o unire provisornică, nu știmu dacă Moldovenii ar aplauda atăta la acea unire, și dacă ea va fi de agiuns de puternică spre a se susține în contra tuturor nemulțămirilor ce vor isvori din pagubele materiale ce vomu suferi.” Astufeliu Viitoril este totudeodată și unionistu și separatistu! Este unionistu precumu zice că era D. Panu chiar la începutul sesiunei actuale a Adunărei, precumu au fostu deputații țerei în Adunările ad-hoc în 1857, precum au fostu într'atătea rănduri toți străluciții noștri bărbați de statu de tote fețele și din Iași și din București, precumu D. Cogălniceanu, și D. Brăiloiu, precum D. Alecsandri, și D. Arsachi, precumu Brătenii și Catargiii, într'unu cuvăntu, precumu au fostu întregu partitul naționalu, adică dorindu unirea și cerănd'o de la puteri cu principe străinu care să fondeze o dinastie. Însă dorința și cererea aceasta n'au băgato în samă majoritatea puterilor nici după rostirea dinanelor ad-hoc din 1857, nici după poturile Adunărilor Elective de la 1859 și păn 'astăzi. Ce este, dlară, de făputu cu Europa dacă interesele ei o povățuescu să nu puculte cererile divanelor din 157? Ce este de făcutu cu puterea suzerană și cu puterile garante care, după Convenciorea din 1858, de prinneau recunoscutu unirea în persona alesului dela ---------.--..ca poi?