Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-06-11 / nr. 207
Garhileani Ciombani, crezu pe acel din membrii săi, care are să înlocuească pe capul comunei în președința consiliului. Capul comunei poate asista la deliberațiuni pentru a da lămuririle trebuitoare, el se retrage însă la vot. Locuțiitorul seu în președinție trimite d'a dreptulu deliberațiunea sub-prefectului, sau ministrului de interne pentru acele șeapte orașe arătate la Art. 47. Art. 77. Consiliul face reglementele pentru administrațiunea interioară a comunei și ordonanțele de poliție comunală. Aceste reglemente și ordonanțe nu potu fi contrarii legilor și reglementelor de administrațiune generală sau districtuală, pănă în 48 care la Copie de pe aceste se trimitu comunele rurale sub-prefectului, la comunele urbane prefectului, pentru a o transmite comitetului permanentu, și pentru cele șapte orașe ministeriului de interne. Consiliile comunale pot oficia pedepse pentru călcătorii regulamentelor și ordonanțelor lor interioare, dacă asemenea pedepse n'ar fi olărite încă de legi, ele îinse nu vor putea întrece pedepsele de simplă poliție. Art. 78. Consiliul numește: 1) 2) Arhitecții și împiegații de funcționarii de orice grad în comună, însărcinați cu clădiri sau conservarea edificiilor comunale. 3) Directorii și conservatorii de așăzăminte de folosință publică, sau de petrecere, atărnate de comună, precum și membrii tuturor consiliilor ce s'ar rindui în privirea administrațiunei comunei. 1) Doctorii, bhirurgii și veterinarii ce se întrețin cu cheltueala comunei se numescu de consiliul naiv, dintre cei recunoscuți de consiliul medical superior cu dreptul de a exercita profesiunea lor. 5) Profesorii și institutorii școalelor întreținute de comună, se numescu de consiliul comunal dintre cei recunoscuți de consiliul superior al instrucțiunei publice. Art. 79. Consiliul revoacă sau suspendă împiegații plătiți de comună și a cărora numire ii este atribuită. Aceștia însă potu apela la comitetul permanentu. Art. 80. Consiliile comunale ale orașelor București, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ploești și Ismail, în toate casurile prevăzute prin articolul de mai sus și în cele următoare unde consiliile sunt datoare a se adresa spre notificare sau aprobare cătră comitetul permanentu, se vor adresa la șinistemul de interne. stricănd ministrulotărîrea acestoru consiliuri sau refusindu-le aprobarea sa, ele potu a se adresa consiliului de Statu, și în de pe urmă apelu la consiliul miniștrilor. Art. SI. Comunele și vor păstra vechile lor numiri. Preschimbările nu se potu face de cătu după cererea comunei, încuviințată de comitetul permanentu, și aprobată prin decretu domnescu. CAPITULUL VI. despre primarele și atribuțiunile sale. ÎArt. 82 Fie-care comună, urbană sau rurală, are în capulu ei unu magistratu numitu primariulu comunei. Art. 83. Primariul comunei în comunele rurale se alege de alegătorii comunsi de o dată cu membrii consiliului și se aprobă de prefectu; in comunele urbane se numesce de Domnu dintre acei trei consilieri cari vor fi întrunitu voturi mai multe la alegeri. Art. 84. Puterea executivă alege și întărește dintre consilieri șese ajutoare pentru orașele ce trecu peste 40,000 locuitori; patru pentru orașele pănă la 15,000; 15,000 pănă la 6.000; duci, pentru comunele de la 6,000 pănă la 3,000 suflete, și unul pentru comunele mai mici, trei, pentru orașele de la Art. 85. Primarii comunelor și ajutoarele lor se reînnoescu, de odată cu membrii ce esu jumătate plus unu, din cinci în cinoi ani în comunele urbane, și la unu anu la comunele rurale, conform Art. 32. În comunele urbane primariul se numește dintre cei ciuci aleși conformu Art. 83, iar ajutoarele dintre toți consilierii. Art. 86. Tragerea la sorți a membrilor ce estie se va face în ședință publică. Această ședință se va anunța cel puținu cu șeapte zile înaintea tragerei la sorți a membrilor ce esti. Alegătorii nu se vor putea covoca pentru alegere de cătți după 15 zile după ce se va publica numele membrilor eșiți. Membrii ce esti vor funcționa pănă ce se va face noua alegere. Art. 87. Primarul este singuru însărcinatu administrarea comunei, el poate însă delega parte din căderile sale unuia sau mai mulți din ajutorii săi, ori în lipsa acestora la însuși unii din membrii comunei cu dictu de alegător. Art. 88. Primariul, fiindu totodată și unu delegatu al administrațiunei centrale, se află sub autoritatea Guvernului. El este unu magistratu însărcinatu cu privigerea poliției, manținerea ordinei publice, cu luarea tuturor măsurilor privitoare la buna stare și liniștea locuitorilor comunei, și în sfirșitu cu orice alte îndatoriri ce i s'ar pune de lege. Art. 89. Primariul este însărcinatutatea administrațiunei superioare cu următoarele datoriri: Cu publicarea și esecutarea legilor și regulamentelor generale. b) Cu esecutarea măsurilor de asigurare publică. e) Cu poliția comunală a piețelor publice, a stradelor etc. d) Cu conservarea și administrarea proprietăților comunei și a drepturilor ei. e) Cu articolele de îndestulare publică. f) Cu cautarea veniturilor, privigherea stabilimentelor comunale, și cu comptabilitatea comunală. g) Cu redacțiunea budgetului și darea socotelilor de cheltueli. h) Cu propunerea cătră consiliulu a creărei de nuoe venituri comunale. i) Cu învoirea tâligurilor, facerea contractelor și adjudecarea lucrărilor comunale, conform închierilor consiliului comunal, in marginea legilor și a regulamentelor în ființă. c) Cu înfățișarea drepturilor comunale justiției, ca reclamantu sau ca apărătoriu, sau cu deînaintea legarea acestui dreptu cătră oamenii de specialtate. ) Art. 90. Măsurile luate de primari in cercul ati- Cu dresarea listelor electorale, bațiunilor sale se dau sub formă de disposițiuni, dinta privigherea și menținerea ordinei publice unui Art. 91. În orașele care trecu peste o popolațiune de 3.000 locuitori, Domnul are dreptul de a încredința priveghierea și menținerea ordinei publice unui anume funționariu de poliție, care în București poartă titlu de prefect de poliție, iar în celelalte orașe de capi, ori de comisar, de poliție, Art. 92. și se poate delega la unul din Primarul este însărcinatu cu actele civile ajutorii săi, sau la unul din consilieri. Art. 93. Primarul este însărcinatu cu judecăți de contrasențiuni de simplă poliție, conformu legei de instrucțiune penală. Art. 94. Nu potu fi primaru nici ajutor funcționarii statului sub or-ce denumire, sau întreprinzătorii de venituri și lucrări publice ale comunei. Art. 95. Primarii și ajutorii lor potu fi suspendați de cătră prefecți în comunele mai josu de 3,000 locuitori, iar la cele de o mai mare populațiune numai de cătră ministeriul de interne. Revocarea lor la comunele de mai puținu de 3,000 locuitori se fate numai de cătră ministrul de interne, iar la comunele ce trecu peste 3,000 locuitori numai de cătră Domnu. Art. 96. Primarele are supra-privegherea ospiciilor, biurourilor de binefacere, școalelor, caselor de închisoare ale comunei, bisericilor, întru cătu se atinge de conservarea și întreținerea lor. În privința aceasta, el vizitează zisele stabilimente de căte ori socoaite de cuviință și arată consiliului abusurile ce au descoperitu și imbunătățirile ce sunt trebuitoare. Art. 97. În casa de răscoală, atrapamente ostile, de loviri grave făcute păcei publice, sau de alte evenimente neprevăzute, cănd cea mai mică întărziere ar putea căuta pericole sau pagube pentru locuitori, primarul poate face regulamente și ordonanță polițienești (afară de orașele unde sunt prefeți, capi și comisari de poliție) cu condițiune de a le comunica de îndată consiliului comunal, și de a trimite de îndată copii cătră prefecți, alăturăndu'i și motivele pentru care ei au crezutu a se dispensa de a recurge la consiliu. Esecuțiunea va putea fi suspendată de cătră prefectu sau suprefectu. Aceste regulamente și ordonanțe vor conteni de îndată de a avea efectu, dacă nu vor fi întărite de consiliul comunal în cea întăiaa sa ședință. Art. 98. Primariul este însărcinat cu îngrijirea de a feri și a opri întămplările ce ar putea fi ocasionate de furioșii și nebunii lăsați în libertate. Dacă va fi necesitate, primariul poate ordona depunerea furiosului sau a nebunului, cu a căruia pază și îngrijire nu s'ar însărcina familia, într'o casă de sănătate sau ospiciu, cu aceasta însă de a înștiința în termina de trei zile pe procurorul de lăngă tribunalul județului. Art. 99. Primarele are datorie de a privighea persoanele și locuințele dedate prostituțiunei. Elica toate măsuțele cuvenite pentru a asigura sănătatea, moralitatea și liniștea publică. Consiliul face în privința aceasta regulamentele ce le socoate trebuitoare și folositoare. Art. 100. Poliția spectacolelor aparține primariului; el poate opri în împrejurări grave orice representațiune pentru a sigura paza liniștei și a moralităței publice. Primarele efecută regulamentul făcutu de consiliul comunal în privința spectacolelor. Consiliul privighează de a nu se da nici o representațiune contrarie ordinului publicu. Art. 101. Primarul, sau în lipsă și ajutoriul delegat de el, verifică celu puțin odată pe lună starea casei comunale. El redige un procesu verbal de verificare și-l supune consiliului comunal. Art. 102. Primarele poate suspenda pentru un terminu, ce nu va trece însă peste șase săptămini, pe împiegații comunei, afară însă de secretar (scriitor) și perceptor (strîngătorul de dări). La casa de necesitate de a se suspenda unul din acești funcționari, primarele propune această măsură consiliului. Art. 103. velor, titlurilor, documentelor comunei și Primarele privighează la păstrarea arhiregistrelor stărei civile, și privighează ca aceste acte să nu se peartă, sau să se înstrăineze din depositu. Unu îndoitu inventariu se face despre toate aceste acte. Art. 104. Regulamentele, ordonanțele, corespondențele, fie ale consiliului, fie ale primariului, se subscriu de cătră primariu sau ajutorul ce a inlocuește, și se contrasemnează de secretar. Dacă casul s'au hotărit în consiliu, aceasta se menționează în publicațiune și în cele alte acte. Art. 105. lui sau ale primariului se publică prin Regulamentele și ordonanțele consiliuîngrijirea primarului prin proclamațiuni și afișe. În sate publicațiunea se face prin cetirea în publicu la eșirea din biserică și la casa comunală. Aceste regulamente devinn îndatoritoare a cincea zi după publicațiunea lor, afară de casurile cănd terminul va fi determinatu prin însuși regulamentul sau dată. Aceste regulamente și ordonanțe se dau în forma următoare: Primarul (sau primarul și consiliul comunal) din comuna ..... județul ...... ootărește sau oridivă-l.. Art. 106. Primarii sunt plăatiți din cutia comunală. Lefele lor se hotărescu de cătră consiliul comunalu. Comitetul permanent însă are dreptul de a modifica cătimea lor în proporțiune cu greutatea funcțiunei și cu mijloacele comunei. Ajutorii săi vor avea numai o diurnă pentru zilele în care vor fi lucrat. Art. 107. nali va fi o eșarpă cu colorile naționale purtate la Semnul distinctivuau primarilor comncingătoare. Art. 108. În casa de răscoală, de atrupamente ostile, sau de loviri grele făcute păcei publice, primarul, sau acela ce'l înlocuește, va putea cere d'a dreptulu intervenciunea puterei armate comunale sau a autorităței militare, care vor fi datoare a se conforma acestei cereri. Cererea va trebui a fi pururea făcută înscrisu. CAPITULUL H. despre secretarul (scriitorul) consiliului comunal. Art. 109. În fie-care comună urbană este unu secretar, în fie-care comună rurală este unu scriitoru. Acestu funcționar este numitu, suspendat și revocat de cătră consiliul comunal. Numirile, suspendările și revocările, trebuie a fi încuviințate de comitetul permanentu. suspensiunea poate însă fi aplicată provisoriu de cătră consiliul comunal. Art. 110. Afară de casurile de boală sau de serviciu publicu nesalariatu, cănd absența secretarului sau a scriitoriului va dura mai multu de o lună, acela care îl va fi înlocuitu se va bucura de salariul său. Art. 111. Consiliul comunal, cu apreciațiunea comitetului permanentă, hotărește salariul secretarilor și al scriitorilor. Art. 112, însărcinatu cu redacțiunea Secretarul și scriitorul este în specialu proceselor verbale, și cu transcripțiunea tuturor deliberațiunilor. El pentru aceasta ține un registru sub scrisu și parafata de primarul comunei. Procesele verbale transcrise sunt adeverite de primariu și de secretar sau scriitor. Art. 113. Secretarul, (scriitoriul), este datoriu a se conforma cu instrucțiunile ce i sunt date, fie de consiliu fie de primariu sau de ajutorul ce'l inlocuește. CAȘTULULNHI, despre perceptoriul sau străngătoriul darilor comunei. Art. 114 Consiliul comunal pumnește, suspendă sau COIU cu sub autoriîn ordonanța