Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-06-25 / nr. 211
nam NO. 211. Etgibpna Mominia Asepvta fiie eve ve una ghire sertemîna. Rretini reginmentate anii 22 lei. Abonamintele se fassi în Iassi la digestag în Vnepgesti si rghin distghiete la esreditoghiile rostelog, nea foiei, ndita Tabalagilogii. Rretini re plei Irmi 27 lei. I488ILI GOI 25 IVMIE IUD..ANGUL GI. AVIZU Cătră domnii abonați ai TRIBUNEII. Domnii vechi abonați ai acestei foi, al căror abonamentu espiră cu No. din 6 iulie viitoriu, că tu și acei carii ar dori a se abona de acu'nainte, să binevoească a ne încunoștința de timpuriu, pentru ca astfeliu să putemu regula din timpu oportunu espedițiunile pe trimestrul viitoriu. uoi COMANIA. Ipăsgi 25 iunie. Din lăuntru pace și răbdare, răbdare meritorie care credemu că va ține păn'la promulgarea și publicarea nuoului amăzămăntu politicu. O depeșă electric la București, cu data din 23 iunie, și comunicată publicului prin foaia publicărilor oficiale de aici din lunea trecută, ne-au adusu știria că protocolul conferinței din Constantinopoli, prin care puterile garante recunoscură nouele instituțiuni ale Romăniei create în 2 maiu, s'au subscrisu de ambasadorii puterilor la 21 iunie, și că notificarea cuvenită, din partea Înaltei Porți, are să purceadă din Constantinopoli chiar astăzi joi 25 iunie. Depeșa adauge că Monitorul de sămbătă sau multe luni, adecă lunea viitoare, Geo Lă3an ,va publica promulgarea domnească, de asemenea că M. 8. Sultanul, aflăndu despre grozava inundare din Romănia, au ordonatu a se pune la dispozițiunea agenției noastre din Constantinopoli suma de 150.000 lei spre a veni în ajutorul celor inundați. De la București altă mai vrednicu de în 17 iunie, care ne sosi de-abia ieri, decătu că d. semnatu nu găsimu în foaia oficială de la ministru al cultelor și al instrucțiunei publice, după propunerea făcută de consiliul supede la 5 la 5 Iași cătu și mor de instrucțiune, în ședința la iunie, au luatuotărirea de a se ține, septemvrie viitoriu, atătu în în București, concursu pentru trimiterea de tineri cu spesele Statului pe la universitățile Europei luminate unde să se poată perfecționa în specialitățile ce nu vor fi existăndu încă în scoalele noastre, sau în acele specialități ce le-au urmatu în facultățile indigene. Reproducemu mai grosu, în întregimea sa, însuși testul acestei însemnate otărîri ministeriale, pertru care amu ave a face domnului sinistru mai multe laude de căt cîrtiri. Dară fiindu că se poate ca critica actului ministerialu, cea permisă prin ordonanța asupra presei, să nu ne fie iertată aici, va poate încă să fim chiar censurați și avertiți dacă amu cuteza a o face, conformu cu rostirea ordonanței din 1859, de aceea cu cea mai sinceră părere de rău caută să ne reținemu de a lăuda și ceea ce este în adevăru de lăudatu în decesiunea d-lui Bolintineanu. Actualul ministru al instrucțiunei publice, ca și unii din predecesorii sei mai luminați, ca domnul Vasilie Mălinescu bunăoară, pare că au înțelesu că numai educațiunea noastră națională nu se poate să încredința pe mări străine, cutezămu cu toții a lu ura de bine pentru aceasta, în numele junimei studioase și serace. Urarea aceasta măcar să nu ne fie împutată,căci o scoatemu din Departe de noi urîtul cugetu de a auta animositatea de clase între seraci și avuți! - inim ceremu protecțiunea generoasă a omului de bine pentru tinerii seraci și fără sprijinitori. Nimene nu poate princepe mai bine decăt unu Bolintinianu apelul ce facemu aici ministrului, căci cine poate fi mai pătrunsu de acestu mare adevăru, că seracul luminatu și bine-crescutu este astăzi adevăratul aristocratu, adevăratul omu binenăscutu pentru Romănia? Din afară, iarăși reboiu în Europa, resboiul 26 iunie (u8. n.); și tot resboiu în America, oștirea federală îmoano-germanu renceputu prejma Rismondului, și aici și acolo unu resboiu încrăncenitoriu ce n'are semne să se sfirșească în seara aceasta. MINISTERIUL CULTELOR și AL INSTRUCȚIUNEI PUBLICI. În vederea propunerei făcută de consiliul superioru de instrucțiune, prin procesul-verbal în ședința de la 5 ale curentei, se dă, spre cunoștința celor ce se cuvine, că la 5 septemvrie viitoriu se va ține concursu atăt la Iași cătu și la București pentru trimiterea de tineri pe la universitățile din străinătate că spesele Samei. Condițiunile de admitere la concurs sunt cele următoare, prevăzute de legea stipendiilor din 30 maiu 1861. Stipendiile se vor da la elevii ce vor fi terminatu cursul învățăturilor din facultățile indigene, și vor vor se meargăaa asculta și alte cursuri prin facultățile străine. Nu se vor acorda burse decătu la acei elevi carii, dăndu esamen pentru învățăturile gimnasiale, vor avea necesitate să se perfecționeze, în facultăți străine, pentru specialitățile ce nu vor fi existănd încă în școalele din Principatele Unite, sau carii vor voi a se perfecționa în specialități ce au urmatu în facultățile indigene. Concursul va consista: 1) din o probă înscrisa, 2) din o probă orale asupra obiectelor respective. Aspiranții, pănă la epoca ficsată pentru concursu, potu a se presenta la ministeru spre înscriere. Ministru, D. BolintINEANU. nu e de lipsă a face vorbă multă despre reposatul învățatu și ilustru patriotu Romănu, Ssimion Vărnuțu, a cărui samă este așa de pu ținĂ PSIRICULU Nemuritoriului Romănu simion bărnuțu COMPUSU DE scoliciulsevu troror lateșu. Onorabilă Adunare! În aceste momente solemne de adîncă întristare, căndu inima Romănului cea nesînțitoare se pare a fi nemăngăiată și durere, bilă și de jelectați'mi voie să unescu și eu căteva cuvinte cerute de momentu, la și demnă a onor. profesore d. Gheorghie Mărzescu:, Că nici cuvăntarea cea tristă, ardinte, respăndită între Romăni și cunoscută și stimată chiar în țările străine, încă în viață, Elu era și istoria națională a Romănilor, neputăndu ave o paciență mai îndelungată față s'au grăbitu cu meritele lui cele înalte și destinse, de iau înregistratu faptele lui, laudele lui, și mărirea lui, la paginele sale cele mai ilustre. De nici vorbe alese, nici espresiuni înflorite la elogiulu nemuritoriului Bărnuțu, învațatura lui, și faptele lui, care au fostu totdeauna in consecința cu vorbele și cu învațătura lui, vor spune singure de sine, acelor cari nu lau pututu cunoaște mai de aproape, cine este omulu acela atătu de renumitu, a cărui perdere eternă din mijloculu nostru o resimte sub vălulu întristărei însuși geniulu cel bunu al națiunei Romăne, de la Tisa pănă'n Nistru, însuși geniulu cel binefăcătoriu al umanităței, pentru că patrioții naționali sunt singurii amici adevărați ai genului umanu. Viața reposatului Bărnuțu au represintatu virtutea romănă strămoșească, și caracterulzu Romănului cel naționalu. Mintea lui au fostu pururea în ocurență cu progresulu știiinței și juristu și politicu mare, era și teologu. Inima lui, dacă seculului seu, elu era filosofu profundu adevăratu, teoreticu și practicu, potu zice așa, l'au făcutu să fie unu idolu pentru familia sa, pentru amicii și școlarii sei; eară n partea națiunei romăne, specialminte din partea celor trei milioane Romăni de presto Carpați, inima lui cea nobilă și sinceră, unită cu învățătura lui, iau dobănditu o amoare și o încredere atătu de mare și universală - chiar în înpregiurările cele mai critice și mai periculoase pentru existența lor națională-că istoria umanităței rare ori, foarte arare ori, nu arată exemple de atăta simpatie popolară, și de o inimă luminată atătu de credincioasă! Bacă în scurtu omulu nostru, eacă tronulu și corona lui! Însemne proprii, și demne chiar de cea mai mare și mai adevărată splendoare a unui muritoriu. Dară căndu au sunatu și pentru dănsul oara cea fatală, elu însuși n'au avutu ce face; au fostu însă plinu de fericire cănd și-amu plecatu fruntea't sănină sub legea cea eternă și nestrămutată a naturei, și au trecutu de pre pămăntu la viața cea adevărată. S'au dusu și elu, cumu s'au dusu și toți ceialalți iluștri patrioți Romăni, reposații întru fericire erudiți, politici și consuli însemnați, carii au fostu măndriea și fala națiunei noastre! Tristă Romănie a ta soartă se complică totu mereu în concertululumei, și pe fie care zi reclamă ajutoruri romăne potenți și luminate, fară fiii tăi, chiar cei mai aleși, se trecu ca roua dimineței, ca florile din cămpu! Mi-aducu aminte, onorabilă adunare, de calitățile și meritele cele admirabile ale răposatului Bărnuțu, ca profesore la Romăni, preste Carpați și aice în Moldova. Dați-mi voe să trecu iute preste ele. Nu mă înșeală nici istoria, nici mărturia cea sinceră, onorabilă și demnă a profesorilor Romăni, nici memoria mea proprie. Elevulu din Bocșa romănă, de la Carăi iscoalelor