Tribuna Româna, 1866-1867 (Anul 8, nr. 255-285)
1866-09-15 / nr. 264
Prețîul pe grnmatate anna No. 261 Prețîul pe trei luni 2| leî. ANUL VIII. t'oie ese c turnetri pe ceptenunia. Adonamintele se fa eu la Iassi la directionea foieï. aditia Talpalariloru, iar în litiim.esti si prin districte la espeditoriile poștelor. IASSII JOI 15 SEPTEMVRIE 1666. REVISTA IXTERIORA Reproducemu si noi,dupa foile bucurestene, epistola M. S. principelui domnitoriu către muma neuitatului Anastase Panu. Ea este unu documentu pretiosu pentru nemangaiata muma, pentru surorile si rudele intristate ale răposatului, inse, pentru tierta intreaga, cuvintele Principelui sunt inca si mai insemnatoare, potematice, si pline de invetiatura. Quandu M. S. vorbesce de nobilul u camei evit si de completa neinteresare a illustrului nostru concetatianu, cu totii trebue se simti recunoscători pentru acesta frumosii si bine meritatu omagiu. In adeverii, Panu avui unu caracteru nobilii si neinteressatu, si tocmai pentru aceasta au fostu unu barbatu politicu cu autoritate. Cine nu scie ca Panu, ministru primariu al Domnitorului Cuza, fara avere, lipsita chiar de mijloace, impressuratu de sollicitari din partea călugărilor Greci, intr’o di tocmai quandu punga i era cu totulu desierta, au refusatu cu despretia si indignatiune banulu corruptiunei? O singura apucatura venala ar fi facutu fortuna ministrului, inse fruntea sa n’ar fi mai fostu curata; inse probitatea bărbatului de statu n’ar fi remasa ca lauda cea mai durabila a acestei generatiuni, menite a incepe o era noua. Dara, junele principe are totul aventuru de a dice, ca numele lui Panu e demnui de a figura pe cele mai frumose pagine ale istoriei noastre. Sperantia noastra cea mai vie este ca virtuțile omului politicii vor fructifica in Romania, si ca probitatea si neinteresarea nu vor mai fi de-ac’nainte asta de rare intre noi. Eaca Epistola M. S. Principelui Carol : „Doamna, „Mortea D-lui Panu n’a fostu numai pentru dumneza o perdere amara; ea este unu doliu pentru tiara intreaga. Victima a generoasei sale ardori si a devotamen tului seu fara margine pentru causa nationala, fiiul D-tale bine meritase de a vedea ordinea si pacea stabilindu-se in România intr’unu modu durabilii. Daca nu ’i a fostu datu a asiste la intreaga deplinire a operei la care se consacrase, daca o morte nefericita l’a rapitu departe de pamentul natal, va fi, cel putinu, o consolatiune pentru ai sei de a culege omageri ce se aduc memoriei D-lui Panu, si unanima mărturisire a stimei publice. Poti fi mandra, doamna, ca ai avutu unu asemenea fiiu, care a aretatu unu asia de nobilu caracteru, o asta de complecta neinteresare, si alu cărui nume este demnu de a figura pe cele mai frumoase pagini ale istoriei nostre. „Tienu a me asocia cu simtimentulu generalu, si voiu a te asigura, doamna, cai daca D. Panu nu mai este, familia sa poate de actima inainte compta pe interesul meu. Va fi totdeauna pentru mine , o via satisfacere de a’mi aduce amintei de virtuțile fiiului D-tale, si voiu fi fe ricitu de a da familiei sale dovedi del stima si simpatia mea.” CAROL. „La Palatulu Cotroceni, 5(17) Sept. 1866.“ i D. Radu Ionescu, membru al Consiliului communal din București, si delegații la ceremonia immomentarei illustrului Anastase Panu, in Iassi, la 9 septemvre? au cetitu urmatoriulu discursu: Domniloru: „In numele comunei si a orasiului București, ertati-me adice pucine cuvinte spre a exprima adenca sa durere pentru perderea ilustrului barbatu, pe care mortea, nedreapta in lovirile sale, l’a rapitu din mijlocul nostru atata de timpuriu, si atunci candu el trebuia se traeasca spre a vedea România regenerată si ajunsa la cele mai scumpe dorinti ale sale. „Cunoasceti toti pe Anastasie Panu, tiara intreaga ’lu cunosce si ’lu plânge, queci prin virtutile sale, prin caracterul seu, prin faptele sale patriotice. Panu nu era, nu este, numai virtuosul cetatianu cu care Ialsii se potu făli. Panu este omul i ilustru alu României intregi. Gloriea sa este una din cele mai curate si mai Ruinöse din dietele nostre ; si cu catu timpul, care sterge firele si stinge pasiunile, va trece peste mormentulu acesta, cu atatu gloria lui Panu va fi mai stralucitore, cu atatu numele seu va fi mai scumpu posterității. Va fi scumpu posterității pentru ca elu ’i va aduce aminte pe multi din aceia cari au purtatu cu curagiu si demnitate drapelulu Unirei, Autonomiei si marirei nationale. Va fi scumpu posterității pentru ca in timpurile cele mai grele pentru tiara nostra, si candu multi au slabitu si au cadiutu imprejurulu seu, elu au fostu dintre cei pucini cari au remasu neclintiți in credintiele lor, si au luptatu cu bărbăție pentru libertățile publice, pentru derepturile poporului, pentru prosperitatea patriei române. Va fi scumpu posterității pentru ca el este cel mai frumos exemplu de onore, de probitate si de moralitate publica, ca cetatianu, ca magistrat, ca omu de statu. Ca, domniloru, pentru aceste virtuti, atatu de rari in timpul nostru, memoria lui Anastasie Panu va fi scumpa generatiunilor viitore mai drepte si nepartinitore in sentinttele sale asupra omeniloru. „Asi dori se desfasiura inaintea D- vostra viatia intreaga a lui Anastasie Panu, viatia plina de invatiaminte pentru noi si pentru urmasii nostri ; viatia furtunoasa, ca si timpurile prin care au trecut; viatia care cuprinde istoria dureroasa a tierei nostre in anii cei din urma. Cunoașteți inse toti aceasta viatia care merita admiratiunea tuturor omeniloru onesti, si orice asta spune nu va putea descrie cat a fostura de fecunda in fapte frumoase si catu de plina de lupte, de persecutiuni si de amara suferintia. Se ne plecamu dar capul cu respectu inaintea acestui virtuosu cetatianu, se lasamu se cadia din ochii nostrii o lacrima de recunostintta, si se salutamu pentru cea de pe urma oara aceasta inima frumoasa, acestu nobilu caracteru. Cununa cea mai frumoasa ce se poate pune pe capul unui omu, este cununa virtutei civice, si aceasta cununa România intreaga o va pune pe fruntea curata a marelui cetatianu Anastasie Panu.” Aveamu totu cuventulu de adice que Programulu politicu Beldiman—Panaitiu nu va referi nici unu spiritu, nu va rescoli nici unu corpu . . . nici chiar pe corpulu electoralu iassianu, necumu corpulu electoral al r. Moldovei. Pentru a scormoli in clica de astadi lumea noastra politica, se cere, pe semne, alta-ceva decatu unu simplu Programu. Lumea e satuita de vorbe pompoase si sonoare : ea vrea mai cu sume ca Programele politice se nu sune a desiertu, se nu fie desici imfhite cu ventu. Dar apoi, ceea ce se intreaba mai cu sete acumu sunt faptele, fie catu de mici, numai bune se fie si de consequintia, adeca se nu fie numai de celle pornite din interesulu propriu, de celle ce se chiama egoistice, si regulate