Tribuna Româna, 1866-1867 (Anul 8, nr. 255-285)

1866-10-24 / nr. 272

Protia! pç ffUnnâ/dtc annïi /i? W>ï. Xu. 272 î?Unistri soie­esc îic ïuifli o­ri pe peptemnita. Aliom­­iniiitoli se fa en în Iassi­­;i diri­ cuoriva foi ci. uditia ’liiljialariloni; n juin dist l'ide la­­ isib'ditoriile imsteioi, iar ni. Kti­arosM IASSI I LUXJ 21 OCTOJIVl­I ISS G. Prețul 1 pe trei luni 21 sec. AXUL VIII. I membri, 8 esiti la sorti, si unul ce au­­ fostii lipsa din minierul total de 17. „Cei din dispari­rea I­ ie, a Il-a si a IlI-ea se convoacă la Primărie, si cei din­­ a IV-a, a V-a si a Vl-a, dupa vechea­­ numire a disparu­rilor, in sala Palatului j Administrativii. Primar: D. GUSTI. I­EYIETA ISTEHIOKA Iasșiulu romanii este astazi invesuiitu in eloliu, pentru moartea prematurata a procu­rorului de lenga curtea de appelu, 1). Nicu Casimir. Romania întreaga, candu va aftia, se va întrista de perderea lui Nicu Casimir. Acestu june magistrații era falia mi­­nisteriului publica iassianu; era inca si mai mult ii­ era lauda tenerei generatiuni viguroase a timpului acestuia, carea unesce cu o solida instructiune si o crest­ere delicata. Noi plangemu de perderea june­lui Nicu Casimir, ca de amuțirea unei parole elocinti in care stralucia onesta­­tea cugetarei unita cu generoasa vigoa­re a simtimentelor relevate. placa in ce termini am­untiaza aceasta nereparabila perdere confrații nostri de la “Çonstitutiuni a/’ “Moartea ne au răpi­tu pe si nulti din cei mai eminenti juni ce posseda justitia si orasiulu nostru. “Junele doctor in legi NICOLAI T. CASIMIR, procurore de secțiune­­ pe langa Curtea de Appelu, dupa o scurta boala, au repausat ieri, vineri la 2 oare, in e­­tate abia de 23 anni. “Vestea unei morți asta de crude, si a­­tata de pripite, au aruncatu, putemu afirma, o profunda coastei natiune in intregu ora­siulu nostru. “Luni, 24 octomvrie, vom întovărăși la moimentu obse­utele acestui june atat de destinsu prin intelligentia si inima sa. “Processiunea funebra va porni la 10 oare­gium­atate de la domiciliulu umhru­­­­lui reposatului, D-lu Iacovachi Leon. “Se plangemu cu totii aceasta nenoro­cire, ce au im­plutu de jale justitia si inima tuturoru oamenilor de bine, si de­­ onoare !” Multe si curate lacrimi s’au versatii pentru pierderea aceasta, cu care este asta de cruda certata justitia romana aici. Teneretulu magistratu­rei iassiane mai a­­lesu au plânsu din atleniculu inimei pe Nicu Casimir, si lacrimi ca aceste nu potu romane nefecunde pentru viitoriu. Juni­mea noastra plânge astadi cu amar ta­­lentulu si moralitatea secerate inainte de timpu­, timpulu ce vine deci este al morali­tății si al talentelor. Tierrena au coperitu de veci numai salma cea peritoare ; spiritulu seu inse credemu ca au remasu intre noi. . . D. Botezu, collegulu D-lui N. Casimir, au rostitu cea antere cuventare, apoi au ur­­m­atu I­. Ieraclide, presiedintele Curții ; in fine, chiar la mormentu, D.Tacob Ne­­gruzzi au incununatu oratiunile magistrale prin accentele duioase si sustiind­e elo­cinti ale amicitiei. ■«rasa n Aflam­­ despre intoarcerea M. 8. Prin­cipelui domnitoriu de la Constantinopoli următoarele sciri din depestele ministeriale trimise aici si publicate in foaia Progres­­sulu de sambata 22 octomvre. Depeste telegrafice. Bucuresti 22 octomvrie 1866. „Prea Inaltiatul Dominl au sosit astadi­­i la Giurgiu, si au plecatii la 10 oare, si­­ va intra in capitala sa, va priimi indata­­ după sosire toate corpurile constitutive ale Statului. Ministru MAVROGN­ENI. ________ k j „Maria Sa Domnitoriul au sositu in­­ capitala astadi 21 curentii, la 2 oare dupa­­ amenda­di, toata populatiunea l’au insotitu si aclamatii, bucuria poporului la culme,­­ buchetele de Hori si urările au urmatii pe i! Maria Sa pena la Palat, trupele in urma au­­ lefilatu cu aceleași urări entusiasteT­­ ION CHICA. ■---------------'■iii mifc—m mi ------------------­Totu in Frogre­ssulu gasimu o nota a­­ Primăriei iassiene relativa la cosirea u­­­­nor membri din consiliulu comunal spre­­ reunirea loi-annuale ceruții de legea in vigoare. Baca nota aceasta : Primăriei comunei Jassu­. Astadi in 22 octomvrie anul 1866, ca­rele 11 M2 diva, Consiliul Comunal, i in ssedintia publica, conform art. 32 sil 85 din legea Comunala, au operat tra­­­gerea sorților pentru membrii ce au a se reinnoi jumătate plus un­ulu. Membrii esiti sunt : I). Theodor T’eiitu. V Sandu Diulescu. n lăncii Corjescu. T) Alecsandni Raeovitia. Iconom. Em­. Tirighineanu. D. Dimitrie Gusti. T) Gheorghie Hristofor.­­ Theodor Codrescu. „Sub­ scrisul, conform art. SG, aliniatul al II-lea, publica numele membrilor esiti, si tot­odata invita pe D-nii alegatori co­munali, vediuti in foaia Progresulu­i. 7 din anul curent, ca la 6 nocm­vrie, Du­minica, pe la oarele 10 de dim­ineatta, se se întrunească in doua secțiuni, con­form art. 34 din lege, spre alegerea a 1) Profession ea de credinți« a D-lui Ion Ghica autre Craioveni Dom­niilori alegatori ai orasuu­lui Craiova.i­l In doue legislature in’ati onorații cu vo­turile voastre. Incuragiatu de încrederea ce’ m­u ati da­tu si convinsu ea ’mi amu îndepli­nitui missiunea in consciintia, indrasnescu, si , de asta data, a veni se solicitu sufragiile­r voastre si se­ mi propunu candidatura la ar­­­legerile ce sunteti chiar imti a face pentru­­ Camera Legiuitoarie.­­ Daca din timpulu candu ’mi ati incredin­­tiatu mie interessele tierrei lucrurile nu ar fi luata o prefacere însem­nătoare, nu asi avea nevoia asta­ di de nici o esplicatiune­­ si nu m­’asi crede obligatu a veni seve făcu o professiune de credintia politica ; daru de duoi ani si gium­atate de candu am incetatu de a fi represintantulu vostru, evenimente de cea mai mare consequintia s’au petrecutu in tierra, dupe revolutiuni au trecutu peste­­ noi, o dinastie, tare prin traditiuni de vir­tuti si de vitejia, mare prin legature de fa­­­­milia cu toate casele domnitoare din Europa, au luatu loculu unui provisoriu inspaiman­­tatoru , unu sistema retecitu si incompatibilu cu aspiratiunile natiunii au fostu resturnatu, si inlocu­ i s'au radicatu unu edificiu nou, asiediatu pe basile dreptatii si ale libertă­ții. tierra au intratu intr’o era de stabilitate care ’i permite a’si vindeca ranele trecutu­lui si a aspira la gloria si la prosperitate. Forma de guve­rnu ce’si au da­tu tierra, prin propria sea initiativa si volutia, este aceea de monarchia constitutionale, turn gu­­vernn suveranii, dar tu realitate subordinatu unei volutie care respecte afara di­nt­r­e multi, si care’lu poate ch­iama la dat­or­iele scale ori de cate­ ori s'aru abate de la densele. Este o datoria sacra a veni se ne spunu in toata franelietia cumu intielegu eu suve­ranitatea nationale, aceasta putere din na­­intea careia toti treime se ne inch­inamu si se ne supunemu cu respecta. Suveranitatea nationale este vointta po­porului basata pe dreptate si pe ratiune. Ea nu treime confundata cu vointia multimei, queci vointta multimei, nefiindu determinata prin luminele cunostinttei si ale convictiu­­niloru politice si sociale, nu este totu­de b­una compatibile cu ratiunea, si nu face de catu a transfera domnirea bunului plăcu si nedreptatea de la unu singuru omu la gloate, a întrona despotismulu numerului și domi­­natiunea inferiorității asupra inteligenți­e a rațiunei; a trece de la vointia unu. U

Next