Tribuna Şcolii, 1971 (Anul 2, nr. 30-76)

1972-10-07 / nr. 64

Modernizare Modernizarea invăţămintului, a şcolii nu ţin* de modă, nu este nici limitată in timp fi nici nu este determinată nu­mai de numărul pieselor fi aparatelor din laborator. Ea presupune schimbări d­e in conştiinţă, profunde restructurări in gindire, adeziune şi angajare fermă, * plenară. Modernizarea presupune, in acelaşi timp, reînnoirea corespunză­toare a conţinutului invăţămintului, al­e­ instrucţiei şi educaţiei, filtrarea rigu­roasă a tot ceea ce se transmite elevi­­­lor. Şcoala nu se mai poate sustrage­­ mişcării generale a societăţii, a ştiinţei­­i şi tehnicii. Altfel este emeninţată de izolare. Axa principală a dezvoltării sale trebuie să o constituie atitudinea­­ creatoare, inventivitatea, supleţea şi fle­xibilitatea, care, toate, asigură combus­tibilul ce alimentează cu energie mani­festările ce-l vor reprezenta pe tînăr la nivelul cel mai înalt al posibilităţilor lui. De aici decurge necesitatea ca şcoala să-şi găsească un conţinut adecvat şi o tehnologie didactică mo­dernă care să constituie expresia unei mai pregnante scientizări. In acest con­text nici profesorul nu-şi mai poate exerc­i­cita rolul în mod corespunzător decit dacă este supus unui proces specific de formaţie. El nu trebuie să fie doar o sur­să de informaţie, ci un modelator al vii­torilor creatori de bunuri materiale şi spirituale, capabili să elaboreze ipo­teze in legătură cu eficacitatea pro­cesului de invaţămînt, să pună un diag­nostic, să elaboreze o strategie a ac­tului educaţional. Documentele de partid şi, in­­­od special, cuvintarea rostită de secreta­rul general al partidului la Conferinţa Naţională a partidului definesc in mod pregnant atributele şi elementele unui invăţămint modern, capabil să facă faţa cerinţelor societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. Unitatea indisolubilă intra cerce­tare, producţie şi invăţămint, finalita­tea precisă a fiecărui tip de şcoală, crearea unui sistem liceal mobil şi suplu, astfel incit toţi absolvenţii să poată fi repartizaţi in producţie, orga­nizarea practicii tehnico-productive in întreprinderi, sporirea disciplinelor ştiinţifice, organizarea predării cunoş­tinţelor in forme mobile care să soli­cite creativitatea şi spiritul de acţiune, sunt doar citeva direcţii ale moderni­zării invăţămintului. „Realizarea unei pregătiri multila­terale - arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu - constituie o cerinţă im­portantă a economiei moderne, o con­diţie primordială a creşterii rolului cre­ator al omului in desfăşurarea produc­ţiei şi, pină la urmă, un principiu fun­damental insuşi comunismului care presupune manifestarea polivalentă in timpul muncii a fiecărui membru al societăţii“. O asemenea pregătire işi propune să asigure invatamintul românesc mo­dern pe toate treptele sale. M. RQ8EA 1: ■■■ ■ . v~’ ' I ■ ■raDDB Dragi tovarăşi şi­ prieteni, Doresc­­să încep prin a vă adre­sa dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor din Cluj, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. (Aplauze puternice, prelungite). Vă rog să-mi permiteţi să adre­sez, de la acest miting, un salut călduros tuturor locuitorilor muni­cipiului şi judeţului Cluj. (Aplau­ze puternice). Deoarece întîlnirea de astăzi este prilejuită de inau­gurarea unui nou an universitar şi, în general, a unui an nou de în­­văţămînt, doresc să adresez calde felicitări tuturor profesorilor uni­versitari şi tuturor studenţilor din Cluj şi din întreaga ţară, precum şi corpului didactic din învăţâ­­mîntul general şi liceal, tuturor e­­levilor din patria noastră. (Aplau­ze puternice, îndelungate). începerea noului an de învăţă­­mînt are loc la puţine luni după Conferinţa Naţională a partidului, care a elaborat un minunat pro­gram de dezvoltare în continuarea României socialiste, de înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea privind făurirea societăţii sociali.­ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ţinută la Cluj cu prilejul inaugurării noului an universitar de multilateral dezvoltate, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. (Vii aplauze). Sarcinile trasate de Con­ferinţa Naţională au implicaţii largi asupra tuturor laturilor vie­ţii noastre economico-sociale şi — se înţelege — implicit asupra în­­văţămîntului, care este una din cele mai importante activităţi de formare a omului, a cadrelor ne­cesare edificării socialismului. Am vizitat astăzi laboratoare ale Institutului politehnic şi Universi­tăţii din Cluj, pe care le cunoşteam de altfel dinainte. Doresc să men­ţionez că mi-a produs o bună im­presie preocuparea pentru dezvol­tarea şi înzestrarea acestora pe baza noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Acesta trebuie considerat însă doar un început, deoarece mai este încă mult de făcut pentru ca învăţămîntul superior din Cluj —ca de altfel întregul nostru invăţămint superior — să dispună de aparatura şi mijloacele tehnice corespunză­toare pregătirii în cele mai bune condiţii a viitorilor ingineri şi spe­cialişti pentru toate domeniile de activitate. Doresc totuşi să felicit conducerile celor două instituţii de invăţămint superior din Cluj pen­tru ceea ce au realizat pină acum. Sper că şi institutele pe care nu le-am vizitat au asemenea înfăp­tuiri, îmi exprim speranţa, convin­gerea că, mergînd pe acest drum, vom reuşi, intr-un timp relativ scurt, să asigurăm o dotare cores­punzătoare, la nivelul cerinţelor ştiinţei şi tehnicii moderne, a tu­turor institutelor de invăţămint s­­­­perior. (Aplauze puternice). Am constatat, de asemenea, ca satisfacţie, preocuparea sporită a institutelor de invăţămint superior pentru activitatea ştiinţifică, pentru legarea invăţămintului de cerce­tare, pentru o mai mare apropiere de producţie. Desigur, este cunoscut faptul că în Cluj există numeroase cadre cu o temeinică pregătire ştiinţifică. In activitatea de cerce­tare din Cluj, în multe domenii s-au obţinut rezultate bune din­tre care unele au fost deja aplicate în producţie, iar al­tele sunt în curs de a fi introduse. Folosesc acest prilej pentru a a­­dresa felicitări călduroase cadrelor didactice şi cercetătorilor pentru realizările obţinute pină acum şi pen­tru preocuparea de a dezvolta şi mai rapid activitatea de cercetare (Continuare în pag. a 2-a) La Institutul politehnic din Cluj REVISTĂ SAPTAMINALA Anul II Nr. 64 Simbătă 7 octombrie 1972 12 pagini — 1 leu

Next