Tribuna Şcolii, 1971 (Anul 2, nr. 30-76)
1972-10-07 / nr. 64
Modernizare Modernizarea invăţămintului, a şcolii nu ţin* de modă, nu este nici limitată in timp fi nici nu este determinată numai de numărul pieselor fi aparatelor din laborator. Ea presupune schimbări de in conştiinţă, profunde restructurări in gindire, adeziune şi angajare fermă, * plenară. Modernizarea presupune, in acelaşi timp, reînnoirea corespunzătoare a conţinutului invăţămintului, ale instrucţiei şi educaţiei, filtrarea riguroasă a tot ceea ce se transmite elevilor. Şcoala nu se mai poate sustrage mişcării generale a societăţii, a ştiinţeii şi tehnicii. Altfel este emeninţată de izolare. Axa principală a dezvoltării sale trebuie să o constituie atitudinea creatoare, inventivitatea, supleţea şi flexibilitatea, care, toate, asigură combustibilul ce alimentează cu energie manifestările ce-l vor reprezenta pe tînăr la nivelul cel mai înalt al posibilităţilor lui. De aici decurge necesitatea ca şcoala să-şi găsească un conţinut adecvat şi o tehnologie didactică modernă care să constituie expresia unei mai pregnante scientizări. In acest context nici profesorul nu-şi mai poate exercicita rolul în mod corespunzător decit dacă este supus unui proces specific de formaţie. El nu trebuie să fie doar o sursă de informaţie, ci un modelator al viitorilor creatori de bunuri materiale şi spirituale, capabili să elaboreze ipoteze in legătură cu eficacitatea procesului de invaţămînt, să pună un diagnostic, să elaboreze o strategie a actului educaţional. Documentele de partid şi, inod special, cuvintarea rostită de secretarul general al partidului la Conferinţa Naţională a partidului definesc in mod pregnant atributele şi elementele unui invăţămint modern, capabil să facă faţa cerinţelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Unitatea indisolubilă intra cercetare, producţie şi invăţămint, finalitatea precisă a fiecărui tip de şcoală, crearea unui sistem liceal mobil şi suplu, astfel incit toţi absolvenţii să poată fi repartizaţi in producţie, organizarea practicii tehnico-productive in întreprinderi, sporirea disciplinelor ştiinţifice, organizarea predării cunoştinţelor in forme mobile care să solicite creativitatea şi spiritul de acţiune, sunt doar citeva direcţii ale modernizării invăţămintului. „Realizarea unei pregătiri multilaterale - arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu - constituie o cerinţă importantă a economiei moderne, o condiţie primordială a creşterii rolului creator al omului in desfăşurarea producţiei şi, pină la urmă, un principiu fundamental insuşi comunismului care presupune manifestarea polivalentă in timpul muncii a fiecărui membru al societăţii“. O asemenea pregătire işi propune să asigure invatamintul românesc modern pe toate treptele sale. M. RQ8EA 1: ■■■ ■ . v~’ ' I ■ ■raDDB Dragi tovarăşi şi prieteni, Dorescsă încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor din Cluj, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. (Aplauze puternice, prelungite). Vă rog să-mi permiteţi să adresez, de la acest miting, un salut călduros tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Cluj. (Aplauze puternice). Deoarece întîlnirea de astăzi este prilejuită de inaugurarea unui nou an universitar şi, în general, a unui an nou de învăţămînt, doresc să adresez calde felicitări tuturor profesorilor universitari şi tuturor studenţilor din Cluj şi din întreaga ţară, precum şi corpului didactic din învăţâmîntul general şi liceal, tuturor elevilor din patria noastră. (Aplauze puternice, îndelungate). începerea noului an de învăţămînt are loc la puţine luni după Conferinţa Naţională a partidului, care a elaborat un minunat program de dezvoltare în continuarea României socialiste, de înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea privind făurirea societăţii sociali. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ţinută la Cluj cu prilejul inaugurării noului an universitar de multilateral dezvoltate, ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. (Vii aplauze). Sarcinile trasate de Conferinţa Naţională au implicaţii largi asupra tuturor laturilor vieţii noastre economico-sociale şi — se înţelege — implicit asupra învăţămîntului, care este una din cele mai importante activităţi de formare a omului, a cadrelor necesare edificării socialismului. Am vizitat astăzi laboratoare ale Institutului politehnic şi Universităţii din Cluj, pe care le cunoşteam de altfel dinainte. Doresc să menţionez că mi-a produs o bună impresie preocuparea pentru dezvoltarea şi înzestrarea acestora pe baza noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Acesta trebuie considerat însă doar un început, deoarece mai este încă mult de făcut pentru ca învăţămîntul superior din Cluj —ca de altfel întregul nostru invăţămint superior — să dispună de aparatura şi mijloacele tehnice corespunzătoare pregătirii în cele mai bune condiţii a viitorilor ingineri şi specialişti pentru toate domeniile de activitate. Doresc totuşi să felicit conducerile celor două instituţii de invăţămint superior din Cluj pentru ceea ce au realizat pină acum. Sper că şi institutele pe care nu le-am vizitat au asemenea înfăptuiri, îmi exprim speranţa, convingerea că, mergînd pe acest drum, vom reuşi, intr-un timp relativ scurt, să asigurăm o dotare corespunzătoare, la nivelul cerinţelor ştiinţei şi tehnicii moderne, a tuturor institutelor de invăţămint sperior. (Aplauze puternice). Am constatat, de asemenea, ca satisfacţie, preocuparea sporită a institutelor de invăţămint superior pentru activitatea ştiinţifică, pentru legarea invăţămintului de cercetare, pentru o mai mare apropiere de producţie. Desigur, este cunoscut faptul că în Cluj există numeroase cadre cu o temeinică pregătire ştiinţifică. In activitatea de cercetare din Cluj, în multe domenii s-au obţinut rezultate bune dintre care unele au fost deja aplicate în producţie, iar altele sunt în curs de a fi introduse. Folosesc acest prilej pentru a adresa felicitări călduroase cadrelor didactice şi cercetătorilor pentru realizările obţinute pină acum şi pentru preocuparea de a dezvolta şi mai rapid activitatea de cercetare (Continuare în pag. a 2-a) La Institutul politehnic din Cluj REVISTĂ SAPTAMINALA Anul II Nr. 64 Simbătă 7 octombrie 1972 12 pagini — 1 leu