Tribuna Şcolii, 1973 (Anul 3, nr. 77-123)

1973-01-06 / nr. 77

Gînduri la început de an „Şi în acest an — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Stat al R. S. România, în Cuvîntarea rostită la posturile de radio şi tele­viziune cu prilejul Anului Nou — oamenii mun­cii au obţinut succese de seamă în toate dome­niile de activitate. In industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar in agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cin­cinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămintul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste“. Aceste cuvinte sintetizează strălucit un an de muncă şi de succese. Anul 1972 a fost un an cu adevărat istoric. Documentele programatice­ elaborate de P.C.R. au dinamizat viaţa socială a ţării, au determinat un ritm şi mai înalt de dez-­ voltare economică, pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Pentru învăţămînt, anul 1972 reprezintă, de asemenea, un an de mari realizări care deschide nebănuite perspective. Vom aminti citeva trans­formări calitative mai importante : reaşezarea şi îmbunătăţirea practicii tehnico-productive a ele­vilor în spiritul educaţiei pentru şi prin mun­că, îmbunătăţirea predării ştiinţelor sociale, la toate nivelurile de învăţămînt, diversificarea şi extinderea liceelor de specialitate, înfiinţarea in­stitutelor de subingineri pe lingă marile platforme industriale. Aceste realizări, dar şi altele — vi­zibile in fiecare şcoală, în fiecare clasă — obligă pe viitor la mai mult şi mai bine, pentru aşeza­rea invăţămintului mai aproape de viaţă, de muncă, de cerinţele societăţii socialiste. Eiste ştiut că cea mai rentabilă investiţie este investiţia in om ; profesorii au această covîrşi­­toare sarcină socială de a educa, a modela şi forma personalitatea elevilor, pentru a face din ei oameni multilateral dezvoltaţi, capabili să ducă mai departe pe noi culmi de progres pa­tria socialistă. Dascălul, acest om al altruismu­lui permanent, al devotamentului pentru elevii pe care îi veghează şi-i educă, se bucură de preţuirea tuturor, corespunzător nobilelor sarcini care i-au fost încredinţate în educarea şi forma­rea generaţiilor viitoare, înaltei misiuni de edu­cator comunist. Ce-şi poate dori mai mult un profesor decit să-şi vadă efortul materializat în elevi mai bine pregătiţi, întreprinzători, devotaţi noului, educaţi in spiritul demnităţii, al echităţii şi eticii socia­liste, cu dragoste de muncă şi viaţă, care să ne îndreptăţească speranţele puse în ei. De multe ori nemărturisit, elevii aşteaptă de la noi, das-­­­călii, să le fim modele şi exemple de comporta­ment, conduită, exemple de la care trebuie să înveţe şi pe care să le urmeze. Stă i­ puterea fiecăruia dintre noi, dascălii, să manifestăm o şi mai mare grijă şi o sporită aten- I­ţie pentru educarea şi instruirea elevilor, să nu precupeţim nici un efort in formarea tinerei ge­neraţii, să punem şi mai multă pasiune, dăruire şi devotament în munca noastră, pentru a ne înscrie şi mai bine şi mai eficient în acest im­presionant efort al ţării, al poporului, de con­struire a socialismului şi comunismului in patria noastră. Cu prilejul Anului Nou, 1973, revista „Tribuna şcolii“ urează tuturor cadrelor didacti­ce, colaboratorilor şi cititorilor săi, noi şi însemnate succese în nobila muncă închinată educării tinerelor generaţii, propăşirii pa­triei noastre socialiste. REVISTĂ SĂPTĂMÎNALĂ Anul III Nr. 77 Sîmbătă 6 ianuarie 1973 16 pagini — 1 leu COMPETIŢIILE­­ TALENTELOR Stimularea aptitudinilo­r pentru ştiinţă şi tehnică, descoperirea şi promova­rea talentelor în rîndul ti­i­neretului şcolar constituie una dintre preocupările permanente ale şcolii ro­mâneşti, angajată, ca prin­cipal factor de educaţie co­­munistă, în marea operă de construire a societăţii socialiste­­multilateral dez­voltate. Organizarea concursuri­lor şi olimpiadelor pentru, diferitele discipline, pas, plan naţional şi internaţio­­­nal, numărul mare al ele­vilor participanţi, ca şi re­zultatele înregistrate, sunt dovezi elocvente în acest,­­sens. Astfel, în anul şcolar 1971—1972 s-au prezentat la concursurile şcolare,pes­te 500 000 elevi, din şcoala generală, lceu şi şcoli pro­fesionale, dintre care 18 000 la matematică, 89 000 la­ fizică, 65 000 la chimie, 87 000 la meserii şi dife­­­rite specialităţi. La olimpi­adele internaţionale, elevii români au obţinut 5 premii la matematică (un premiu I), 5 la fizică şi 6 la limba rusă ( un premiu I şi o me­dalie de aur). Al doilea pătrar Primul pătrar de secol al Republicii noastre şi-a încheiat socotelile cu un uriaş activ, pe care nu-l mai reamintim aici în detaliu. în re­zumat, avem astăzi o altă ţară, alte oraşe, un alt fel de-a privi viaţa; nu mai avem exploatare, boli endemice, analfabetism. Doar omul, locuitorul de milenii al acestui pămint, a rămas acelaşi: este omul care, in pătrarul încheiat, şi-a restituit demnitatea sa de om, încrederea in forţa creatoare a braţelor şi a gindurilor sale. Nu voi putea participa la încheierea celui de al doilea pătrar de secol. Dar delegaţii mei vor fi cu siguranţă prezenţi: copiii mei, nepoţii şi strănepoţii mei. Dar pentru ei şi pentru toţi cei care vor trăi in 1997, visez ca, pină atunci, să se realizeze o seamă de lucruri. Visez că oamenii vor elimina definitiv războiul ca mijloc de rezolvare a litigiilor. Mai visez că oamenii vor înceta, de aseme­nea, războiul împotriva aerului, a apei, a lumii peştilor, a pădurilor. Visez că descoperiri ştiinţifice, pe care nici nu le putem închipui astăzi, vor rezolva pro­blema surselor de energie şi vor da posibilita­tea omului să trăiască în pace cu un mediu ambiant netulburat. Visez că omul din 1997 va avea posibilitatea realizării sale depline. Munca sa va fi viaţa sa, viaţa sa va fi împlinirea sa. Mai visez, in sfirşit, că forme noi vor fi găsite pentru ca şcoala să se integreze complet în cursul normal al vieţii, cu eficienţă mereu cres­­cindă. Ce fericiţi vor fi, in 1997, strănepoţii mei! Va fi chiar aşa de grav de transformat a­­ceste visuri - şi altele - in realitate? Oamenii anului 1947 nu şi-au închipuit nici­odată că peste douăzecişicinci de ani ţara lor va arăta aşa cum o vedem noi astăzi. Atunci? Să începem chiar acum.

Next