Tribuna Şcolii, 1973 (Anul 3, nr. 77-123)
1973-01-06 / nr. 77
Gînduri la început de an „Şi în acest an — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al R. S. România, în Cuvîntarea rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou — oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar in agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămintul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste“. Aceste cuvinte sintetizează strălucit un an de muncă şi de succese. Anul 1972 a fost un an cu adevărat istoric. Documentele programatice elaborate de P.C.R. au dinamizat viaţa socială a ţării, au determinat un ritm şi mai înalt de dez- voltare economică, pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Pentru învăţămînt, anul 1972 reprezintă, de asemenea, un an de mari realizări care deschide nebănuite perspective. Vom aminti citeva transformări calitative mai importante : reaşezarea şi îmbunătăţirea practicii tehnico-productive a elevilor în spiritul educaţiei pentru şi prin muncă, îmbunătăţirea predării ştiinţelor sociale, la toate nivelurile de învăţămînt, diversificarea şi extinderea liceelor de specialitate, înfiinţarea institutelor de subingineri pe lingă marile platforme industriale. Aceste realizări, dar şi altele — vizibile in fiecare şcoală, în fiecare clasă — obligă pe viitor la mai mult şi mai bine, pentru aşezarea invăţămintului mai aproape de viaţă, de muncă, de cerinţele societăţii socialiste. Eiste ştiut că cea mai rentabilă investiţie este investiţia in om ; profesorii au această covîrşitoare sarcină socială de a educa, a modela şi forma personalitatea elevilor, pentru a face din ei oameni multilateral dezvoltaţi, capabili să ducă mai departe pe noi culmi de progres patria socialistă. Dascălul, acest om al altruismului permanent, al devotamentului pentru elevii pe care îi veghează şi-i educă, se bucură de preţuirea tuturor, corespunzător nobilelor sarcini care i-au fost încredinţate în educarea şi formarea generaţiilor viitoare, înaltei misiuni de educator comunist. Ce-şi poate dori mai mult un profesor decit să-şi vadă efortul materializat în elevi mai bine pregătiţi, întreprinzători, devotaţi noului, educaţi in spiritul demnităţii, al echităţii şi eticii socialiste, cu dragoste de muncă şi viaţă, care să ne îndreptăţească speranţele puse în ei. De multe ori nemărturisit, elevii aşteaptă de la noi, das-călii, să le fim modele şi exemple de comportament, conduită, exemple de la care trebuie să înveţe şi pe care să le urmeze. Stă i puterea fiecăruia dintre noi, dascălii, să manifestăm o şi mai mare grijă şi o sporită aten- Iţie pentru educarea şi instruirea elevilor, să nu precupeţim nici un efort in formarea tinerei generaţii, să punem şi mai multă pasiune, dăruire şi devotament în munca noastră, pentru a ne înscrie şi mai bine şi mai eficient în acest impresionant efort al ţării, al poporului, de construire a socialismului şi comunismului in patria noastră. Cu prilejul Anului Nou, 1973, revista „Tribuna şcolii“ urează tuturor cadrelor didactice, colaboratorilor şi cititorilor săi, noi şi însemnate succese în nobila muncă închinată educării tinerelor generaţii, propăşirii patriei noastre socialiste. REVISTĂ SĂPTĂMÎNALĂ Anul III Nr. 77 Sîmbătă 6 ianuarie 1973 16 pagini — 1 leu COMPETIŢIILE TALENTELOR Stimularea aptitudinilor pentru ştiinţă şi tehnică, descoperirea şi promovarea talentelor în rîndul tiineretului şcolar constituie una dintre preocupările permanente ale şcolii româneşti, angajată, ca principal factor de educaţie comunistă, în marea operă de construire a societăţii socialistemultilateral dezvoltate. Organizarea concursurilor şi olimpiadelor pentru, diferitele discipline, pas, plan naţional şi internaţional, numărul mare al elevilor participanţi, ca şi rezultatele înregistrate, sunt dovezi elocvente în acest,sens. Astfel, în anul şcolar 1971—1972 s-au prezentat la concursurile şcolare,peste 500 000 elevi, din şcoala generală, lceu şi şcoli profesionale, dintre care 18 000 la matematică, 89 000 la fizică, 65 000 la chimie, 87 000 la meserii şi diferite specialităţi. La olimpiadele internaţionale, elevii români au obţinut 5 premii la matematică (un premiu I), 5 la fizică şi 6 la limba rusă ( un premiu I şi o medalie de aur). Al doilea pătrar Primul pătrar de secol al Republicii noastre şi-a încheiat socotelile cu un uriaş activ, pe care nu-l mai reamintim aici în detaliu. în rezumat, avem astăzi o altă ţară, alte oraşe, un alt fel de-a privi viaţa; nu mai avem exploatare, boli endemice, analfabetism. Doar omul, locuitorul de milenii al acestui pămint, a rămas acelaşi: este omul care, in pătrarul încheiat, şi-a restituit demnitatea sa de om, încrederea in forţa creatoare a braţelor şi a gindurilor sale. Nu voi putea participa la încheierea celui de al doilea pătrar de secol. Dar delegaţii mei vor fi cu siguranţă prezenţi: copiii mei, nepoţii şi strănepoţii mei. Dar pentru ei şi pentru toţi cei care vor trăi in 1997, visez ca, pină atunci, să se realizeze o seamă de lucruri. Visez că oamenii vor elimina definitiv războiul ca mijloc de rezolvare a litigiilor. Mai visez că oamenii vor înceta, de asemenea, războiul împotriva aerului, a apei, a lumii peştilor, a pădurilor. Visez că descoperiri ştiinţifice, pe care nici nu le putem închipui astăzi, vor rezolva problema surselor de energie şi vor da posibilitatea omului să trăiască în pace cu un mediu ambiant netulburat. Visez că omul din 1997 va avea posibilitatea realizării sale depline. Munca sa va fi viaţa sa, viaţa sa va fi împlinirea sa. Mai visez, in sfirşit, că forme noi vor fi găsite pentru ca şcoala să se integreze complet în cursul normal al vieţii, cu eficienţă mereu crescindă. Ce fericiţi vor fi, in 1997, strănepoţii mei! Va fi chiar aşa de grav de transformat aceste visuri - şi altele - in realitate? Oamenii anului 1947 nu şi-au închipuit niciodată că peste douăzecişicinci de ani ţara lor va arăta aşa cum o vedem noi astăzi. Atunci? Să începem chiar acum.