Tribuna, septembrie 1884 (Anul 1, nr. 112-135)
1884-09-19 / nr. 125
Anul I Sibiiu, Mercuri în 19 Septemvrie (1 Octomvrie) 1884 Nr. 125 Abonamentele Pentru Sibiiu: 1 luna 85 cr., 1 an 2 fl. 50 cr., Va an 5 fl., 1 an 10 ti. Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarchie: 1 lună 1 fl. 20 cr., V* an 3 fi. 50 cr., Va an 7 fl., 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: V* an 10 fr., x/a an 20 fr., 1 an 40 fr.TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru Insertiunile Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr., a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. Redacţiunea şi Administraţiunea: Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 3. Se prenumeră şi la poşte şi librării. Un număr costă 5 cr. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se înapoiază. ■ La Abonament nou pentru Octomvrie — Decemvrie a. c., cu preţurile însemnate în capul foii, invită Administraţiunea carului „Tribuna“. Abonamentele se fac cu multă lesnire atât în Monarchie cât şi în România prin mandate poştale (Posta utalvány — Post- Anweisung.) Se recomandă abonarea timpurie pentru regulata expediţie a foii. Domnii abonenţi sânt rugaţi a ne comunica eventual pe lângă localitatea, unde se află, şi posta, ultimă, care domnii abonaţi vechi spre uşurare pot lipi pe mandatul postal adresa tipărită dela fâşiile, în cari li s’au trimis diarul pănă acuma. Sibiiu, 17 Septemvrie st. v. Mai filele trecute trei împăraţi a trei împărăţii puternice s’au întrunit în orăşelul Skiernieviţe din Polonia rusească, spre a câştiga după cum se dicea o nouă garanţie pentru pacea europeană. Ce se va fi vorbit cu această ocasiune, ce se va fi hotărît de cătră monarchii însoţiţi de miniştrii lor de externe, deocamdată sânt nisce cestiuni, la care prea puţini sânt chemaţi a răspunde. Toate câte s’au scris pănă acum în Ziaristică sânt parte plăsmuiri ale fantasiei, parte combinaţiuni scoase din situaţiunea actuală generală şi numai ici şi colea găsim poate câte o fărâmitură de adevăr. într’un punct însă este de acord întreaga presă europeană: din toate părţile se afirmă că monarchii întruniţi în orăşelul rusesc, s’au întors cu ramura de măslin în mijlocul popoarelor lor, întru cât este adevărată această afirmaţiune, numai evenimentele ce vor urma, ne vor pută convinge. Noi am fi pe deplin satisfăcuţi când aceea ce se spune cu cuvântul s’ar dovedi şi cu fapta. Din nenorocire însă faptele nu prea corespund cu cuvintele. Una din urmările garanţielor, de care se pretinde că este încungiurată pacea, ar fi în mod firesc uşurarea sarcinilor ce apasă atât de greu asupra popoarelor din causa intreţinerei unor armate colosale. Şi cu toate acestea budgetele diverselor state vedem că nu numai că nu scad, dar din contră, cresc din an în ani. Chiar şi aici în monarchia noastră, cu toată întrevederea dela Skiernieviţe şi cu toate intimele relaţiuni ce s’au stabilit între monarchia noastră şi Rusia, înlăturându-se astfel singurul pericol din afară, care ar fi putut ameninţa monarchia noastră, cu toate acestea budgetul ministrului de răsboiu pentru anul viitor, se presentă cu un adaus de vreo câteva milioane. Crea şi ruinătoare este o asemenea pace, care de atâta timp nu poate fi susţinută decât din milioanele de baionete. Popoarele erau în drept să spereze, că în urma încheierii celor mai strînse legături între trei monarchii, care representă cea mai mare sumă de putere reală în Europa, se vor mai împuţina şi năcazurile publice. Nefăcându-se aceasta, sântem în drept a crede, că norii furtunoşi încă n’au dispărut cu desăvârşire de pe prizontul politicei europene. Şi în adevăr dacă se va adeveri şi scriea, pe care am publicat-o şi noi ieri, că Rusia a dobândit un loc de debarcare la marea egeică în sinul Kavala, apoi avem tot cuvântul de a ne îngriji. „Petersburgskija Viedomosti“ organ oficios rusesc, ne spune că acest loc este potrivit de a deveni o însămnată piaţă rusească, care să excludă concurenţa austro-ungară în Macedonia şi Bulgaria, în faţa acestui demers din partea Rusiei, care de altcum, precum observă „Vossische Zeitung“, nu exclude nici posibilitatea, cum că Rusia voieşce să întemeieze o staţiune pentru flota sa, nu mai încape nici o îndoială, că monarchia noastră nu va pută rămână în nepăsare. De asemenea şi Englitera va căuta să ceară explicări Rusiei, căci nici el nu-i va veni la socoteală să vadă pe Rusia punând piciorul într’un loc, de unde ar pută împedeca în mod simţitor drumul ei maritim. De altmintrelea, când ne gândim la întrevederea dela Skiernieviţe, unde după cum se afirmă s’a stabilit un deplin acord între cele trei împărăţii, se poate prea lesne că Rusia a făcut acest demers în conţelegere cu celelalte două puteri amice. Cu modul acesta monarchiei noastre i s’ar da o pasiune de a înainta pănă la Salonic, şi astfel s’ar împlini aceea ce de nmlte ori s’a zis, dar tot de atâte-ori s’a desminţit: că Bosnia şi Herţegovina în politica austro-ungară nu sânt decât o etapă în drumul spre Salonic. Scopul unei asemenea eventuale înaintări din partea a duor monarchii puternice, care pănă acum necontenit s’au combătut una pe alta în Orient, fără îndoială nu poate fi altul, decât de a sdrobi influența ce Englitera exercita prin puternica ei flotă în Turcia ca și în Egipt. Nu mai este pentru nimenea secret, că principele Bismarck de un timp încoace s’a pus cu tot adinsul să înfrângă domnia exclusivă a Engliterei pe mare, și spre a ajunge la acest scop, probabil că cu ocasiunea întrevederii a convins atât pe Rusia, cât şi pe Austro-Ungaria despre necesitatea de a-şi asigura fiecare câte un punct la mare, de unde să se poată apoi combate cu mai mult succes influenţa engleză. Englitera este astăzi singura ţară, care ajutată de posiţiunea geografică şi de marea ei putere maritimă îşi merge drumul ei deosebit, fără de a mai lua privire la interesele generale europene. Toate lucrurile au însă o margine, peste care nici Engliterei nu-i este permis a trece; ea prin pofta escesivă de câştig, a ajuns acum se nu mai aibă nici un prieten în Europa, este cu desăvârşire isolată. Principele Bismarck folosindu-se de această situaţiune, a izbutit să întoarcă întreaga Europă contra Engliterei. Cea mai viuă dovadă despre aceasta este cestiunea egipteană. Englitera, în urma nereuşitei conferenţei de la Londra din causa pretenţiilor ei exagerate prin care se jigniau foarte mult interesele franceze, s’a crezut în drept de a dispune singură de soartea financiară a Egiptului şi a făcut pe guvernul egiilean să suspende amortisaţiunea datoriilor. Această lovitură financiară de stat de sine se înţelege, că n’a putut lăsa indiferente pe celelalte puteri europene, care au fost representate în conferenţă, şi le-au făcut să înainteze guvernului egiptean un protest colectiv. Nu seim care va fi răspunsul la acest protest, nu seim ce atitudine va lua Englitera în faţa demersului colectiv al marilor puteri europene, un lucru însă reese din toate cele expuse: Pacea Europei cea mult trimbiţată şi mult dorită, cu toată întrevederea dela Skiernieviţe, n’a găsit încă un adăpost destul de sigur, încât popoarele, cu inima liniştită să poată privi în viitorul cel mai apropiat. Revistă politică. Sibiiu, 17 Septemvrie st. v. Clubul oposiţiei moderate s’a întrunit Dumineca trecută spre a se constitui şi s’a şi constituit sub conducerea preşedintelui după bătrâneţe, Carl Martoff, în modul următor: President: Clemens Ernuszt; vicepresident : Ferdinand Horánsky; notari: Ábrányi jun., Fenyvessy, Hertelendy şi Hevessy. După publicarea resultatului preşedintele Clemens Ernuszt ocupă presidiul şi mulţumesce partidului pentru încrederea ce o arată faţă cu dînsul. Mai departe exprimă bucuria sa, că partidul s’a întărit în urma alegerilor şi că membrii au apărut în număr mai mare ca în dieta trecută. Totodată respinge insinuaţiunile răspândite de cătră adversarii partidului. Fenyvessy atrage atenţiunea conferenţei asupra împregiurărei, că în băncile, unde pănă acum se afla partidul, şef şi deputaţi, cari aparţin partidului antisemit. Oratorul crede, că atât din punct de vedere al obiceiurilor parlamentare, cât şi din punct de vedere al bunei cuviinţe, partidele trebuie să-şi aibă locurile lor deosebite în cameră. Oratorul invită partidul să binevoiască a lua vreo măsură în această privinţă, eventual să se ceară, ca această afacere să fie discutată în şedinţa camerei. Această propunere a fost sprijinită de către deputaţii Desider Szilágyi, Ludovic Horváth şi mai vârtos de către contele Albert Apponyi. Acesta declară că antisemitismul este imcompatibil cu principiile oposiţiei moderate; nu se poate ca cineva să aparţină în acelaşi timp partidului antisemit şi oposiţiei moderate. Oposiţia moderată, ce-i drept, a precisat în mai multe rînduri posiţia ei faţă cu partidul antisemit; acum însă este necesar ca să se facă aceasta şi în cameră, în şedinţă publică. Conferenţă invită apoi pe president să se pună mai întâiu în conţelegere cu questorul camerei în privinţa acestei cestiuni. în fine deputatul Edmund Steinacher propune să se invite partidul liberal ca la algerea comisiunilor să fie mai multă privire la membrii din opoziţia moderată, ceea ce se şi primesce. în conferenţă de Sâmbătă a partidului indepedent deputatul Paul Hoitsy a presentat un proiect de program al partidului independent de la 1848 de următorul cuprins: 1. Atât trecutul istoric de 300 ani cât şi aspiraţiunile naţionale nutrite de secoli cer separarea de Austria. De aceea partidul independent dela 1848 va lucra (pe cale legală) ca să se desfiinţeze art. Xll, 1867. Partidul pretinde autonomia Ungariei în afacerile de răsboiu, de finanţe şi de vamă, precum şi în afacerile externe. Partidul nu recunoasce altă comunitate cu Austria, decât comunitatea persoanei domnitorului. 2. Ungaria este destul de capabilă şi de tare, ca să-şi apere integritatea teritorială , de cuceriri aventurioase Ungaria n’are trebuinţă. De aceea partidul nu poate aproba ocupaţiunea Bosniei. Punctul 3 se ocupă cu Croaţia. Partidul doresce menţinerea art. XXX, 1868 şi întreţinerea celor mai bune relaţiuni cu Croaţia. în punctul 4 se expun dorinţele partidului în privinţa libertăţii religioase, personale şi a presei precum şi în privinţa respectărei dreptului de întruniri şi asociaţiuni. La punctul 5 se accentuează de câtă importanţă este pentru Ungaria independentă, ca diversele naţionalităţi să trăiască în bună înţelegere. De aceea una din inştiinţele de căpetenie ale partidului va fi de a câştiga naţionalităţile pentru idea statului ungar independent. Punctul 6 se ocupă cu cestiunea, cum s’ar pute face, ca cetăţenii să se bucure în mai mare măsură de bunurile libertăţii. 7. Partidul ţine de datoria sa de a îngriji de moralitate şi de sentimentul religios. 8. Programul se ocupă cu reformele interne şi arată miseria care domnesce atât în administraţie cât şi în justiţie. Administraţiunea şi justiţia sânt întocmite după modele străine şi de aceea nu corespund spiritului naţional maghiar. Partidul cere cu toată stăruinţa să se îndrepte aceste rele. 9. Partidul cere înmulţirea şcoalelor şi a tuturor celorlalte institute de învăţământ ; cere ca instrucţiunea să îngrijească ca tinerimea talentată dar săracă se se poată bucura de o educaţiune corespunzătoare; prin aceasta se sporesce puterea intelectuală a ţărei. Punctul 10 se consacră intereselor industriei şi comerciului. Proiectul arată pe larg pagubele ce ţara sufere din causa uniunei vamale şi comerciale. Dacă Ungaria va ave o organisaţie independentă, atunci ea va pută incheia convenţii cu străinătatea şi Austria nu va mai pută să fee partea leului din căştig. Liberarea de sub tutoratul austriac, care ne ţine mânile legate în orice direcţiune, va fi un punct principal al programului. Punctul 11 se ocupă cu reforma camerei magnaţilor. Partidul găseste că nu este compatibil cu spiritul luminat al tim