Tribuna, octombrie 1884 (Anul 1, nr. 136-160)
1884-10-02 / nr. 136
Pag. 542 ) special la noi în Ungaria a ajuns gradul cel mai înalt. Cred că nu mai am trebuinţă să motivez acest interes. El se explică îndeajuns din însăşi posiţia geografică a patriei noastre. Pot servi însă şi alte reminiscenţe pentru explicarea lui. Fără de a mai aminti în deosebi de sânta alianţă, mă provoc numai la aşa numita alianţă a celor trei împăraţi, care s’a pus la cale în anii 70. După cea dântâiu, precum adeveresce istoria, a urmat o reacţiune generală preste întregul continent european, sugrumarea libertăţei popoarelor. După cea din urmă, a urmat răsboiul ruso-turc, care s’a terminat cu îmbucătăţirea imperiului turcesc, aliatului nostru natural şi al zidului nostru de apărare din spre sud, şi curând după aceea cu ocuparea Bosniei şi Herţegovinei, cu tot protestul — s’ar pută elice — unanim al naţiunei. (Aşa este! în stânga extremă. în privinţa ultimei întrevederi diarele au publicat o mulţime de spiri fără de a se putălice măcar despre una singură, că este demnă de credinţă şi cu atât mai puţin, că este autentică. De aceea cred că-mi împlinesc datoria de deputat şi sper că corespund şi dorinţei onorabilei adunări, când cer dela guvern desluşiri în privinţa scopului şi resultatului acestei întrevederi. (Aprobări în stânga extremă). Adresez dlar domnului ministru president următoarea interpelaţiune: împăratul Austriei şi regele Ungariei, împăratul germaniei şi Ţarul rusesc au avut o întâlnire în luna trecută la Skiernieviţe, la care au fost faţă şi miniştrii de externe ai respectivilor domnitori, prin ceea ce natura politică şi importanţa acestei întâlniri reese în modul cel mai neîndoios. Deoarece însă pănă acum nu s’a făcut nici o comunicare autentică în privinţa scopului şi resultatului acestei întrevederi şi fiindcă cunoaşcerea acestui scop şi acestui resultat interesează de aproape pe Ungaria şi prin urmare pe această cameră, întreb pe dl prim ministru: Este dispus să comunice onor, adunări, ce scop şi ce resultat a avut amintita întrevedere, precum şi dacă s’a încheiat vre-un tractat şi dacă învoiala s’a făcut sub o formă oarecare în scris sau numai verbal ? Care este obiectul, care cuprinsul şi pe câtă vreme? Dacă există vre-un document în scris, este dispus de prim ministru să-’l presente adunărei ? Interpelaţiunea se va transmite primului ministru. Cu privire la proiectata Confereiţa, despre care am amintit şi noi într’unul din numerile trecute, iată ce scrie „République Franşaise“ : „Un act usurpător a dat nascere ligei intereselor ameninţate. Gestiunea egipteană, din vina Engliterei, a devenit o cestiune europeană. Europa nu poate suferi, ca o singură putere să stăpânească drumul spre India şi China. Luarea în stăpânire a Vălei Nilului de către Englitera ar fi semnalul împărţirei imperiului osman şi semnalul unei conflagraţiuni europene, pe care Europa, doritoare de pace, ar voi să o vadă amânată. Este preste putinţă ca Englitera să stăruiască timp îndelungat a face opoziţie Europei şi să o silească să iee măsuri extreme“. „Corespondenţa Politică“ are din Bulgaria următoarea informaţiune: „D-nul Nacevici, care în timpul cabinetului Zankov a ocupat în Bucuresci postul de agent diplomatic al Bulgariei,şi-a retras demisiunea ce o presentase în urma venirei la guvern a lui Karavelov şi în curând va pleca din Sofia să reocupe postul ce a avut. Deoarece d. Nacevici este unul dintre cei mai influenţi conducători ai conservatorilor din Bulgaria, faptul din cestiune este privit ca o dovadă că conservatorii nu sunt dispuşi de a se uni cu opoziţia, ci voiesc să păstreze o atitudine independentă în adunarea ţerei. „Le Temps“ ocupându-se de pretinsa alianţă dintre Francia şi Germania, regretă că adversarii ministerului tractează şi afacerile externe din punct de vedere de partid şi protestează contra insinuaţiunei, cum că guvernul s’ar fi lăsat să fie purtat de nas de cătră Germania sau că ar fi făcut din Francia un instrument al principelui Bismarck. Oposiţiunea, prin spirite de alianţă, voiesce numai să tragă la îndoială patriotismul guvernului. înţelegerea momentană dintre Francia şi Germania în cestiunea Congului este numai o întâmplare, care va înceta, îndată ce scopul, care şi-a dat nascere, va fi ajuns. Protestul alegătorilor din cercul Bocşa în contra alegerei deputatului Ladislau Tissa. Mult stimată casă representativa! Umilit subscrişii, ca alegători îndreptăţiţi pe anul 1884 din cercul electoral Bocşa, situat în comitatul Caraşiu-Severin, pe basa §-lui 89 din legea electorală și a §-lui 79 din regulamentul afacerilor interne ale mult stimatei case insinuăm protestul nostru contra illegalităților comise la actul electoral efeptuit în diua 16 iulie a. c., pentru alegerea de deputat dietat pe seama acestui cerc. Motivele noastre sunt următoarele: La acest act electoral s’au primit voturile în două comisiuni electorale. La una dintre aceste comisiuni a presidiat dl Alexandru Herglotz şi, pre basa enunciaţiunei sale alăturate sub 1 în copie autentică, s’au depus aci 1078 de voturi dintre cari candidatul L. Tisza a căpătat 571, iar candidatul Corientan Brediceanu 507 voturi. La a doua comisiune de votare a presidiat dl Wilhelm Kruesz, iar voturile depuse la această comisiune au fost 998, precum se adeveresce sub 20. în copia autentică, dintre cari candid. L. Tisza a întrunit 470, ear cand. Cor. Brediceanu 428, și astfel candid. Lad. Tisza a întrunit de toate 1041, ear Cor. Bredicean 1035 voturi. Candidatul Lad. Tisza fuse deci proclamat de deputat dietat pentru acest cerc, ales cu o majoritate de 6 voturi. (șese.) Acest resultat de alegere însă e absolut fals, pentru că s’a comis o legiune întreagă de illegalităţi, spre a se pute produce acest resultat în favorul candidatului Ladislau Tisza, carele în cercul nostru este de tot necunoscut şi nici că pricepe limba poporului alegetor. Cu săptămâni înainte de alegeri autorităţile administrative au început prin mijloace de intimidări, corupţiuni şi terorisări a milita pentru Ladislau Tisza, iar în ziua alegerii cu puteri potenţiate au lucrat ele pentru acest candidat. Pretorul cercului Bocşa, dl Fábry János, venind naintea comisiunilor electorale, cu pandurii lui cu tot a străbătut între alegătorii lui Cor. Brediceanu şi i-a spart, i-a înfricoşat, i-a ameninţat, li-a promis bani, altora li-a promis decoraţiuni, în scopul de a-i câştiga pentru partidul lui L. Tisza. In special a făcut acestea cu alegătorii din comunele Dodin, Biriș și Surducul mare. S’a presentat în oara precisă la comisiune, a denegat intrarea acelor alegători, cari voiau să voteze pentru Coriolan Brediceanu, iar presidentul colegiului a aprobat procedura pretorului! Am pute umple coaie întregi înregistrând illegalităţi şi volnicii asemenea acestora, dar credem cu firmitate cumcă, dacă ne va succede a dovedi falsitatea majorităţii de 6 voturi, va fi deajuns spre a da multei case convicţiunea şi despre aceea, cum că la această alegere nu Lad. Tisza, ci Coriolan Brediceanu a câştigat majoritatea, şi astfel, după drept şi dreptate, numai cestui din urmă îi compete mandatul de deputat al acestui cerc, dar nu lui L. Tisza carele, între altele, nu este nici alegător. Dovezile noastre în aceste privinţe, sunt următoarele: I. La votare comuna Biriş a fost cea din urmă. Dl president Al. Herglotz, vădend că Lad. Tisza este în minoritate, a admis ântâiu la vot pe acei alegători din numita comună, cari au votat pentru Lad. Tisza. Precum se vede din registrul autentic de votare, alăturat sub 3*, 32 de alegători au votat pentru numitul candidat. Tot din aceea comună au votat pentru C. Brediceanu 37 de alegători, dar dl Herglotz a acceptat numai voturile acelor alegători, ale căror nume se începeau cu iniţialele pănă eschisiv la litera „M“ pănă când voturile celoralalţi alegători, ale căror iniţiale de nume încep cu literile dela „M“ inclusiv pănă la „Z“ — le a respins, din motivul întrebuinţat ca apucătură, că nu este inclusă în listă şi etatea respectivilor alegători, adecă a celor ce-şi încep numele cu literile iniţiale dela „M—Z“, din comuna Biniş. Va sedică, sub pretextul că lista alegătorilor în această parte a sa ar fi mancă, a suprimat dreptul de votare al tuturor alegătorilor din numita comună, cari au votat pentru Cor. Brediceanu, şi a facut-o aceasta în butul presenţei antistiei comunale din Biniş carea, stând de faţă înaintea comisiunei, atesta în mod oficios identitatea alegătorilor respectivi atât cu privire la persoana şi la nul averilor lor, cât şi la etatea lor, susţinând antistia că aceştia sunt întru toate identici cu alegătorii incluşi în lista de alegători, şi cum că sub acei numeri nu există în comuna Biniş alţi indivizi cu asemenea nume. Alăturatul extras (sub 4’/.) din lista alegătorilor autenticat constată cum că la alegătorii din comuna Biniş, ale căror nume se încep cu iniţialele „M—Z“, nu este luată etatea lor. Alăturatul de sub 5'/. asemenea autenticat, conţine numele acelor 14 alegători din Biniş ale căror voturi d-l preşedinte, din motivele arătate mai sus, nu le-a inclus în protocolul de votisare ci, „ca voturi respinse“ le a înregistrat în lisţ£, separată. Această procedură a d-lui preşedinte nu ar fi vătămătoare, dacă d-nia lui dintre atinşii alegători din Biniş nu admitea la vot nici pe cei ce au votat pentru Lad. Tisza, nici pe cei ce au votat pentru Cor. Brediceanu, şi anumit din motivul dedus, din mancitarea listei de alegători. Insă d-l Alexandru Herglotz pe toţi alegătorii din Biniş de la lit. „M—Z“ câţi au votat pentru Lad. Tisza, — și-a admis la vot, și anume, precum se vedesce din extrasul autenticat de sub 27 din protocolul de votare, — a admis la vot pe: 1. Schicht Ferencz; 2. Zsorzs Györgye; 3. Toma Györgye; 4. Zsura Györgye; 5. Sighin Iuon; 6. Simu Iuon; 7. Pentea Iuon; 8. Hittan George; 9. Narticza Ilia; 10. Sighiu George; 11. Stepan Moise; 12. Stepan Ion; 13. Stan Ion; 14. Reica George; 15. Handler Jakab; şi 16. Stepan Stepan, toţi locuitori din Biriş, cari au votat pentru Lad. Tisza ş ’i-a indus faptic , între votanţi, deşi etatea lor nu e inclusă în lista alegătorilor, precum se adeveri sub 47, mi-a respins numai din motivul seu, dar evident că pentru aceea, că au votat pentru Coriolan Brediceanu. E constatat cumcă alegătorii din lista de sub 57 au votat pentru Cor. Brediceanu, cumcă identitatea lor a fost probată în mod recerut prin competența antistră comunală, cum că d-l Alexandru Herglotz pre toţi aceştia numai de aceea ’i-a respins, pentru că au votat cu Cor. Brediceanu — dovedim prin atestatul de sub 67, autenticat din partea notarului public, şi afară de aceasta dovedim prin martorii: Georgiu Gratiun notar com. în Colnic, carele a fost notarul comisiunei de alegere; Todor Birta locuitor din Clocoveţi, divan Mihaiu locuitor din Bocş nemţ, şi Iosif Olariu din Doman, toţi bărbaţi de încredere pe lângă comisiunea electorală, în fine prin presenţa antistră comunală întreagă a comunei Biriş, precari, la cas de lipsă, rugăm a-’i asculta sub jurământ. Din cele dovedite în acest punct resultă: acum că lista alegătorilor din comuna Biniş de cumva ea s’a privit de nevalidă cu privire la alegătorii cu iniţialele dela „MAZ“, atunci nu se putea, ca mimai acei alegători se fie respinşi din partea comisiunei de alegere, cari au votat pentru C. Brediceanu, ci trebuiau respinşi şi cei 16 alegători numiţi cu numele mai sus, cari au votat pentru Lad. Tisza. Prin urmare detrăgându-se din voturile 1041 ale lui L. Tisza cele 16 de mai sus, numărul total ar fi scădut la 1025, iar L. Tisza faţă de voturile 1035, valide şi neatacabile ale lui Coriolan Brediceanu, rămânea în minoritate cu 10 voturi. b) Sau că comisiunea electorală, deîndata ce ea a acceptat cele 16 voturi pentru Lad. Tisza, în botul afirmatei mancităţi a listei des amintite, avea drept şi datorinţa a accepta şi pe cele 14 voturi din lista de sub 50. cari s’au dat pentru Coridl. Brediceanu; şi în acest cas voturile lui C. Brediceanu dela 1035 sporiau la 1049, iar Lad. Tisza avend 1041 de voturi, ar fi rămas cu 8 voturi în minoritate, faţă de Cor. Brediceanu. c). In fine că, dacă comisiunea electorală a declarat de nevalidă întreagă lista de alegători din Biriş, din causa despomenitei mancităţi, şi nu admitea nici un alegător la vot din cei cu „MOZ“, atunci din totalitatea voturilor de 1041 ale lui L. Tisza trebuia se subtragă pe cele 32 de voturi din Biniş, reducând totalitatea lor la 1009, şi asemenea şi din totalitatea de 1035 de voturi ale lui Cor. Brediceanu să detragă pre cele 18 voturi primite din aceeaşi comună, reducendule la 1017, — şi pe basa acestui resultat trebuia să constate cum că Cor. Brediceanu este cu 8 voturi în majoritate faţă de L. Tisza. Pe basa acestora se constată evident cumcă purcedend din oricare punct al dreptăţii şi legalităţii, majoritatea voturilor în tot chipul resulta în favoarea candidatului Cor. Brediceanu, pănâ când din contră resultatul contrariu, cu majoritatea de 6 voturi pentru L. Tisza, nu s-a putut escamota altcum decât prin ofensarea dreptăţii şi a legii. Motivele şi probele produse în acest punct I sunt îndestulătoare nu numai pentru nimicirea resultatului electoral, ci chiar şi spre aceea, ca Cornel Brediceanu se fie proclamat de deputatul acestui cerc. II. Ca votanţi pentru candidatul L. Tisza sunt produşi în protocolul de votisare: Milia Rusalim, Petra Nicola, Crăciun Latzkits, Petru Schera, Giuregi Tata (nr. 55), Petru Gerliţia (nr. 68) Mateia Latzkits (nr. 97), Ion Opriţia (nr. 82), George Urda (nr. 183), Jankov Milja (nr. 159), Nicola Blaza (nr. 95, şi Filka Milja (nr. 79), toţi locuitori în Lupak, cari nu au participat de fel la alegere, prin urmare nici că a fost posibil, ca ei să fi votat. Este deci un falsificat introducerea lor ca votanţi în lista celor ce au votat. Ca să probăm aceasta alăturăm sub 7 un atestat legal din carele se vede că: în locul lui Miha Rusalim, — a votat Mazare Nedelcu , în locul şi numele lui Petru Schera— a votat Crăciun Vătav ,eară în locul lui Latzkits, — a votat Crăciun Magdits, toţi locuitorii în Lupaci Tot pentru Lad. Tisza sunt înşiraţi ca votanţi şi Fr. Almaşian din Clocotiţia, Milia Beţia, Jovan Beţia, Nicolau Beţia şi Giuragi Mircione toţi din Clocotiţia ; mai departe Andreiu Luvac, Petru Lugojan, Mateiu Micul, Filip Vlasici, Milia Potosian şi Iacob Vlasici, toţi locuitorii din Vodnic ; — a se vede posiţiunile 561—571 din protocolul de votare — cari nu au fost de faţă la actul electoral şi totuşi sunt introduşi că au votat pentru dl Lad. Tisza. Spre a dovedi aceasta ne provocăm la toţi aceşti numiţi individi şi încă şi la Milia Schera, Giuraci Schera şi la Laieş Milia locuitori în Lupac; la Georgiu Stan din Gorulia; Serafim Zsurca şi Petru Drăgan din Ciudanoveţi; la Petru Drugia din Rafinţi, pre cari ne rugăm a-’i asculta sub jurământ. III. Ivan Gâscă (nr. 168), loan Lepa (nr. 174), şi Stingu Damaschin (nr. 188), locuitori în Gerlisce s’au presentat la comisiunea de alegere, indentitatea lor a fost constatată din partea artistiei comunale, au votat pentru Cor. Brediceanu, dar preşedintele a respins voturile lor sub cuvânt că, intrebându-’i de etatea lor, ei ’şi-au dictat etatea cu o diferenţă de 1—2 ani ceea ce nu consuna cu etatea ce era introdusă în lista alegătorilor. Aceste voturi respinse nu au fost înregistrate nicăiri. Spre dovedirea acestor fapte alăturăm sub 87 atestatul comunal. Prin momentele și dovedile așternute se probează pe deplin cum că majoritatea de voturi a dlui Laci. Tisza nu este câştigată pe cale legală, deschisiv prin forţă, prin illegalităţi demne de pedeapsă criminală, din care causă această alegere are să fie nulificată necondiţionat. In înţelesul ordinei de casă a mult stimatei diete alăturăm sub 87- plenipotenţa autentică a advocatului nostru Fabius Bezeiu, carele este autorizat a ne apăra drepturile noastre în această causă. Sub 107- documentăm prin chitanţă validă cum că am depus la cassa m. st. diete 1000 fl. (una mie de florini v. a.) spre asigurarea speselor ce s’ar recere cu o eventuală cercetare a protestului nostru. Sub IU, alăturăm în copie presenta noastră rugare și alăturatele ei. (După aceasta urmează petitul din rugare formulat astfel ca: dieta se proclame pre dl Cor. Brediceanu de deputat ales al cercului Bocșa; ear dacă aceasta nu s’ar pute, atunci on. dictă să caseze întreg TRIBUNA Nr. 13 fi