Tribuna, iunie 1888 (Anul 5, nr. 124-146)
1888-06-11 / nr. 132
Nr. 132 Dl I. C. Brătianu, fostul preşedinte al consiliului de miniştri din România, a plecat la Berlin. •* Dl Dr. Neagoe din Bucuresci va fi trimis de ministerul de interne român să studieze pelagra şi stabilimentele destinate pentru cutarisirea acestei boale în Francia şi Italia. Pentru acest scop s’a deschis pe seama ministerului de interne un credit extraordinar de 6000 lei.* Se începe: în prima z zi a urcării sale pe tron, împăratul Wilhelm al II-lea a iscălit decretul, prin care se intercjice învăţarea limbii franceze în gimnasiile din Alsacia şi Lorena. Iuţeala de rotaţiune la diferite puncte ale pământului. Cea mai joasă temperatură observată pe pământ. Fără să ne dăm seamă, ne învîrtim luaţi de pământ cu iuţeala unei ghiulele de tun. Idea despre rotaţiunea planetei noastre este astfel obicinuită tuturor, şi prin urmare n’am spus nimic nou când am spus că ne învîrtim. Ceea ce desigur nu este tot atât de bine cunoscut, este iuţeala cu care ne mişcă. Fiecare punct al unui paralel terestru se învîrtesce împregiurul axei pământului cu o iuţeală care atîrnă de depărtarea lui de axă. Este evident, că, dacă considerăm o roată care se învîrtesce, punctele de aproape de osie vor percurge un cerc mic de tot, pe când acele, care sunt la circumferenţă vor percurge unul mare în acelaşi timp. Dacă cercul mic are o circumferenţă de 1 metru, şi cel mare de 2 metri, se înţelege de sine, că iuţeala unui punct de pe circumferență cea mare va fi de două ori mai mare decât a unui punct de pe cea mică. în loc de cerc se considerăm acum o sfîrleazâ sferică, care se învîrtesce pe piciorul ei. Punctele de pe dînsa se învîrtesc cu iuțeli deosebite: punctele care se găsesc la căpătâiele axei de învîrtire nu se mişcă din loc, au o iuţeală nulă; punctele de la căpătâiele axei înspre mijlocul sfîrlezei au o iuţeală din ce în ce mai mare; care punctele care se găsesc chiar la mijlocul sferei sfîrlezei au iuţeala cea mai mare. Tot aşa este şi pe păment. Un punct de pe Ecuator, fiind cel mai depărtat de axă, are să facă într’o Zi drumul cel mai lung, prin urmare are iuţeala cea mai mare. Cu cât punctul este mai aproape de pol, cu atât el este mai apropiat de axă şi are prin urmare să facă tot într’ojoi un drum mai scurt; cu atât el va ave o iuţeală mai mică. Un om, care s’ar găsi chiar în pat, nu s’ar mişca din loc, în timp de 24 oare el nu face decât să se răsucească cu faţa de giur împregiur pentru a veni în aceeaşi direcţiune. Venim acum la iuţeala ce are un punct în diferite părţi ale pământului. Dl Linderefen ţinând socoteală, că pământul este un elipsoid, a determinat iuţelele în metri pe secundă pentru latitudinile din frece în Z®oe grade. Iată aceste iuţeli: La pol . . . OmOO Astfel cea mai mare iuţeală este de 465 metri pe secundă, sau de 1674 chilometri pe oară. La latitudinea noastră de 45°, ea este de vre-o 32° de metri pe secunda, sau de vreo 1204 chilometri pe oară. Această iuţeală este înspăimântătoare. Ne preumblăm liniştit, fără chiar să băgăm de seamă pe solul mişcător cu o iuţeală ameţitoare, mai liniştit decât pasagerul, carese preumblă pe puntea unei corăbii care de abia face 30 chilometri pe doş. Un călător, care merge de la Ecuator la pol, are la început o iuţeală proprie enormă, pe urmă are una din ce în ce mai mică şi ar ajunge să nu aibă de loc când ar sosi la pol. Dacă ar pute să se transpoarte brusc de la Ecuator în Laponia, din cauză că ar ave la plecare o iuţeală de 465 m, pe secundă din sensul rotaţiunii pământului şi ar ajunge deodată într’o regiune, care nu se învîrtesce decât cu o iuţeală de 81 metri, el ar ave un excedent de forţă formidabil în direcţiunea est, şi ar fi proiect în spaţiu cu o iuţeală de 384 metri pe secundă. Acest călător fantastic ar suferi în mare ceea ce ni se întâmplă în drumul de fer, când frânele opresc brusc trenul; frâul nu lucrează asupra noastră, aşa că noi conservăm iuţeala dobândită, pe când vagonul a perdut-o şi suntem proiectaţi înainte cu atât mai mare violenţă, cu cât trenul a avut o iuţeală mai mare şi a fost oprit mai brusc. Mărind lucrurile cu mintea, în loc de o iuţeală de 30 chilometri pe oară, să admitem, că e vorba de multe sute de chilometri, îşi poate cineva închipui ce aruncătură în aer ar suferi, sau ce isbitură de vreun obstacol din faţă. Ecuator . . . 465m05 10 grade latitudine . . 458m03 20 „ T . . 437m17 30 „n . . 403m08 40 „ T . . 356m74 50 „V . . 299m51 60 „N . . 233ml1 70 „n . . 159m53 80 „n . . 81m02 Dacă am admite, că pământul s’ar opri deodată în loc, noi am fi aruncați neapărat în spațiu. Dar’ oprirea lui ar da nascere la atâta căldură încât el s’ar topi și ar relua starea lichidă. * # * Care este temperatura cea mai joasă observată până acum pe planeta noastră? Se scie, că există înspre fiecare pol o regiune, în care temperatura este cu deosebire joasă; această regiune e cunoscută sub numele de polul de frig. Guvernul rus a creat o staţiune meteorologică la Wersojansk la Vest de Lena, tocmai în această regiune excepţional de friguroasă. în Decemvrie 1871 s’a observat la Wersojansk 75 de grade sub zero; în Ianuarie 1883 termometrul cu alcohol s’a coborît pănă la 72 de grade. Se poate dar’ admite, că, într’unele ierni termometrul poate să arete la polul de frig o temperatură de cel puţin 70 de grade. Cum se vede, oricât de mare ni s’a pătrat gerul din iarna trecută, suntem încă departe de gerurile obicinuite la Wersojansk. „România Liberă“. VARIETĂŢI. * (Furarea giuvaerurilor ducesei de Edinbourg. Pe când ducele şi ducesa de Edinbourg călătoriau acum o săptămână spre Granada, hoţii au deschis giamantanele şi au furat o mare cantitate din giuvnerurile ducesei, între altele o pereche de cercei de diamante şi un medalion încrustat cu brilanţe. O cutiă, în care se aflau alte obiecte de mare valoare, a fost neatinsă. Giamantanele personalului ducelui şi ducesei de Edinbourg au fost asemenea deschise şi s’au furat din ele tot ce era mai preţios Nu s’a găsit nici o urmă de infracţiune. Hoţii trebue să fi deschis giamantanele cu chei false sau cu cârlige. Ei sunt încă necunoscuţi. Din public.*) Dare de seamă, Corpul învăţătoresc de la şcoala gr.-or. română din Sălişte îşi exprimă mulţumirile sale încă şi următorilor binevoitori contribuenţi: Petru I. Comşia 1 fl., Maria P. Comşia 1 fl. şi Ana I. Banciu 1 fl., toţi din Sălişte. Sălişte la 9/21 Iunie 1888, în numele corpului învăţătoresc: Dimitrie Ghirca, învăţ. şi cassar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMĂ. Budapesta, 21 Iunie n. Dieta s’a amânat pănă la 15 Octomvrie. Berlin, 21 Iunie n. împăratul Frideric a lăsat un testament politic pentru împăratul Wilhelm. Acela conţine misiunile domnitorului, istoria politicei de familie şi a Hohenzollernilor în general, precum şi memoarele, pe care probabil le va publica împărăteasa văduvă în Londra. Waldersee primesce o comandă de corp şi părăsesce Berlinul. Se pretinde, că aceasta este dorinţa principelui de Bismarck. Berlin, 21 Iunie. Se intenţionează a urmări judecătoresce pe Mackenzie pentru neadmiterea operaţiunii; medicii germani au declarat, că tratamentul e, ce e drept, condamnabil, dar o urmărire pe cale judecătorească nu se poate face. Dresda, 21 Iunie n. Princesa Maria de Sachsen-Attenburg a murit. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Berlin, 22 Iunie n. Ambasadorul francez a promis a se intrepune pentru jurnaliştii expulsaţi. Amended expulsaţii la plecare au negat, că ar fi scris în spirit antigerman. In cercurile de la curte nu se scie nimic despre o iminentă întrevedere a împăratului Wilhelm cu Ţarul. Dieta e convocată pe 27 Iunie n. Paris, 22 Iunie n. Mai multe chiate radicale cer expulsarea corespondenţilor germani, drept răspuns la expulsările berlineze. „Liberté“ şi „National“ condamnă politica de represalii şi ciic, că cea mai bună răsbunare ar fi de a nu schimba întru nimic ospitalitatea, de care se bucură Germanii. După o pausă mai lungă, s-au întâmplat din nou demonstraţiuni boulangiste. Poliţia a alungat pe demonstranţi. TRIBUNA Bibliografie. Din Istoria Românilor în 6 volume a d-lui A. D. Xenopol, profesor de Istoria Românilor la universitatea din Iaşi, va eşi în curând de sub tipar voi I., care cuprinde istoria veche a poporului nostru, formarea naţionalităţii române, împărţite cu 4 capitole: 1. Timpurile anti-romane. 2. Dacia sub Romani. 3. Prima periodă a năvălirii barbare. Românii în munţi. 4. A doua periodă, începuturi de state. Volumul va cuprinde 40 de coaie (640 de pagine) în octav mare şi conţine o bogată materie expusă în mod critic. Doritorii de a primi această lucrare, a cărei lipsă este atât de simţită între Români, o istorie completă a neamului nostru, sânt rugaţi a trimite autorului (A. D. Xenopol Iaşi), prin mandat poştal ori în plic recomandat, preţul cărţii îşi vor primi volumul legat, recomandat la adresa lor. Celelalte volume vor apăra în restimpuri de câte 6 luni, cuprinzând: Voi. al II-lea. Istoria Românilor de la început — Mihai Viteazul. Voi. al Ill-lea. Dela Mihaiu Viteazul — Mateiu Basarab şi Vasilie Lupul. Voi. al IV-lea. Dela Mateiu Basarab şi Vasilie Lupu — Fanarioţi. Voi. al V-lea Epoca Fanarioţilor. Voi. al Vl-lea. Dela 1821 până la unirea principatelor, în tot cursul expunerii se consacră o largă parte istoriei Românilor de preste Carpaţi. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 16 Iulie st. n. a. c. imobilele lui loan Lang în comuna Boianu-de-jos de cătră judecătoria reg. din Dicio-Sân-Martin. — 19 Septemvrie st. n. a. c. imobilele lui Iecza Tomics în comuna Carlova de cătră tribunalul reg. din Chichinda-mare. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de Zile. — la rămasul văduvei după Iulian Kovács la tribunalul reg. din Chezdi-Oşorheiu; — la rămasul după Alexandru Dobor la tribunalul reg. din Solnoc; — la rămasul văduvei după Iosif Kerekes la tribunalul reg. din Bistrița; — la rămasul după Stefan Lukács la trib. reg. din Oradea-mare. Posturi vacante. — Un post de subju de reg. la judecătoria cerc. din Alba-regală cu salar de 1000 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subprocuror la procuratura regească din Sighetul-Marmaţiei cu salar de 1000 fl., 300 fl. pauşale şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de jude regesc la judecătoria cerc. din Berettyó-Ujfalu cu salar de 1500 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subjude reg. la judecătoria cerc. din Szinérváralja cu salar de 1000 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subjude reg. la judecătoria reg. din Canija-mare. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de subjude reg. la judecătoria cerc. din Nezsider cu salar de 1000 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de jude regesc la judecătoria cerc. din Vámos Mikola cu salar de 1500 fl. şi 200 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de oficial de socoată la perceptoratu! reg. de dare din Liptó-Szent-Miklós cu salar de 500 fl. şi 100 fl. bani de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 22 iunie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Observată Diferenţa din prejmă. 724.8 +1.2 4-13.0 +25.4 +11.0 M Din ţeară, 20 Iunie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile Presiune atmosf. în mm. Vântul direcția tăria Sătmar..................... 758.6 4-17.2 NV4 Temperatura Celsius Oradea-mare....— — — — Cluj........................... 756.5 4-16.6 NO1 Orşova..................... 759.6 + l,.lV 1 Timişoara...................... 760.1 +20 0 NV3 Arad........................... 759.2 4-16.8 SV4 Paneiova...................... 760.3 +19.2 NV4 Sosiţi în Sibiiu. j La 22 Iunie n. Hotel „Neufihrer“. E. Fischer cu familia, apotecar din Didio Sân-Martin. I. Kauntz, comerciant din Cluj. M. Sacro, Iosif Damadi, M. Behron, comercianți din Viena. Hotel „împeratul Romanilor“. Sig. Gärtner, comerciant din Viena. V. Domşa, protopop. C. Silberstein din Bucuresci. Economic. Executorii de dare. Dl Tisza a dat un ordin tuturor inspectorilor de dare, ca execuţiunea dării se se întrerupă dela 15 Iunie pănă la sfîrşitul lui iulie, şi strict a oprit trimiterea de executori pe sate pentru scoaterea dării directe în tot timpul lucrului de vară, şi numai după seceriş să se facă aceasta. Execuţiuni de dare indirectă se pot face în comune numai în urma condusului congregaţiunii comitatense. Un lucru înţelept şi de la dl Tisza. — Târgul de ţeară din Ciacova în anul acesta se va ţine, după cum e informat „Tem. Ztg.“, în 28 iunie pănă în 1 Iulie st. n. —Sistarea semănăturilor. Din raportul oficial al ministrului r. ung. de agricultură scoatem următoarele date asupra stării holdelor dela 12 pănă la 18 iunie. Grâul a suferit puţin săptămâna trecută prin căldurile cele mari şi prin timpul uscăcios. Preste tot grâul are lipsă de ploaie. Holdele de toamnă, cu deosebire în ţinuturile unde a plouat, s’au îmbunătăţit mult; se aşteaptă un seceriş bun, deoarece de pe Zi Pedi paiele capătă mai multă putere, prin unele comitate. în raportul de mai nainte al ministrului s’a arătat, că 11 ° C din teritorul sămănat cu grâu stă foarte slab, astăzi însă abia 8% din holde stau slab. Prin unele părţi se pustiesc sămănăturile de şoareci, şi cu deosebire din comitatul Făgăraşului vin plângeri, că şoarecii s’au îmulţit foarte pe câmpuri. Mai bine stă grâul între Dunăre şi Tisa, apoi pe malul stâng al Tisei şi în Ardeal. E de observat, ca sămănăturile de toamnă în toată Ungaria sünt mai pline de speranţă ca cele de primăvară. Să cara promite, cu excepţiune în ţinuturile Ardealului, o recoltă mediocră; pe unele locuri holdele de săcară stau mai bine, preste tot însă luat sünt slabe. Orbul s’a mai ridicat încâtva după ploaie. Holdele sunt mici, spicele defectuoase şi fără sămânţă; pe ici şi pe colo orbul e vesced de tot. Prin cele mai multe comitate orbul e copleşit de tăciune şi buruieni. Ovăsul s’a îmbunătăţit numai în puţine locuri, dar’ în urma ploilor ’şi-a recăpătat coloarea verde. E de sperat, că holdele de ovăs se vor desvolta mai târziu şi mai cu încetul ; deocamdată nu sunt prea de tot promiţătoare. Rapiţa e deja tăiată prin ţinuturile sudice ale ţerii, între Tisa şi Murăş, apoi între Dunăre şi Tisa. Resultatul e îndestulitor atât calitativ, cât şi cantitativ. De pe un juger catastral s’au luat mai puţin 3 măji metrice, mai mult 10 mm de rapiţa. — Noue taxe vamale în Francia. Se anunţă din Paris, că comisiunea vamală franceză a aşternut oamerii un proiect, pentru de a se arunca o nouă taxă vamală de 3 franci pe urez şi altă taxă vamală de 5 franci pe faina de orez. Se vorbesce, că şi pentru struguri se va ridica în curând taxa vamală. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 5—6 Iunie st. v. 1888. Marchiani lui Negroponte, grâu 800 hect., 11.60 lei. Bach lui Negroponte, grâu 1440 hect., 10.15 lei. Ergas lui Carnavali, grâu 2000 hect., 11.35 lei. Ergas lui Carnavali, grâu 2500 hect., 11.90 lei. Vrioni lui Galibiatato, grâu 850 hect., 8.10 lei. Vrioni lui Galiatato, grâu 2900 hect., 8.10 lei. Haracopu lui Pauli, grâu 2640 hect., 9.60 lei. Haracopu lui Verona, grâu 3100 hect., 8.15 lei. Bach lui Peirano, porumb 15,000 hect., 7.521/2 lei. Evloghie lui Peirano, porumb 3900 hect., 7.671/a lei. Evloghie lui Peirano, porumb 800 hect., 7.5 lei. Bach lui Frischman, săcară 1500 hect., 6.45 lei. Antippa lui Ottoman, orz 1000 hect., 4.50 lei. Grosovici lui Fulga Sgardeli, ovăs 12 vag., 6.85 lei. Grosovici lui Fulga Sgardeli, ovăs 6 vagoane, 7.10 lei. Agiul 16—50 la °/p- Preţul mărfurilor. Piaţa din Timişoara, 20 Iunie. Preţurile cerealelor compntate după maja metrică. Grâu fl. 6.66— 6.65. Săcară fl. 5.—.5.10. Orz fl. 5.10.5.20. Ovăs mercantil fl. 4.65—4.75. Ovăs vânturat fl. 4.90—5.—. Meiu fl. 6.—.6.10. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 28.30— 29.—. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 29.—30.50 Tergu! de rîmători în Steinbruch. în 20 Iunie n. s’a notat: unguresei bătrâni grei 48.— cr. pănă 49.— cr. unguresei grei, tineri 49.‘/a cr. pănă 50.— cr., de mijloc 49.— cr. pănă 49.*/s cr., ușori 47.— cr. pănă 48 — cr., marfă țărănească, grea 48.—/a cr. pănă 49.— cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., ușoară 47.— cr. pănă 48.— cr, românesci de Bakony, grei —.— cr. pănă —— cr., transito de mijloc .— cr. până —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito serbea ei grei 48.— cr. pănă 49.— cr., transito de mijloc 48- cr. pănă 48.*/s cr., transito uşori 47.— cr. pănă 48.— cr., îngrăşați cu ghindă —. cr. pănă —.— cr. per 4% cumpăniți la gară. Pag. 527 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 20Iunie 1888. Cursul pieţii din Sibiiu. Bursa de Budapesta din 21 Iunie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6°/0.....................................—.— „ » * n 4%..........................................10125 „ „ hârtie „ 5°/0.....................................88.— împrumutul căilor ferate ung................................151.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)........................................................ 95.75 Amortisarea datoriei cailor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................126. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...........................................................116.50 Bonuri rurale ing....................................................105.— „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ „ bănățene-timișene .... 104.— „ „ „cu cl. de sortare .... 104.— „ „ transilvane...........................................104.25 „ „ croato-slavone.................................104.— Dessăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100. •împrumut cu premiu ung.......................................127.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 125.— Renta de hârtie austriacă..............................................79.75 „ „ argint austriacă.............................................81.— „ „ aur austriacă............................................100.50 Losurile austr. din 1860 ...................................... 133.50 Acțiunile băncei austro-ungare........................... 862.— „ „de credit ung........................ 293.— „ „ * „ austr........................... 295.90 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102. Argintul................................................................................. Galbeni împărătesei................................................ 5.94 Napoleon d’ori........................................................... 10. Mărci 100 imp. germane............................................61.90 Londra 10 Livres sterling.....................................126.30 Bursa de Viena din 21 Iunie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0...................................... n n n r 4°/0..................................... „ „ hârtie „5%....................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ung.................................................... „ „ „cu cl. de sortare . . . . „ „ „ bănățene-timișene . . . . Bonuri rurale ung. cu el. de sortare . . . . „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . împrumut cu premiu ung...................................... Locuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă................................ „ „ aur austriacă........................... . . Locuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ung.............................. „ » austr............................ Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei ................................................. Napoleon d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterling................................ 101.20 88.— 151.90 96.— 126.115.75 105.— 104.90 104.75 104.50 104.30 104.— 99.75 127.20 125.— 80.— 81.45 110.85 138.— 861.— 291.25 295.90 5.94 10.— 61.98 126.25 Redactor responsabil: Adrian Masoltanu. eS Prețul per £ 4»* Prețul per Sâminte ® o « ,2 100 chilogr. |w 100 chilog. •3 H 0 o O ft dela pănă S . O ft dela pănă Grâu Bănăţenesc, non 74— — 75— — Grâu dela Tisa 74— — 75— — Grâu de Pesta 74— — 75— — Grâu de Alba-regală 74— — 75— — Grâu de Bácska 74— — 75— — Unguresc de Nord 74— — 75— — Sâminţe, vechi ori noue Cualitatea Preţul per 100 chilogr. dela1 pănă Secară Orz Nutret, 70--72 5.705.80 yi de vinars 60--62 5.455.85 V de bere 62--64— — Ovăs 64--66— — Cucuruz (porumb) bănăț. 39--41 5.055.40 i de alt soiu 75 6.556.60 73 6.456.50 Hrișcăit 1 5.806.30 Grâu de primă. 6) 6.98g 7.— de toam.O ,S a c oi Mg 7.35 7.37 .a,s la Cucuruz Maiu-Iun. Iul. Aug. 6.66 fe & ft ° •'S g g 6.68 a Oves de primă. 6.48a 6.50 de toam.8 ft 5 40a 5 42 Soiu Cursul Producte diverse dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească —.——.— franceză— — italiană— — .; roșie 32.—34.— Oleu de rap. Oleu de in roșu_ _ Uns. de porc dela Pesta 60.5061.—© T» dela ţeară— — & Slănină avântată 59 —60.— o 3© afumată 59.—60.— Său 30 —31. -o Prune din Bosnia, în buţi— — i—n din Serbia, în buţi— — ft Lictar slavon, nou 16.—16.50 1 n bănăţenesc 15.5016.Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresei— — serbesei— — Miere brută— — n galbină străcurată—.---— — Ceară de Rosenau 117. 118. Spirt Spirt 25.5026.V Drojdiuțe de spirt 27.7528.25 din 22 Iunie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 8.44 vând. 8.50 Lire turcesci ... . „ 11.20 „ 11.25 Imperiali............................... „ 10.20 „ 10.25 Ruble rusesci.................... „ 105 „ 1.08 Bursa de Bucuresci. 20 Iunie — 4 oare p. m. Casa Ultim Renta rom. per 1875 5°/„ . . 91.— ---.-- Renta română amort. 5% . 92. V. ---.-- „ (Schuldverschreib.) . . --Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . --.-----.-- Renta rom. (Rur. eonv.Jö0,,, 90. V. --.-- împrumutul Municipal 5°/0 . . ---.--Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 107.— --.--Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 92/„— Idei urbane 7°/0...................... 105 »/4 --.--„ 6«/„...................... 98+4 —.-» 5°/0...................... 88.— ---.-Banca Naţ. (500 lei vărs. într.) --.---Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) ---.----.--Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) ------.--S. cred. mob. r. (250 lei vers.) ------.--Soc. r. de con. (250 lei vărs.) ---. —— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 214.— -----Agio........................................... 16 90 16.85 Schimb Londra 3 luni...........................— -----„ cer................................— ----Paris 3 luni................................ --------„ cek...................................... ------.--Berlin 3 luni........................... ----------„ cek................................— ---- Viena...........................................— ----.--n ........................................... Agio........................................... ——