Tribuna, septembrie 1888 (Anul 5, nr. 198-221)

1888-09-01 / nr. 198

Nr. 198 denţă vedita din partea instructorului, şi prin­cipiile morale, care vor deveni avutul câştigat al elevei, de care nici­odată în toată viaţa nu se va lăpăda. Tot materia de concentrare va trece pe elevă din visurile copilăriei în viaţa practică printr o lume colorată de condeiul scriitorilor geniali, care însé este oglinda fidelă a lumii reale cu toate virtuţile, patimile şi slăbiciunile ei. O va prepara aşadar, pentru viaţă, o va face cunoscută cu fel de fel de situaţiuni, în care şi dînsa poate să ajungă, şi precum sol­datul în timp de pace învaţă a se lupta cu duşmani de lemn şi de hârtie, şi eleva va fi exerciată din şcoală a se lupta cu duşmanii, de care sute o aşteaptă în viaţă. Astfel cu puteri întărite, cu inima bogată în simţiri no­bile, cu suficiente cunoscinţe ale motorilor, care învîrt şi frământă societatea, eleva va eşi în lume fără a oferi aspectul fiinţelor neajutorate, ca şi care vedem astăz­i o mulţime eşind din pensionatele moderne. Mai vine apoi şi resultatul, pe care în­suşi Herbart pune atât de mare pond *) şi care încă este nespus de binefăcător. Singur numai cu acest sistem de instrucţiune se ţine cuvenitul cont de desvoltarea gustului estetic literar. Şi ce bine îi stă mai ales unei femei, care află plăcere în lectura unei scrieri de a­­devărată valoare şi scie să o aprecieze ! Şi de cât folos poate să fie aceasta pentru dînsa în viaţă! Câtă mulţumire îi va aduce, de câte pofte deșerte o va scăpa! Multe s’ar mai pute­a f’ce acest capi­tol, dar’ cred că pentru lămurirea celor­ ce vor a se lămuri va fi deajuns și atâta. Câteva cuvinte mai am numai ca răs­puns la întrebarea, că oare aplicabil este acest mod de concentrare la noi ? Răspund că este aplicabil, căci nimic nu-­i stă în cale, se înţe­lege, presupunând că învăţătorul este la cul­mea misiunii, decât cel mult tinereţa literaturii noastre. Dar’ atât de tinăra, vreau să pe atât de săracă nu este literatura noastră, încât să nu găsim 8—10 scrieri, care să se poată fo­losi pentru scopurile de mai sus. Din propria mea experienţă o sciu, că mai greu este de a găsi în literatura noastră manuale de propu­nere corespunzătoare pentru celelalte obiecte, decât opuri literare pentru predarea limbii ro­­mâneşci aşa cum am indicat-o în această scriere. Căci mult nu se recere aici, în fiecare dl, câte una sau cel mult două piese, l­ingă care fără alterarea principiului conducător se poate folosi, ba trebue chiar să se folosească o co­­lecţiune potrivită de poesii de sine stătătoare, care după cuprinsul lor să fie pe un nivel cu scrierea principală. Aceasta pentru desvolta­rea gustului poetic, pentru potenţarea şi mai mare a interesului şi pentru a ave material potrivit de recitare. Atâta, slavă Domnului, avem şi vom ave din an în an tot mai bine. Nu­­mi-a fost dat — pănă la altele — să duc pănă la sfîrşit experimentele cu acest metod de a instrua fetele în limba maternă, îl recomand de probă urmaşilor mei şi stima­ţilor colegi de la alte institute, şi chiar dacă se vor dovedi greşite ideile profesate de mine, voiu fi deplin satisfăcut, dacă prin publicarea lor voiu fi contribuit cel puţin indirect la cla­rificarea unei cesti­uni atât de importante pen­tru înaintarea şcoalelor noastre. (Va urma.) 3. Presentarea rapoartelor comitetului central despre activitatea sa în decursul anului 1887/88. 4. Alegerea comisiunilor pentru censu­­rarea acestor rapoarte. 5. Alegerea preşedintelui „Reuniunii“ şi a unui notar. Şedinţa a II-a, Joi în 29 Sept. 3 oare p. m. 6. Deliberare asupra temei puse de Vener. Consistor : „Observatu-s’a dela introdu­cerea normativului şcolar vre-o disposiţiune a lui, la a cărei executare întimpinăm greutăţi, care nu se pot delătura şi anumit, care sânt disposiţiunile de natura aceasta? în cazul acesta ce modificări ar fi a se face la o even­tuală revizuire a acestui normativ?“ Şedinţa a Ill-a, Vineri în 30 Sept. 8 oare a. m. I. Religiunea în cursul III. şi IV. în şcoala poporală, prelegeri practice din acest obiect în cursurile amintite. Şedinţa IV-a, Vineri 30 Sept. 3 oare p. m. 8. Rapoartele comisiunilor de sub p. 4. 9. Cum învăţăm mai cu succes cetitul şi scrisul după cartea I. I. Popescu în cursul L, prelegeri practice. 10. Propuneri de sine stătătoare. II. Statolirea budgetului pe anul 1888/9. Din şedinţa comitetului central al reuniunii, ţinută în Sebeşul­ săsesc la 25 August 1888. Z. Mureşan, S. Roşu, v.­pres. not. ad hoc. VARIETĂŢI. (Minunile fonografului.) Noue expe­rienţe s’au făcut Mercuri seara la clubul presei din Londra cu noul fonograf al lui Edison. Fonogramele primite acum 15 TL au fost reproduse pentru a doua­ oară şi fiecare cuvânt a fost ascultat foarte deosebit de către societatea numeroasă, care umplea marele salon al clubului. Una din experienţele cele mai interesante a fost reproducerea de către imprimerie a unui discurs pronunţat de negrument. Fonograful apoi a a produs diferite părţi din un hymn cântat de cătră un actor, precum şi modulaţiunile unei piese de musică cântată cu flautul. Nu s’a fixat ce anume servicii va aduce noul instrument, dar a­cum dl Edison a în­ceput fabricarea fonografelor pe o scară în­tinsă cu totul, chiar Lunia viitoare va pute să furniseze 100 instrumente, și atunci s’ar pute să fie cineva mai bine informat. *) Herbart, Sämtliche Werke, I, ed. Kehr­bach. I. „Fünf Berichte an Herrn von Steiger“ pag. 47—51. Din public.*) Convocare. P. T. membri ai „Reuniunii învăţăto­rilor rom. gr.-or. din districtul Sebeşului-sus.“, precum şi toţi avreii şi binevoitorii causei şcolare se invită prin aceasta la adunarea generală a acestei „Reuniuni“, ce se va ţine în Sebeşul-săsesc în zilele de 29—30 Septemvrie st. v. a. c. cu următorul program: Şedinţa 1., Joi în 29 Septemvrie 10 oare a. m­. după invocarea sfântului Duh. 1. Deschiderea şedinţei. 2. Apelul nominal. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMĂ. Bremerhaven, 11 Septemvrie n. împăratul german a sosit aici la ma­nevrele flottei, s-a dus apoi numai­decât la bordul vasului „Hohenzollern“ şi a fost viu aclamat de numerosul public ce se afla acolo. Caen, 11 Septemvrie­­. Preşe­dintele Cor­net a fost şi aici şi în toate staţiunile simpatic întimpinat. Sin­guratice urale pentru Boulanger au fost înăduşite prin aclamaţiunile mulţimii de popor. La banchet, preşedintele Carnot a asigurat, că guvernul va săl se apere libertăţile publice, la cas că acelea vor fi ameninţate. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Viena, 12 Septemvrie n. Din in­­cidetul onomasticei Ţarului, Ma­iestatea Sa, care împreună cu Prin­cipele de Coroană şi cu Carol Ludovic erau în uniformă rusească, a ri­dicat un toast pentru Ţarul, după care capela militară a intonat imnul rusesc. Aseară Maiestatea Sa, princi­pele de coroană Otto şi prinţul de Wales au părăsit Viena cu tren sepa­rat, spre a merge la manevrele cele mari din B e 11 o v a r. Bellovar, 12 Septemvrie n. Ma­iestatea Sa a sosit az­i dimineaţă la oarele 7 şi 3/4. La 8 oare a trecut carul de curte pe sub arcul de triumf, îna­inte se aflau banul, imediat apoi Ma­iestatea Sa, principele Otto şi prinţul de Wales. Vice-primarul a ţi­nut o vorbire. Respingând, Maiestatea Sa a es, că se bucură că a venit în acest oraş, a întrebat apoi pe vice-pri­­mar despre bunăstarea oraşului. Maies­tatea Sa s’a dus numai­decât la cvar­­tirul de descindere, unde îl aşteptau ar­­chiducele Iosif, miniştrii Orczy, B­e­­dekovics şi Fejérváry, cardinalul M i h­a­i­l­o­v­i­c­s, deputaţii şi generali­tatea. Publicul ce forma un spalii des a erupt în „Zsm­­o“-uri însufleţite. Ma­iestatea Sa a salutat pe archiducele Iosif cu o strîngere de mână, a conversat apoi cu Mihailovics şi în urmă s’a re­tras în apartamentele Sale. La 10 oare s’a început primirea deputaţiunilor. Paris, 12 Septemvrie n. „France“ împărtăşesce, că Boulanger petrece în cel mai strict incognito în Cri­stiana. Bucuresci, 12 Septemvrie n. Din incidentul onomasticei Ţarului, în bise­rica rusească s’a celebrat un Te-deum, la care a participat şi regina Sâr­bi­ei. Deoare­ce în această zi se săr­­bează şi aniversarea luării Grriviţei, oraşul a fost decorat sărbătoresce. Belgrad, 12 Septemvrie n. Con­ducătorii radicalilor au hotărît a-­şi ex­prima regelui aplecarea, de a pronunţa despărţirea prin Scupcină în formă de act public, fără conside­rare la ori­ce sentenţă de-a consisto­­rului. Roma, 12 Septemvrie n. împă­ratul german soseşte la 11 Octom­­vrie în Roma. Sofia, 12 Septemvrie n. Redacto­rul Risoff este condamnat la un arest de doi ani. Bellovar, 12 Septemvrie n. Re­gele a aj­is cătră episcopul Strossmayer cu ocasiunea primirii lui: Domnia-ta n’ai sciut ce faci, ai fost bolnav. A fost o faptă în contra monarchiei și în contra bisericii d-tale. TRIBUNA Bibliografie. Povesti ardelenesci, culese din gura po­porului de Ioan Pop Reteganul. Braşov. 1888. — O colecţiune de poveşti ardelenesci, culese de I. P. Reteganul din Rodna-veche.Colec­ţia pe care o anunţăm acum cuprinde 5 părţi a 80 pagine format 8°. Extrase din „Budapesti Közlöny". Licitaţiuni: — 30 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui Mihail Grabner în Guta de cătră tribuna­lul reg din Komárom. — 31 Octomvrie st. n. a. c. imobilele lui Ignatie Molnár în Szeme de cătră tribu­nalul reg. din Komárom. — 30 Septemvrie st. n. a. c. imobilele lui losif Buzogány de cătră judecătoria cerc. din O.­Becs. — 29 Septemvrie st. n. a. c. imobilele lui Aurel Popescu în Chiseteu de cătră tri­bunalul reg. din Timișoara. — 27 Septemvrie st. n. a. c. imobilele Te­­resiei Eröskövy născ. Adler de cătră tri­bunalul reg. din Seghedin. — 4 Decemvrie st. n a. c. imobilele lui Paul Csúszó în Kis-Orosz de cătră tri­bunalul reg. din C­hichinda -m­ar­e. — 11 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Daniil Borza de cătră judecătoria cerc. din Hațeg. — 21 Septemvrie st. n. a. c. imobilele lui Aure! Radu în Petroman de cătră judecă­toria cerc. din C i­a c o v a. — 6 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Lambert Lauer de cătră tribunalul reg. din Chichin­da-mare. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de z­ile: — la rămasul după Petru Brandscher (din Dorolea), Catarina Gubesch (din Le­­chinţa), Catarina Linnerb­äsc. Reiger(din Demetriul-mare) la tribunalul reg. din Bis­triţa; — la rămasul după Ioan Flora (din Noe­­sag) la tribunalul reg. din Deva; — la rămasul după Iudita Szeleczky (din Zádorház), Mihail Kovács (din Balog) la tri­bunalul reg. din Rimaszombat; —la rămasul după Ludovic Márton (din Mand) la tribunalul reg. din Sătmar-Ne­­meti; — la rămasul după Tănase Stanciu (din Iánoșfalău) la tribunalul regesc din O­rade­a­­mare; — la rămasul după minorenul Ispas V­a­­lase (din Spring) la tribunalul reg. din Alba­­lulia ; — la rămasul după Iudita Szeb­egy­i­n­szky (din Szarvas) la tribunalul reg. din Bichiș- G­­­u­­­a; — la rămasul după Ioan Hrebáes (din Sárközújlak) la tribunalul reg. din Sătmar- N e m e t i i și — la rămasul după Dr. Ludovic Ernst (din Modoș) la tribunalul reg. din Beciche­re cul-mare Concurs ín provincia: — Contra R. L. Hölzl, comerc. ín Beci­­cherecul-mare. Conc. cms. Alexandru Kiss; mass. crt. Dr. Matei Orsa. Term. de ins. 10 Octomvrie; proed. de licui. 30 Oc­tomvrie st. n. a. c. LOTERIE. Tragerea din 12 Septemvrie st. n. Sibiiu: 73 38 88 85 16. Buletin meteorologic. Sibiiu: 12 Septemvrie, 0 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în tom. (Mediul lunar 726.9) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului Observat* Diferenţa din premiu* 736.0 —0.3 +13.4, 4-28.0 4-11.9S Din seară, 10 Septemvrie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile Presiun. atmosf. în mun. Tempe­ratura Celsius Vântul direcţia tăria Sătmar..................... 770 +20.00 î Oradea-mare....— — — — Cluj........................... 777 + 13.2N î Orşova..................... 771 +15.4V î Timişoara..................... 766 + 19.4— — Arad........................... 769 + 21 6 sv2 Panciova..................... 767 +24.0 sv5 Sosiţi în Sibiiu. La 12 Septemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Paraskiv din Sebeşul-să­sesc. Dr. Frlchbek, advocat din Sebeşul-săsesc. Ferari din Brezoiu. Stagni, privatier din Alexandria. Baron Ro­­thenthal in Cluj. Cantelli, privatier din Bucuresci. Bur­ger, fabricant din Mureş-Oşorheiu. Nigrini, Goldberger, Lust, comercianţi. „Hotel împăratul Romanilor“. Koperley, Za­kariás, Bogdan, Krebs, comercianţi. Preiser, cu soţia, din Deva. Ioan Bervay, privatier din Hunedoara. Hotel „Meitzer“. Pfalz, sublocotenent din Oreştie. Grund din Alba-Iulia. Knarr din Alba-Iulia. Szalánczy din Aiud. Barth din Viena. Török, magistru poştal din Elisabetopol. Lövy, Bogru, Duka, Boker, studenţi. Ka­­nyuk din Dobriţin. Király din Dobriţin. Hotel „Habermann“ Teutsch, locotenent din Braşov. Sunacsek din Braşov, Beier, din Bistriţă sublo­cotenenţi. Kovács, Eikbauer, sublocotenenţi. Economic. Producţiunea lânei. Leroy, subin­­tendent militar, fiind însărcinat de ministerul de răsboiu spre a face un studiu serios asupra producţiiunii lânei,­­şi-a depus raportul seu, din care se poate vedea, că producţiunea poate să fie evaluată la 800 de milioane de 1. n. Plata se găsesce în capul acestei industrii cu o sută de milioane de oi, producând 50 de milioane chil. de lână pentru o valoare de 250 milioane de 1. n. Apoi vine Australia, Statele­ Unite. în Europa­­producţiunea este de 200 milioane de chilogi, pentru o valoare de 900 milioane de r. n. în Europa, Rusia stă în fruntea ţerilor producătoare de lână, apoi vine Englitera şi Germania, care Francia vine în rândul al patrulea, care expoartă mai multă lână dela rasa de Rambouillet şi Wineville. —&— Starea băncii Austro-Ungare la 7 Septemvrie: curgere de monete fl. 402.810. 000 (f fl. 4.318.000), metale fl. 233.129.000 (f fl. 9000 fl.), portfoliu fl. 166.481,000 (f fl. 8.427.000) , lombarde fl. 21.527,000 (f fl. 124.000) , împrumuturi hipotecare fl. 102.344. 000 (f fl. 41.000), scrisuri fonciare fl. 97.379.000 (f fl. 53.000) Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Sept. 1888. Cursul pieții din Sibiiu. din 12 Septemvrie st. n. 1888. Hârtie monetă română . . Comp. 9.40 vend. 9.45 Lire turcesc­ .... 11.05n 11.10 Imperiali........................... î­n 10.05n 10.10 Ruble rusesci .... 1.20 r 1­1.22 Bursa de Budapesta din 11 Septemvrie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6°/0...................................... n n Y) n 4%............................... „ „ hârtie „ 5%....................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „ cu cl. de sortare .... „ „ „ bănăţene-timișene .... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... . „ eroato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă...................................... „ „ aur austriacă...................................... Locurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „de credit ung............................. „ „ „ „ austr. ... Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................. Argintul................................................................ Galbeni împărătesei................................................ Napoleon­ d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 11 Septemvrie st. n. 1888. Renta de aur ing. 6%......................................—.— , * „ „ n.......................................100.70 „ „ hârtie „ 5%......................................91 05 împrumutul căilor ferate ing................................146. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune).................................................97.40 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).................................................—.‚— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)................................................113.25 Bonuri rurale ung..............................................105.— „ „ „cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ „ bănățene-timișene .... 104.75 Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane.......................................104.4) „ „ eroato-slavone..................................104.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100. — împrumut cu premiu ung.................................130.40 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 125.25 Rentă de hârtie austriacă .............................................81.55 „ „ argint austriacă.........................................82.20 „ „ aur austriacă.......................................110.70 Losuri austr. din 1860 139.50 Acțiunile băncii austro-ungare.....................831.— „ „de credit ung.............................. 306.50 „ n „ » austr............................315.40 A­rgintul— Galbeni împărătesei................................................ 5.75 Napoleon­ d’ori.............................................. 9.63 Mărci 100 imp. germane.................................59.40 Londra 10 Livres sterlingi...........................121.80 Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Merotimiu Albiul, 101 75 91.10 148.— 97.75 114.— 104.50 101.— 104 50 104.— 104.50 104— 100.— 129.50 126 — 81.61 82.30 111.— 140.— 883.­­306.50 315.— 102.— 5.75 9.61 59.35 122.90 Seminte Cualitatea per Hect Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 — — 75 75 75 75 75 75 — — Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară Orz r. Oves Cucuruz (porumb) T) n Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu "* 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.50 5.15 6.35 7 85 5.30 6.05 5.95 5.70 5 75 7 35 9 — 5.7.1 6.10 6.— Termin marfă finală Grâu n Cucuruz Ovăn de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. SoO a •a o c* mg So. 8 55 7.60 5.42 5 27 5 82 OO S & ga id ra 8 57 7 62 5.44 5.29 5 84 Cursul Producta diverse Soiu dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 42.—48.— » franceză— n italiană— — tf roșie 42.—52.— Oleu de rap. roșu— — Oleu de in— — Uns. de porc dela Pesta 65.5066.— s r. dela țeară— 1 Slănină sventata 56 5057.50oao Său afumată 61.50 30.— 62.— 31. -oo Prune din Bosnia, în buţi din Serbia, în buţi — — „ — — Qi Lictar slavon, nou --. ------.------­•3 bănăţenesc — Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — V serbesci— — Miere brută— — n galbină străcurată—.------.— Ceară de Rosenau 117. 118. Spirt Spirt—--—.-­Ti Drojdiuțe de spirt—. -7 Septemvrie — 4 oare p. m. Cassa Ultim Benta rom. per 1875 5°/0 . . ---.---95.V. Benta română amort. 5°/0 . . --.--­ „ (Schuldverschreib.) . . ---.---97 — Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­---.--­Benta rom. (Bur. codv.)6!,V— _#__ împrumutul Municipal 5°/0 . . ---.---100 — Scrisuri fune. rurale 7°/0 . . --.---86 — Scrisuri fune. rurale 5°/0 . . --.---108 — Idem urbane 7°/c...................... --.---107 — „ 6%...................... —.---101 — » 5°/,..................... —.— 94.% Banca Naț. :500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei văr­s.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agro........................................... Schimb Londra 3 luni........................... „ cek.......................... Paris 3 luni................................ . cek.................................................. Berlin 3 luni........................... „ cek................................ Viena........................................... 90 % Agio 75 —!®— Ágiul în România a scăzut pănă la 0.50°/0. E de sperat că agiul va ajunge alpari. — în anul 1887 s’au importat în Buda­pesta 6.582.443 metri cubici de cereale, pe când exportul a fost abia de 1.167.311 m. c. Alţi articoli singuratici în export şi import au dat următoarele cifre în m. c.: Toţi aceşti articoli s’au importat şi ex­portat pe drumul de fer şi pe corăbiile societăţii de navigare cu vapoare pe Dunăre. — Deficitul în care se află Francia relativ la recolta grânelor se extimează la cifra de preste 20 milioane hectolitre. America nici ea nu poate procura Europei o cantitate mai mare de grâne decât în anul expirat, căci de­şi recolta este satisfăcătoare în anul curent, totuşi aceea a anului expirat fiind inferioară, şi exportul pentru Europa făcându-se în pro­­porţiuni mai mari decât de obiceiu, stocul normal al Americei fiind deminuat în mod considerabil, America va trebui să reducă ex­portul, dacă nu va voi a consuma la dînsa mai scump poate decât cei din Europa. — Insolvente. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvențe: Anton Schehovics, comerciant în Viena. Solomon Murmelstein în Muncaciu. A. S. Pollak în Suceava. Maurițiu Nadler în Viena și Avram de Medina în Constantinopol. Producte brute . import: . 451.135 export: 314.017 Virtualii . . 612.312 4.706.848 Făină .... . 229.080 4.046.843 Unsoare . 346.652 384.085 Diverşi articoli . . 3.597.591 2.600.651 Prețul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 11 Septemvrie. Grâu hectolitru 76—82 chilo fl. 4.20 pănă fl. 5.—, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 3.—. pănă fl. 3.80 săcara 70 pănă 75 chilo fl. 2.80 pănă fl. 3.20, orz 60 pănă 66 chilo fl. 2.90 pănă fl. 3.30, oves 40 pănă 50 chilo fl. 1.40 pănă fl. 1.80, cucuruzul 70 pănă 75 chilo fl. 4.20 pănă fl. 4.60, melaiul 76 pănă 82 chilo fl. 4.— pănă fl. 5.—, crumpene 68 pănă 72 chilo fl. 1.20 pănă fl. 1.40, semerță de cânepă 49 pănă 51 chilo fl. 6— pănă fl. 7.—, mazerea 76 pănă 82 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 84 chilo fl. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 82 chilo fl. 5.50 pănă fl. 6.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 15.—, făină Nr. 3 100 chilo fl. 12.—, Nr. 4 fl. 11.—, Nr. 5 fl. 10.—, slănina 100 chilo fl. 66.— pănă fl. 68.—, unsoarea de porc fl. 70.— pănă fl. 75.—, s8u brut fl. 18.— pănă fl. 20.—, lumini de sSu fl. 32.— pănă fl. 34.—, lumini turnate de sSu fl. 36.— pănă fl. 33.—, săpunul fl. 20.— pănă fl. 24.—, fen 100 chile fl. 1.30 pănă fl. 1.60, cânepa fl. 33.— pănă fl. 36.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.— pănă fl. 3.—, spirtul p. 100 L. % 55 pănă 57 cr., carnea de vită chile 32 cr., carnea de viţel 24 pănă 36 cr., carnea de porc 38 pănă 44 cr., carnea de berbece 18 pănă 22 cr., ouă 10 cu 18 pănă 20 cr. Piaţa din Sighişoara, 10 Septemvrie. Grâu curat hectolitru fl. 4.60 pănă fl. 5.— , grâu mestecat fl. 3.20 pitică fl. 3.60; sScara fl. 3.— pănă fl. —.■—; orasul fl. 1.80 pănă fl. 2.—; cucuruzul fl. 4.—; fasolea fl. 3.50; crumpenele fl. 1.50; mazerea chilo 20 cr.; lintea 24 cr.; mălaiul 11 cr.; lumini de sSu chilo 40 cr.; săpunul 23 cr.; seu brut 21 cr.; sSu de vită fl. 1.—; unsoare de porc 70 cr.; carnea de vită 36 cr. Piaţa din Timişoara, 10 Septemvrie. Prețurile ce­realelor compatate după maja metrică. Grâu fl. 6.75 6 80. Secară fl. 4.90-5.—. Orz fl. 5.—.—5.30 Oves mercantil fl. 4.30—4.40. Orfis venturat fl. 4.50 — 4.60. Meiu fl. 6.20—6 25. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 20.50—21.­ . Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 22 50-23.— Târgul de rîmători în Steiobrniih. In 10 Septemvrie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 48.— cr. pănă 50.— cr. unguresci grei, tineri 51.— cr. pănă 51.’/a cr., de mijloc 50.— cr. pănă 51.— cr., ușori 49.— cr. pănă 50.— cr., marfă țerănească, grea 48.— cr. pănă 49.— cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49— cr., ușoară 47— cr. pănă 48.— cr., romă­nes­ci de Bakony, grei —.— cr. până —.— cr., transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. p­ănă—.— cr., transito ser­b­es­ci grei 49.— cr. pănă 50.— cr., transito de mijloc 48.— cr. pănă 49.—­ cr., transito uşori 47.— cr. pănă 48.— cr., îngrăşați cu ghindă —.— cr pănă, —.-- cr. per 4% cumpăniți la gară. Pag- 791

Next