Tribuna, noiembrie 1888 (Anul 5, nr. 248-272)

1888-11-25 / nr. 268

Nr. 268 unii în gală, pare­ că în ciuda inteligenţei ru­tene. Se aflau în biserică şi representanţii auto­rităţilor civile şi militare, chiar şi cabinetul ţerei nu uitase de a aduce omagiile sale ce-ş i dicta buna crescere. Serviciul divin a fost ce­lebrat de cătră 9 preoţi, în frunte cu con­silierul metropolitan Dr. Ioan Ţurcan. După serviciul divin se deşertă biserica şi toţi în corpore merseră spre reşedinţă spre a gratula iubitorului. Preste 200 de căruţe duceau pe gratulanţi, în fruntea cărora se afla comitetul arangeator, apoi urmară representanţii inteli­genţei, aristocraţiei, deputaţiunile diferitelor societăţi şi corporaţiuni, precum şi ale comunelor rurale. Se vedeau o mulţime de căruţe cu ţerani veniţi dela ţeară, care mergeau spre a gratula. Pentru care nu mai rămase vre-o căruţă sau trăsură, apucară pe jos spre reşedinţă, spre a aduce omagiile sale, în oraş nu s’a veritt încă aşa un mare convoiu. Gratulanţii se pos­tară în sala cea mare sinodală. Numi­ărul lor era preste 800 de persoane. Aici se vedeau preoţi din toate părţile ţerei, civili din toate unghiurile ţerei, militari, ţerani din toate dis­trictele Bucovinei, Români şi Ruteni, şi sus pe galeriile spaţioase ale salei se aşezară damele române din oraş şi de la ţeară, venite anume spre a participa la această solemnitate rară. Uşile salei se deschid şi iubitorul întră, care încă se află în deplină sănătate şi nici prea cărunt, încât nici că s’ar crede, că 70 de ani de muncă grea au trecut preste­­ spatele iubitorului. Urări repeţite fără sfîrşit în limba ro­mână şi ruteană îl primesc şi după­ ce se sfîrşi entusiasmul celor presenţi ceti baronul Victor Stircea textul român al adresei; când sfîrşi domnia-sa, ceti textul rutean consilierul me­tropolitan Dr. Ioan Ţurcan. între aclamaţiuni vine şi nesfîrşite a fost adresa predată iubila­rului emoţional. Pe adresă se aflau preste 3000 de subscrieri din toate părţile Bucovinei. Iubilarul mulţumi gratulanţilor ântâiu în limba română, apoi în limba ruteană, întorcân­­du-se cătră representanţa militară făcu în limba germani paralelă între forţa militară şi biserică, şi condluse, că amândouă puterile sânt de neapărată trebuinţă pentru stat, amândouă scutesc şi apără pe stat şi amândouă să fie totdeauna în concordanţă deplină. Dimineaţa sosiră telegrame de felicitare dela metropolitul român din Sibiiu Miron Roman, dela episcopul Popasu din Caransebeş, dela generalul Teodor Seracin din Caransebeş, care se află în concediu acolo, dela episcopul din Arad, dela episcopul Melchisedec din Ro­man (România) şi de la metropolitul din Moscva şi cel din Kiev. Corespondentul. CRONICĂ. Ovaţiune pentru Maiestatea Sa. Se scrie din Vie­na, că mai multe corporaţiuni de studenţi academici au publicat o invitare la un commers festiv, care se va ţină la 25 Decemvrie a. c în „Musikvereinssal“ în o­­noarea împăratului ca protector al ştiinţelor şi artelor, ca clăditor al mai multor palaturi dedicate şti­­inţei, ca întemeiător al atâtor co­­lecţiuni şi biblioteci şi mai ales ca dăruitorul libertăţii studiilor aca­demice. * Jubileul Monarchului şi presa ma­ghiară. „Szegedi Napló“ e foarte in­dignat, că preşedintele senatului şcolar din Seghedin a comunicat prin o convocare se­parată membrilor senatului acea încunosciin­­ţare a plebanului catolic, că la 2 Decemvrie se va săvîrşi un serviciu divin festiv în onoa­rea Jubileului Maiestăţii Sale. „Nu ne putem închipui“, sfîrşesce filarul din gestiune, „ce are de a face senatul şcolar al oraşului cu iubileul Austriacilor şi că preşedintele de ce convoacă pe membrii senatului. Acest iubileu nu privesce pe Maghiari. Dovadă şi aceea, că Kovács Albert nu e con­silier împărătesc, ci regesc!“ * z­iua sfântului Andreiu în Dobra. Corul vocal împreună cu elevii şcoa­lei capi­tale din Dobra va arangia Marţi în 29 No­­emvrie st. v. 1888 o producţiune în memo­ria Marelui Archipăstor „Andreiu“, în sala hotelului „la Husariu“, începutul la 8 oare seara. Oferte marinimoase în favorul corului şi al bibliotecei polare din loc se primesc cu mulţumită şi s­e vor curta pe cale publică. Programa: 1. „Imn“, executat de corul bărbătesc. 2. „Cuvânt ocasional“, rostit de dl Iosif Morariu. 3. „Rugăciune“ şi „Tabăra din Dumbrava roşie“, cântări în 2 voci, exe­cutate de elevi. 4. „Paul de Nola“, poesie de Gr. Coşbuc,­ declamată de dl G. Bontoş. 5. „Psalmul 149“, de C. G. Porumbescu, executat de corul bărbătesc. 6. Din „Po­vestea vorbei“, de A. Pan, declamaţiune de dl V. Milencoviciu. 7. „Românul“ şi „Mers victorios“, cântări în 2 voci, executate de elevi. 8. „Detunata“, cor de E. Nejedly, executat de corul bărbătesc. 9. „Sentinela română“, poem istoric­ de V. Alexandri, de­clamat de dl Iosif Morariu. 10. „Cântec de unire“, de W. A. Mozart, executat de corul bărbătesc. * La universitatea din Budapesta sunt înscrişi pe semestrul de iarnă al anului şcolar 1888/89, la facultatea teologică 89, la cea juridică 1725, la cea de medicină 1184 şi la facultatea filosofică 340 de ascultători. Afară de aceea mai sunt înscrişi 235 de farmaceuţi şi 60 de femei la cursul de moşii, laolaltă aşadară 3633 de ascultători, — cu 113 mai puţini ca în anul precedent. * Cas de moarte. Frideric Schneider, advocat în Sibiiu, directorul domeniilor ce aparţin fundaţiunii Bruckenthal, membru în consiliul directoric al cassei de păstrare din Sibiiu, membru al presbiteriului evangelic, al representanţei orăşenesci etc., a răposat ieri, în etate de 47 ani. îmormântarea va ave loc mâne. Vineri, la 3 oare după ameafii. * Necrolog, în 3 Decemvrie st. n. a. c. a răposat în Bucium, comitatul Făgăraşului, Elena Dobrin născ. Dimboiu, soţia pa­­rochului gr.-cat. de acolo loan Dobrin, lăsând 6 prunci orfani.* De ale comunităţii din Bistriţă, în adunarea comunităţii dela 25­­. trecută s’a hotărît, ca lefurile senatorilor orăşenesci se se urce dela 800 la 1000 fl., afară de aceea să se sporească personalul exactoratului orăşenesc prin aplicarea unui adjunct şi a unui cance­­list.­­ Deoare­ce ministerul nu a voit să ac­­cepteze pe funcţionarii orăşenesci la fondul de pensiune comitatens, s’a hotărît să se în­fiinţeze un fond de pensiune propriu. Pentru formarea acestui fond comun plătesce răscum­părarea lemnelor de pe un an cu 14.000 fl. — La licitaţiunea ce s’a ţinut în 30­­. trecută, regalul de cârcimărit al oraşului (pentru ra­­chie) s’a dat în arândă arândaşilor de pănă acum Rohrlich şi Brecher pentru 16.266 fl., adecă cu 1000 fl. mai puţin ca în anul trecut. * Cutremur de pâment. în unele părţi ale comitatului Hunedoarei s’au simţit din nou cutremure de pământ. Astfel pe la Deva şi pe la Banpotoc s’a simţit în 4 Decem­vrie la 1 oară după ameafii un cutremur de pământ împreunat cu sgomot suteran. Din public.*) Mulţumită publică. Pentru participarea numeroasă la îmor­mântarea preaiubitului şi neuitatului nostru tată, moş şi unchiu Paul Dunca de Sajo, consilier guvernial reg., pentru spendarea nu­meroaselor cununi, precum şi pentru condo­­lenţele exprimate în scris, pe cale telegrafică şi în persoană, şi în special preaveneraţii domni capitulări din Blaj, care au avut bună­voinţa a se osteni şi a lua parte la acest cas trist, primească cu toţii adânc simţitoarea noastră mulţumire. Sibiiu, în 5 Decemvrie n. 1888. Familia jalnică. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dac­ţia nu primesce respunderea. POSTA ULTIMĂ. Budapesta, 5 Decemvrie n. Casa deputaţilor a resolvat proiectul des­pre răscumpărarea regaliilor şi a început desbaterea asupra proiectului despre taxele de cârcimărit. Budapesta, 5 Decemvrie n. Co­m­­isi­unea pentru armată a die­tei ungare a decis, ca să presenteze dietei un proiect de cond­us, prin car­e guvernul să fie îndrumat a permite voluntarilor de limbă maghiară să depună examenul de a fi cel teoretic în limba statului. Viena, 5 Decemvrie n. Atât bursa de aici, cât și cea din Berlin e depri­mată din causa faimei despre oprirea exportului de cai în Rusia. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Arad, 6 Decemvrie n. (Telegramă specială a „Tribunei“.) Procesul de presă al generalului Doda s’a amânat pe timp ne­hotărît. Arad, 6 Decemvrie n. Procesul de presă al generalului Doda a luat o desvoltare neașteptată. Doda a îna­intat tribunalului o scrisoare, în care anunţă, că boala încă tot nu-­i permite a se presenta înaintea juraţilor. Mai departe declară citarea îna­intea juraţilor de nebasată pe lege, fiindcă pe timpul, când a comis delictul de presă în­criminat, a fost deputat dietat şi ca atare se afla sub scutul imunităţii. Tribunalul a decis examinarea din oficiu a sănătăţii generalu­lui, pentru a se pută ţină per­tractarea cât se poate de cu­rând, şi a respins obiecţiunea a doua. Budapesta, 6 Decemvrie n. Pro­fesorii de universitate Henselmann (archeolog) şi Ioan H u n f a l­v y (lin­guist) au murit. Bruxella, 6 Decemvrie n. Poliţia a descoperit din nou mai multe com­ploturi de dinamită. Sofia, 6 Decemvrie n. Sobrania a primit proiectul pentru îmulțirea armatei permanente. T B­­ B *J N A Bibliografie, „A védtörvény és az önkénytességi. (Legea de apărare şi voluntărimea) rerisă de Z. pentru desluşirea publicului mare, a tinerimii şi a părinţilor. Tipărită în Budapesta la tipo­grafia lui „Országgyűlési Értesítő“. „Familia..“. Apare în fiecare Duminecă la Oradea-mare sub redacţiunea lui Iosif Vulcan. Cuprinsul numărului 47 de la 2 Decemvrie a. c. este următorul: „Dora d’Istria“ (cu ilustraţiune). — „Cale bună“, poesie de Ioan N. Roman. — „Ciceron“, schiţă dra­matică în 5 acte (urmare), de N. A. Bogdan. —­ „Pocăinţa beţivului“, poesie de Th. D. Speranţă. — „Fete de mărit“, de Dr. George Popa. — „Educaţiunea femeilor în America“, trad. de Cornelia Lupu. — Doine de pe Mureş, culese de A. C. Dom­şa. — Salon. — Bomboane. — Literatură şi artă. — Teatru şi musică. — Ce e nou ? — Logogrif. — Posta redacţiunii. — Călindarul septămânei.— Avis. — „Amicul Familiei“, fi ia­r beletristic şi enciclopedic-literar. Apare în 1 şi 15 a fie­cărei luni în Gherla. Proprietar, redactor şi editor: N. F. Negru­ţiu. Numărul 23 de la 1 Decemvrie e de următorul cuprins: „Cestiu­­nea educaţiunii femeii“, disertaţiune cetită la adunarea generală a „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“ în Abrud, la 6 August n. a. c., de Dr. Petru Span. — „Şi dacă aminte-­mi aduc“, poesie de V. B. M­unten­es­cu. — „Judeţul“, roman istoric, de Teochar Alexi (continuare). — „Omul şi duşmanii lui“, poesie de G. Simu. — „Bunica şi nepoţelul“, după Ernest Legouvé, de G. Simu (fine). — „Ne­­vastuţă cu per galbin!...“, poesie de G. Simu. — „Cătră violină“, poesie de Oc­ta­vi­an. — „Mătuşa bună“, o icoană din viaţă. Traducere liberă după Iosefina Flach, de St. C. Z.u nul (urmare). — Diverse. — Scrisori din România, de N. Gr. Borgovan. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 11 Ianuarie st. n. 1889 imobilele lui Nicolae Mar­cu (în Spring) de cătră tribuna­lul reg. din Alba-Iulia. — 8 Ianuarie st. n. 1889 imobilele lui Am­­brosiu Theodorovies (din Becîcherecul-mare) de cătră tribunalul reg. din Pan ci­o­va. — 5 Martie st. n. 1889 imobilele văduvei Elisaveta M a r k o v i­c s născ. Guba (în Pade) de cătră tribunalul reg. din Chichinda­­m ar­e. — 28 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Carol Novák (în Urmező) de cătră tribuna­lul reg. din Sighetul­ Marmației. — 14 Ianuarie st. n. 1889 imobilele lui Cristofor Grosz (în Gharmata) de cătră tribu­nalul reg. din Timișoara. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de­­file: — la rămasul după Catarina Roth (din Nădaș) la judecătoria cere. din Sighișoara. — la rămasul după George Raiger (din Dumitra), Cata Roth născ. Jung (din Le­­chinţa), Borbála Lajos născ. Fekete (din Toncia) la tribunalul reg. din Bistriţa. — la rămasul după Ludovic Nagy (din Vaida) la tribunalul reg. din Or­adea-mare. Posturi vacante: — Un post de subju de reg. la judecătoria cerc. din Jászberény, cu salar de 1000 fl. şi 200 relut de cuartir. — A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de medic secundar la spitalul din Pojon, cu salar de 400 fl., cuartir gratuit şi viptul. A se adresa pănă în 15 Decemvrie st. n. a. c. la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 6 Decemvrie, fi oare dimineaţa. Presiunea atraosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după. Celsius Maximul şi minimul de temperatură. Direcţia vântului Observată. Diferenţa din prediuă 734.8 + 3.4 —3.0 -1—1.3 —4.4 M­ Din ţeară, 4 Decemvrie, 7 oare dimineaţa. Staţiunii*­» Presiun. atmosf. în mmn. Tempe­ratura Celsius Vântul direcţi» tăria Budapesta .... 771 — 0.4s 2 Sătrnar..................... 770 + 2.0 NV2 Cluj........................... 769 + 2.6V 6 Orşova.....................— —>— — Timişoara..................... 774 — 1.4— — Arad........................... 771 — 1.0 NV3 Panciova...................... 771 + 1.0V 2 Sosiţi în Sibiiu. ţ La 6 Decemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Miskofski, căpitan, Maetz, architect, Ignatie Navai, agent, toți din Cluj. Sultan Bajcs, comerciant din Sângeorgiu. M. Weiss, Poliak, M. Klein, toţi comercianţi din Viena. Hotel „împăratul Romanilor“. Andreiu Heja cu soţia, director din Odorheiu Ioan Motora, învăţător din Câmpeni. Hotel „Melzer“. Eitel, comerciant din Rîmnik. Paul Iovescu, oficial din Caransebeş. Gaibl, adjunct din Silişte. G. Josef, chelner din Cluj. Economic. Fabrici de zăhar în Ardeal. La in­vitarea vicespanului comitatului Târnava-mică, s’a ţinut în 4­­.­­*. o conferenţă bine cer­cetată în Dicio-St.­Mărtin, în care s’a hotărit Infiin­t­irea unei fabrici de zăhar înternat spre care scop vor ave să se exmită corecte, dar, deputatul dietal Iuliu Horváth să fie rugat a representa pe composesori faţă cu oraşul. —s®— Industria de hârtie în Austria. (Urmare şi fine.) Aceste invenţiuni sunt de aceea de o valoare aproape nepreţuită, fiindcă este de aşteptat, că dacă vor cresce în continuu şi a măsurat progresului cultural materialele brute vechi ale industriei de hârtie, adecă sciren­­ţele, nu numai că se vor sui foarte tare în preţ, dar­ nu se vor mai pută găsi în canti­tăţile trebuincioase. Celuloza câştigată din lemn pe cale me­chanică are oare­care inconveniente, fiindcă este încrustată cu unele substanţe vegetabi­­lice, care nu se pot delătura şi sunt supuse descompunerii. Din cauza aceasta ea nici nu are atâta valoare, ci se folosesce mai mult pentru ieftinătatea ei relativă, decât pentru calitatea ei, la fabricarea de hârtie ordinară folosită în toate fidele. Din contră celulosa câştigată pe cale chemică, adecă fibra de lemn curăţită de toate încrustaţiunile strică­­cioase ,şi-a câştigat o însemnătate nepreţuită în timpul cel mai scurt şi joacă rolul cel mai însemnat în fabricaţiunea hârtiei, ba se poate afirma, că ea este un material, care nu se poate înlocui cu nici unul altul. Este clar’ clar, că în urma invenţiunii celulosei industria de hârtie din întreaga lume se află de present într’un proces de trans­­formaţiune, din care vor resulta modificări principiale pentru întreaga fabricaţiune şi chiar modificări relative la localisaţiunea acestei in­dustrii. Din norocire Austro-Ungaria în urma bogăţiei ei relative de păduri este în stare să prepare pentru industria ei de hârtie şi acest nou material brut în cantităţi suficiente pentru timp nedeterminat, şi astfel va fi în stare se supoarte şi pe acest teren lupta de concu­renţă cu străinătatea, ba este de aşteptat, că tocmai acum va deveni Austro-Ungaria ade­vărata patrie a industriei de hârtie, presupu­nând, că şi statul se va îngriji ca să se îm­­blânfiească politica vamală a statelor străine, care este mnimică exportului nostru, şi va des­chide exportului de hârtie debuşeuri noue. Dacă voim să ne facem o idee clară despre istoria desvoltării industriei de hârtie în Austro-Ungaria în decursul celor 40 de ani din urmă şi despre crescerea enormă a producţiunii de hârtie, nu avem decât să pri­vim la numărul fabricelor, care s’au întemeiat în acest interval de timp. S’au înfiinţat circa 150 de fabrici de hârtie, 210 fabrici de celuloză, care au trebuinţă de circa 50.000 de puteri de cai şi ocupă 30.000 de lucrători, s’au fabricat 1.500.000 de măji metrice de hârtie, circa 600.000 de măji metrice de ce­lulosă mechanică şi mucava şi circa 300.000 de măji metrice de celulosă fină. „Meseriaşul Român11. 77 . Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 20, 21 şi 22 Noemvrie st. v. 1888. Curvisiano lui Kirschen, grâu 4160 hect., 10.40 lei. Bach lui G. Mendl, grâu 3570 hect., 9.30 lei. Sgardelli lui G. Mendl, grâu 1850 hect., 8.15 lei. Sgardelli lui Kirschen, grâu 2500 hect., 9.45 lei. Haracopo lui Sechiari, grâu 3400 hect., 10.20 lei. Haracopo lui Sechiari, grâu 4800 hect., 10.20 lei. Vamvuris lui Sechiari, grâu 1400 hect., 9.25 lei. Vamvuris lui Sechiari, grâu 4400 hect., 9.70 lei. Dimitriadi lui T. Feitler, grâu 1600 hect., 9.40 lei. Dimitriadi lui T. Feitler, grâu 3000 hect., 9.70 lei. Dimitriadi lui T. Feitler, grâu 2800 hect., 9.70 lei. C. Dimitriadi lui T. Feit­er, grâu 3800 hect., 10.05 lei. Politia lui G. Mendl, grâu 7200 hect., 9.07l/s lei- Sassu lui L. Mendl et Comp., porumb nou 380 hect., 7.35 lei. Sassu lui L. Mendl et Comp., porumb nou 400 hect., 7.35 lei. Vamvaris lui Peirano, porumb vech 3400 hect., 7.50 lei. Violatos lui L. Dreyfuss, orz 3200 hect., 4.65 lei. Bach lui L. Dreyfuss, orz 3730 hect., 4.60 lei. Sassu lui Emberico, orz 2400 hect., 5.45 lei. Bach lui L. Dreyfuss orz 3700 hect., 4.80 lei. Bach lui Schmirer, orz 1960 hect., 5.15 lei. Gaitan lui Emberico, orz 2000 hect., 5.40 lei. Preţul mărfurilor. s T6v05tf de rîmători în Steinbruch. Îb 4 Decemvrie n. s’a­re tai: unguresc, bătrâni grei 47.— cr. pănă 48.— cr. unguresc! grei, tineri 48.­/2 cr. până 49.— cr., de mijloc 48 ./2 cr. până 49.— cr., uşori 48 »/* pănă 49.—• cr., marfă ţărănească, grea 46— cr. pănă 48.— cr., de mijloc 46.‘/j «• pănă 48.— cr., ușoară 46 — cr. pănă 48.— cr., românesc’, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc - .— c- pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pfr,ă—­­ cr., transito sârbesc, grei 47.— cr. pănă 48.— r., transito de mijloc 47.— cr. pănă 47.‘/a cr., transito uşori 44.‘ 2 cr. pănă 46.— cr., îngrăşaţi cu ghi­ndi —.— cr. pănă —.— cr. por­cu/„ cumpăniţi dela gară. Pag* 1071 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 4 Dec. 1888. Cursul pieţei din Sibiiu. din 6 Decemvrie st. n. 1888. Hârtie m­oneta română . . Camp. 9.20 vând. 9 25 Lire turcesci .... 10.80n 10.85 Imperiali........................... 9.80n 9.85 Ruble rusesci .... * n 1.22V 1.23 Bursa de Budapesta din 5 Decemvrie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6°/o ......................................—•— „ „ „ „ 4°/0.....................................100.70 „ „ hârtie „ 5»/0.....................................92 — împrumutul cailor ferate ing.......................... 144.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)....................................................... 98. — Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune).......................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).....................................................118.— Bonuri rurale ing.......................... .... 104.50 „ „ „cu el. de sortare .... 104.50 „ „ bânățene-timișene................................104.50 „ „ „cu el. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone................................................ Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing......................................133.— Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 125 — Renta de hârtie austriacă.............................................81.75 „ „ argint austriacă.............................................82.50 „ „ aur austriacă...........................................109.60 Losurile austr. din 1860 ..................................... 140.— Acţiunile băncei austro-ungare........................... 875.— „ „de credit ung......................... 301. — „ „ „ „ austr. .... 303.90 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“.....................................................................102.— Argintul................................................................................ Galbeni împărătesei................................................ 5.75 Napoleon­ d’ori.......................................................... 9.64 Mărci 100 imp. germane..................................... 59.70 Londra 10 Livres sterlingi.....................................121.75 Bursa de Viena din 5 Decemvrie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0......................................—.— „ „ » „ 4%.....................................100 55 „ „ hârtie „ 5%............................................92.— împrumutul căilor ferate ing....................................144.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)............................................................98.20 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).......................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................117.60 Bonuri rurale ing................................................... 104.25 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.— „ „ bănățene-timișene............................104.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.— „ „ transilvane............................................104.50 „ „ croato-slavone.......................................104.50 Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.55 împrumut cu premiu ung...........................................132.80 Dosari pentru regularea Tisei și Seghedin . . 124.75 Rentă de hârtie austriacă............................................82.55 „ „ argint austriacă.......................................82.50 „ „ aur austriacă..........................................109.50 Losuri austr. din 1860 139.70 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 876.— „ „de credit ung. .......................301.50 „ „ „ avstr........................... 303.40 Argintul..................................................................... >—.— Galbeni împărătesei................................................ 5.77 Napoleon­ d’ori................................ ... 9.65 Mărci 100 imp. germane..................................... 59.68 Londra 10 Livres sterlingi.....................................121.75 Redactor responsabil: Heptimiu Albin­i. Bursa de Bucuresci. Săminţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, non Grâu dela Tisa— 7.707.75— — — Grâu de Pesta— 7.657.70— — — Grâu de Alba-regală— 7.707.75— — — Grâu de Bácska— 7.707 75— — — Unguresc de Nord— 7 557.60 --— — Seminţe, vechi ori none Boiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela I pănă Secară Orz Ovas Cucuruz (porumb) n Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu n V 70—72 60—62 62—6­1 64—66 39—41 75 73 5.50 5.60 6.3'? 7 50 6.15 5.25 5.20 5.40 5.70 6­­7.15 8 60 5 60 5.30 5.25 5.75 Grâu de primă.M7.910 7.93 fl îl de to­am.O — îl Cucuruz Iul. Aug.• H rfl fl O— S &— ă-V Maiu-Iun.cq o ' o 5.11a 3 5.13 al Pr Ov?s de toam. de primă. h©fl. 5 60 * ° OJ 2 5 62 Producte diverge fi oi u dela păllă Sem. de trif. Lucerna ungureasca 60 —66.— n franceză— --­italiană— — .». roșie 54.—64. Oleu de rap. Ol­eu de iu rafinat 37 5038 - Uns. de porc dela Pesta 60.—60.50 ©a r, dela teară— ei & Slănină sventată 49 —50. -O Tî afumată 56.—57.-3o S8u 30.503 1 50 po Prune din Bosnia, în buți— — n din Serbia, în saci 10 7610 75 fl. Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5017.­IL„ 16.—16.25 . Nuci din Ungaria 12 —22.— Gogoşi unguresci— — O serbesci— —.­­Miere bruta 27 5028.— ra galbină străcurată 33 5034.— Ceară de Rosenau 116. 117. Spirt brut 16.5017 — îl Drojdiuțe de spirt 4 Decemvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 94.——.— Renta română amort. 5°/0 . . 94­ V, —_— „ (Schuldverschreib.) . . --- — —.— Oblig, de Stat. C. +'. K. 6u/„ .— —.— Renta rom. CRur. eonv.)6 96 — împrumutul Municipal 5°/0 . 83. V,—.— Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 107.% —.— Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 96 V, —­­ — Idem urbane 7°/0..................... 105 V,— „ 6°/o..................... 101 — —.— „ 5°/„..................... 93. •/. Banca Naţ. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia Rom. (250 lei vers.)­­ Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vărs.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vers.) Oblig. Casei Pensiunilor Agio ...... Schimb Londra 8 luni . . „ ceh • • • Paris 3 luni . . . „ cek .... Berlin 3 luni . . „ cek . . . Viena..................... V * * * * * Agio.....................

Next