Tribuna, decembrie 1888 (Anul 5, nr. 273-297)

1888-12-01 / nr. 273

Nr. 273 state ale imperiului german. Dintre străini cei mai mulţi sunt d­in Rusia, adecă 127, din Elveţia sunt 86, din Austria 39, din Ungaria 37, din Anglia 33, din Italia, România şi Francia câte 11, din Grecia 10, din Suedia 9, din­­­erile-de-jos 6, din Turcia 4, din Serbia 3, din Belgia şi Danemarca câte 2 și din Spania­­. Apoi sunt 171 din America, 39 din Asia, 2 din Australia și 1 din Africa. * Universitate bulgară. Cetim în „Ro­mânul11 din Bucuresci. Ni se spune, că guver­nul bulgar ar fi adresat o cerere cătră uni­versitatea noastră din capitală, rugându-o să binevoească a-şi trimite lămuriri în privinţa organisării universităţilor noastre, căci, — orice cererea — guvernul bulgar are de gând, ca cu începerea anului viitor să fundeze o univer­sitate. * Timpul în Europa. Zilele acestea a nins puţin în părţile nordice ale Ungariei; preste tot în Ungaria încă nu e frig Tem­peratura a scăzut în Europa, minimul de 735—740 grade se observă în Rusia nord­­vestică, maximul de 765—770 grade în An­glia. Timpul e noros, fără vânt și zapadă. Institutul central meteorologic din Budapesta precoce venturi slabe de Nord-Vest, timp schim­­băcios şi o temperatură domoală. (Ceartă şi împăcâciune pentru o fată.) în San-Francisco (în America) trei tineri bo­gaţi s’au ampresat de una şi aceeaşi fată, fiica presidentului tribunalului din localitate. Dînşii s’au întâlnit de multe­ ori în saloanele presi­dentului şi era cât pe aci să se iee de per. Venend fata așa, îi chemă într’o seară, când părinții ei nu erau acasă, și le vorbi astfel: — „D-lor, eu văd, că vreți toți trei se­me luați de nevastă, ceea­ ce este pentru mine o mare onoare, pentru care vă rămân îndato­rată. Insă, precum lesne puteți înțelege, eu nu pot să de mărit decât cu unul singur. Care dintre d-v. trebue să fie acel unul, rămâne să hotărască sorţii. Eu vă plac pe fiecare din d-voastră în acelaşi fel şi vă asigur pe onoare, că voiu fi o femeie cinstită şi o mamă exem­plară. „Mergeţi şi trageţi sorţi şi mâne-seară pe vremea asta să-­mi aduceţi răspunsul“. Tinerii eşiră şi se sfătuiră în stradă. Luară hotărârea, că acela, care va câştiga fata, are să plătească celorlalţi doi câte 5 mii do­lari despăgubire pentru cheltuelile ce făcuse fiecare cu trimiterea de buchete şi alte da­ruri fetei. Sorţii favorisară pe tinerul Edwards Flink, care plăti imediat suma de 10 mii do­lari şi a treia cji se cunună cu fiica presi­dentului. (Teatrele arse în 1888.) Am adus ieri în Cronică o notiţă despre teatrele, care au ars în anul acesta, astăc­i aducem sub a­­ceastă rubrică detailuri despre arderea celor mai principale dintre ele, astfel după­ cum aflam aceste detailuri într’o broșură apărută în Viena cu ocasiunea aniversării nenorocirii de la tea­trul Ring. I Ianuarie a ars teatrul Alhambra din Anvers. Nu se dădea în el nici o repre­­sentație, însă focul a provocat mare panică în două alte teatre pline. 3 Ianuarie a ars teatrul regal din Bolton în Anglia. Focul a izbucnit la meirul­­nopţii şi zidirea, care era provoctata cu cele mai noue aparate de siguranţă contra focului, a fost complet prefăcută în cenuşe. 29 Ianuarie teatrul Varietăţilor în Madrid a ars de tot. Focul a provenit dintr’o expresie de gas. Portarul, care pătrunse în­­lăuntru să scape ceva, a rămas mort. 12 Februarie teatrul Blyth în Pen­­silvania a fost distrus cu desăvîrșire. Focul a isbucnit îndată după sfîrșitul representației. 12 Februarie teatrul Granzemberg din New-York a fost consumat până la teme­lie; șepte persoane au perit. 28 Februarie teatrul Square în New-York. Acest teatru se afla deasupra unui hotel cu 4 etaje. O mare panică s’a produs între pasagerii hotelului. Cinci din ei au ră­mas turtiți la ușă. Pe urmă s’a derimat co­­perişul ucu­lând 7 pompieri. 29 Martie teatrul naţional din Iaşi în urma aprinderii unui coş. 29 Martie teatrul Steubenville din America-de-Nord. Au ars două actriţe. 31 Martie teatrul din Oporto în Portugalia. 270 de persoane au călzat victime ale acestui înspăimântător incendiu. 22 Aprilie teatrul regal din Gran­tham lângă Londra a ars complet în revăr­satul­­Jilei-4 Iulie marele teatru din Bordeaux. Era unul dintre cele mai frumoase teatre. Din nefericire avea sub el un birt. Focul a isbucnit de la bucătăriaria acestui birt. II Septemvrie măreţul teatru din parcul Bojarski în Kiev (Rusia). Focul a izbucnit după representaţie. Şese oameni au perit. 13 Septemvrie teatrul Olimpic din Londra. S-a aprins după representaţie. Au ars costume, care costau sume fabuloase. 8 Octomvrie teatrul regal din Dun­dee (Anglia). Chiar în acea seară se începuse stagiunea. 12 Octomvrie teatrul Casti din Charleroi în Belgia. Fot­ul a izbucnit la meciul nopţii după representaţie şi­­l-a prefăcut în cenuşă. Din public.*­ Apel!**) în credinţa, că număroşii amici şi tova­răşi de luptă pentru binele obştesc, susţinută cu atâta curagiu şi abnegaţiune în parlament, în sinoade, în congrese, congregaţiuni comita­­tense şi în adunări de toate categoriile; în speranţa, că toţi protegiaţii, toţi admiratorii virtuţilor cetăţeneşti ale fericitului Mircea V. Stănescu ar dori să aibă în casa lor chipul acestui bărbat extraordinar, subsemnatul am luat ho­tărîrea de a comanda bustul frumoasei sale figuri la un sculptor renumit. Cine ar dori să poseadă un exemplar turnat în ghips, în format mic de birou, bine­voească a se prenumăra, trimițendu-­şi cât mai curând adresa la subsemnatul, ca se mă pot orienta în privința numărului de exemplare. Prețul unui bust cred că nu va trece preste 5 floreni. 9 Decemvrie 1888. Dr. O. Vuia. (Oravița.) *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacția nu primesce răspunderea. **) Toate foile române sunt rugate a publica acest apel. POSTA ULTIMA. Budapesta, 11 Decemvrie n. Casa deputaţilor a hotărît a pune legea mi­litară în discuţiune numai la 10 Ianu­arie 1889. Viena, 11 Decemvrie n. Casa de­putaţilor a primit proiectul de lege mi­litară în desbatere generală şi a trecut la desbaterea specială. Berlin, 11 Decemvrie n. „Staats­­anzeiger“ publică telegrama împăratu­lui Wilhelm cătră împăratul Fran­ci­s­c Iosif din incidentul jubileului guvernării Sale. Ea sună: „Este o ce­rinţă sinceră a inimei Mele, a-’Ţi pută exprima încă odată cele mai călduroase şi mai intime felicitări. Cu cordială mul­ţumită Mă gândesc la amicia credin­cioasă ce ’Mi-ai documentat. Dumnezeu să Te ţină încă multă vreme popoare­lor Noastre şi spre folosul păcii eur­o­­pene. Mii de salutări de la împărăteasa“, împăratul Francisc Iosif a răspuns: „Primele momente după reîntoarcerea de la Miram­are sânt dedicate dato­­rinţei inimei de a-­Ţi mulţumi pentru înaitele felicitări cu egală cordialitate şi a Te ruga să fii tot atât de sigur de amicia Mea credincioasă, pe cât de si­gur contez Eu în toate împregiurările la amicia Ta. Fii convins, că legătura noastră de amicie neclintită va asigura pacea şi va aduce binecuvântare, îm­­părăteasa­ Regină trimite salutări cor­diale. Milano, 11 Decemvrie n. 1600 lucrători din fabricile de mătasă intrând în grevă şi fiind ajutaţi de ţeranii din împregiurime, au atacat oraşul Lecco, au maltratat pe locuitori, au spart fe­­restrile şi au desarmat pe militarii gar­­nisoanei mici. Din Milano s’au dus 4 companii de infanterie, care au arestat o mulţime de indivizi. Există temerea, că se vor nasce noue tulburări. Bruxella, 11 Decemvrie n. îm­prumutul rusesc a făcut în Belgia şi Olanda un fiasco fără păreche. Paris, 11 Decemvrie n. împru­mutul rusesc a fost subscris în sumă de şepte­ ori mai mare ca cea cerută. Ră­posata ducesă de Gralliera a testat legaţiunii austro-ungare hotelul seu pre­ţuit în suma de 12 milioane franci. Triest, 11 Decemvrie n. Advoca­tul iredentist Nani a fost arestat. El e bănuit a fi plănuit un atentat asupra Preaînaltei persoane a Monarch­ului. SERVICIUL TELEGRAFIC­ al „TRIBUNEI“. Madrid, 12 Decemvrie n. Din cassa de deposite a statului s-au furat 1.250.000 de franci. Făptuitorul nu este cunoscut. Mai multe persoane au fost arestate. Sau asta a presentat Cortesilor noul cabinet, a­­zis, că va continua politica de pănă acum şi va propune reduceri în cheltueli. Paris, 12 Decemvrie n. în ca­meră a fost presentat un proiect de lege, al cărui scop este să scape asociaţiunea canalului de Panama de bancretare. T R­­ E U N APag. 1091 Bibliografie. „Manual catechetic“ pentru primii ani şcolastici, om în drept ," pentru catecheţi, învă­­țători şi părinți etc., prelucrat după J. A. Fri­tz, inspector scolastic cercual şi paroch în Ram­­mingen din diecesa Rottenburg, de Vasiliu R­a­­­i­u, fost profesor de s.­scriptură, catechetică şi metodică în seminarul archidiecesan din Blaj. Cu aprobarea preaveneratului Ordinariat metropolitan gr.-cat. de Alba-Iulia şi Făgă­raş, Gherla, proprietatea şi editura „Cancelariei Negruţ“, Academia română va face să apară bu­curând o culegere de documente noue privitoare la istoria naţională, adunate prin archivele de la Moscva, Paris, Varşovia, Kiev, Viena şi Bir­mingham. " -„Antim Ivireanul“. Un studiu al epis­copului Melchisedec asupra predicelor metro­­politului Antim Ivireanul. Tomul II. Editura academiei române. Antim Ivireanul a fost metropolit in Bucuresci, el a ţinut mai multe predici, pe care le studiază acum episcopul Dunării-de-jos. Tomul I. al acestor predici a fost găsit la 187­1 la episcopul de atunci al Buzeului, Dionisie, care tomul II. a fost găsit de un archidiacon al episcopului Melchi­sedec la un Jidov venerator de cărți. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitați­uni: — 10 Ianuarie st. n. 1889 imobilele lui A. Vicha de cătră judecătoria cerc. din Cia­­c­o­v­a. — 31 Decemvrie st. n. a. c. imobilele vă­­duvei după Martin Or­mosi de cătră tribu­nalul reg. din Brașov. — 15 Ianuarie st. n. 1889 imobilele lui Demetriu Jencsovits de cătră tribunalul reg. din Brașov. — 17 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Meinhart Eidlicz (în N.­Peleske) de cătră executorul jud. din Sătmar. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de­­file : — la rămasul după Floarea Nyiga la tri­bunalul reg. din Arad; — la rémasul după Demetriu Nichif­oro­­vits, Toma Trifunyagits (din Cuman), Sava Con­dan (din Sarcea-rom.), Sava Stan­kov, Iosif Petrovits și Iosif Glang (din Me­­llența) la tribunalul reg. din Becicherecul­­m­ar­e. Concurse în provinciă. — Contra Lazar Ornstein în Oroshaza. Cone. cms. Eugen Pall­ay, massa crt. Dr. Bela Singer. Term. de ins. 17 Decemvrie n. c., proed. de licurd. 4 Ianuarie st. n. 1889. — Contra Carol Tatartzy în Mehadia. Cone. cms. loan Szer­ff, massa crt. Carol Szabó. Term. de vis. 18 Februarie; proed. de licurd. 11 Martie st. n. 1889. Posturi vacan­te: — Un post de practicant de concipient cu diurnă la oficiul pentru măsurarea competen­ţelor din Murăş-Oşo­rhei­u. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de scriitor la tribunalul reg. din Timişoara, cu salar de 500 fi. şi 100 fi. relut de cuartir. — A se adresa în 4 săp­tămâni la autorităţile competente. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Decemvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Observată Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferența din presiuă 726.7 +3.9 —5.0 —0.6 —7.0 M­ Direcţia vântului Din ţeară, 10 Decemvrie, 7 oare dimineaţa. Stațiunile Presiun. atmosf. în mun. Tempe­ratura Celsius Véntul direcţia tăria Budapesta .... 776 — 4.6— — Sătmar..................... 767 — 2.9 sv2 Cluj........................... 766 — 2.4o 1 Orşova..................... 766 — 6.1 sv1 Timişoara..................... 769 — 2.0 NV1 Arad........................... 767 — 2.8 SV2 Panciova...................... 765 — 3.0 sv1 Sosiţi în Sibiiu. La 12 Decemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Dr. Filitis, medic din Bu­­curesci. I. Rolli, E. Rosenblatt, Kleinmann, comercianţi, toţi din Viena. Elisab. G­ratze, ospăţ, din Sighişoara. Bozianu, privatier din Braşov. Hotel „Melzer“. Aron Weiss din Bistriţă. Fran­cisc Dosztal, medic din Ju­veiu Alex. Frank, proprietar din Bistriţă.­Hotel „Habermann“. Ana Zapralik din Mediaş. Hotel „Tunyogi“. Iosif Maurer, comerciant din Viena. Géza Fülöp, preot din Oreştie. Nicolau H­an­lei, comis din Budapesta. Acaţiu Székely, inspector suprem din Cluj. Economic. Raport comercial al consulului gene­ral al României de la Hamburg pentru se­mestrul Aprilie—Septemvrie 1888. (Urmare.) Aceste c­ifre dovedesc necontestabil, că Ro­mânia ar pute găsi un debuşeu excelent pen­tru productele sale de felul arătat mai sus; preţurile din ţeară sunt după informaţiunile mele aşa, încât să poată concura cu toate cele­lalte pieţe de dincolo de mare, nu lipsesce nimic altceva, decât un transport regulat pe cale de mare, prin care transporturile pot fi efectuate pentru a asigura un export conside­rabil României. Am făcut demersuri prealabile pentru a interesa pe comercianţii angaj­aţi în dife­rite ramuri, şi cred a pute promite, că din partea părţilor în cestiune toate sforţările posibile vor fi făcute pentru a asigura un bun resultat, îmi permit a atrage atenţiunea înaltului guvern asupra unor articole de export, care au o valoare specială pentru România, adecă vinul şi apoi cărnurile şi grăsimile. Cu tot ce s’a spus despre aceasta şi cu toate­ că pănă acum­­mai toate încercările n’au avut succes, şi aceasta din motivul, că per­soanele în cestiune n’au întrebuinţat nici odată precauţiunile necesare şi nu­­şi-au dat seamă de măsurile de luat pentru a intro­duce un vin pănă acum necunoscut în Ger­mania ; vinul român ar găsi totuşi bun preţ în Germania, nu numai pentru consumaţiune aici, dar’ pentru ţerile de dincolo de mare, al căror furnisor este Hamburgul. Am avut grije de a lua măsuri pentru a introduce aici vinul românesc şi probele ce­­mi-au fost furnisate prin bunătatea unui domn cu influenţă din Bucuresci au fost aşa de satisfăcătoare, încât şeful uneia din cele din­­tâiu case de vin ale noastre se hotărîse a visita România, pentru a face cumpărături şi pentru a studia cestiunea la faţa locului. Din nefericire două fapte au împedecat îndeplinirea acestui proiect: în primul loc doi mici ne­guţători români au făcut încercări în cursul acestui semestru şi au expedat vagoane în­cărcate cu vin român cu drumul de fer. Sau că vinul a fost rău îngrijit pentru transport sau că a fost obiectul unor manipulaţiuni frau­duloase în timpul transportului, faptul e, că vinul a sosit într’o stare foarte rea, încât a fost greu de a se dispune de el. Prin acest nesucces al încercărilor făcute, marii comer­cianţi de aici, despre care am vorbit, s’au ho­tărît a­ suspenda călătoria lor până la primă­vară, în aşteptare, că mijloacele de transport pe mare, necesare comerciului lor, vor fi în acest timp stabilite, transporturile cu drumul de fer fiind cu totul afară din cestiune. (Finea va urma.) Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 26 Noemvrie st. v. 1888. Dimitriadi lui Sechiari, grâu 3000 hect., 9.65 lei. Dimitriadi lui Sechiari, grâu 3000 hect., 9.90 lei. Blumen lui L. Dreyfuss, grâu 1750 hect., 11.25 lei. Eisenstein lui L. Dreyfuss, grâu 1150 hect., 10.55 lei. Evloghio lui Eug. Cahen, grâu 1600 hect., 10.40 lei. Evloghio lui Eug. Cahen, grâu 4000 hect., 10.40 lei. Bach lui Feitler, secara 8700 hect., 6.50 lei. Matheo lui Sechiari, grâu 2000 hect., 8.90 lei. Sgardelli lui L. Mendl et Comp., porumb 600 hect., 7.30 lei. Agio 4.80 °/0. Prețul mărfurilor. Piața din Sibiiu, 11 Decemvrie. Grâu hectolitru 76—82 chilo fl. 4.20 pănfl. fl. 5.—, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 3.— pănă fl. 3.80, secara 70 pănă 75 chilo fl. 2.70 pănă fl. 3.10, orz 60 pănă 66 chilo fl.------pănă fl. —.—, oves 40 pănă 50 chilo fl. 1.60 pănă 11. 2. --, cucuruzul 70 pănă 75 chilo fl. 3.40 pănă fl. 3 80, melaiul 76 pănă 82 chilo fl. 4 — pănă fl. 4.50, crumpene 68 pănă 72 chilo fl. 120 pănă fl. 1.40, semență de cânepă 49 pănă 51 chilo fl. 3— pănă fl. 3.50, mazerea 76 pănă 82 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 84 chilo fl. 9.— pănă fl. 11.—, fasolea 76 pănă 82 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.-, păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 16. -, făină Nr. 3 100 chilo fl. 13.—, Nr. 4 fl. 12.—, Nr. 5 fl. 10.—, slănina 100 chilo fl. 60.— pănă fl. 65.—, m­aoarea de porc fl. 62.— pănă fl. 65.—, seu brut fl. 18.— pănă fl. 20.—, lumini de seu fl. 32.— pănă fl. 31.—, lumini turnate de seu fl. 36.— pănă fl. 38.—, săpunul fl. 20.— pănă fl. 24.—, fen 100 chile fl. 1.50 pănă fl. 1.80, cânepa fl. 32 — pănă fl. 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.50 pănă f1. 3.50, spirtul p. 100 L. 0/0 52 pănă 55 er., carnea de vită chile 32 cr., carnea de vițel 28 pănă 40 cr., carnea de porc 44 pănă 40 cr., carnea de berbece 20 pănă 24 cr., onS 10 cu 32 până 34 cr. Piața din Sighișoara, 10 Decemvrie. Grâu curat hectolitru fl. 4.60 pănă fl. 5.20; grâu mestecat fl. 3.20 pără fl. 3.60; secara fl. 3.— pănă fl. 3.30; ovesul fl. 1.50 pănă fl. 1.70; cucuruzul fl. 3.60; fasolea fl. 6.40; crumpenele fl. 1.40; mazerea chilo 20 cr.; lintea 24 cr.; mălaiul 10 cr.; lumini de său chilo 40 cr.; săpunul 23 cr.; seu brut 20 cr.; său de vită fl. 1.1; unsoare de porc 80 cr.; carnea de vită 32 cr. Târgul de rîmăieri în Steinbrech. în 10 Decemvrie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 47.— cr. pănă 48.— cr. unguresci grei, tineri 48.— cr. până 48 '/a cr . de mijloc 48.‘/s­et­ până 49.'/* cr., oswi 48­­, cr. pănă 49.— cr., marfă țărănească, grea 46— cr. până 48.— cr., de mijloc 46. /* cr. până 48.— cr., ușoară 46.— cr. pănă 48.— cr., românesci, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă—.—• cr., transito ser besei grei 47.— cr. pănă 48.— cr., transito de mijloc 47— cr. până 47.‘/a cr., transito ușori 44.’/a cr. pănă 46.— cr., ing­răşaţi cu ghindă 46.— cr pănă 49— cr. per 4»/„ cumpăniţi dela gară. Bursa (ie martim am Budapesta aoia 10 bec. m Cursul pieţei din Sibiiu. din 12 Decemvrie st. n. 1888. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.10 Lire turcesci ..... „ 10.80 Imperiali ....... „ 9.80 Ruble rusesci...................... 1.21 Bursa de Budapesta din l1 Decemvrie st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6%......................................­­ „ n „ 4°/o ........ „ „ hârtie „ 5%........................................ împrumutul căilor ferate ing. ...... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.......................... .... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ bănăţene-timișene...........................­­ „ „cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă...................................... „ „ aur austriacă........................... Locurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „de credit ing........................ „ „ „ „ austr........................... Scrisuri fondate ale institut, de cred. și economii „Albina“................................................................. Argintul................................................ . Galbeni împărătesei................................................. Napoleon­ d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................. Bursa de Viena din 11 Decemvrie st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/0...................................... n ti n n 49/„................................................ „ „ hârtie „ 5% împrumutul căilor ferate ung................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ „cu cf. de sortare .... „ „ bănăţene-timișene........................... Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... „ „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................ Despăgubire pentru dijma ing. de viu . . . împrumut cu premiu ing................................. . Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă................................ „ „ aur austriacă...................................... Locuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ung.............................. „ „ „ „ î n str............................. Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei................................................. Napoleon­ d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Redactor responsabil: m­e­d­imiu Albiul« Bursa de Bucuresci. vând. 9.20 10.85 9.85 1.22 100.20 91 85 144.25 98.75 117.50 104.50 104.50 104.50 104.50 104.50 99.50 133.— 124 50 81.50 82.50 109.25 140— 875.— 298— 299­ 50 102.— 6.77 9.64 59.70 121.87 100 35 91.50 144 — 98.20 117.50 104.20 104— 104.20 104— 104.30 104.50 99.25 132.50 124.20 81.65 82.45 109.20 139.90 875— 297.25 297.25 5^78 9.65 59.68 121.85 sf s s Grâu Bănățenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Ung­uresc de Nord Prețul per 100 chilogr. pănă 7 65 1 7.85 7.60­ 7.80 7.651 7 85 7.651 7 85 7 50­ 7.70 18 « Preţul per 100 ch­ilog. dela p^u. SSminţe, vechi ori noue Soiul Secară Orz Ovăs Cucuruz (porumb) ! Nutreţ (de vinars I de bere bănăţ. de altsoiu Cualitatea per­fect. Preţul per 100 chil­i^r, dela [ pfunt 70—72 60—62 62—64 64—66 39­­41 75 73 5.50 5.60 6.30 7 50 5.15 5.15 5.10 Hrif n că« 5.40 5.75 Grâu de primă. fcc7.796 7.81 fln de to­am. •iH_ C 6 Cucuruz Iul. Aug.•H ^ fl o— S S­— Maiu-Iun. efl «g 5.11 73 ° 7Σ 5.13 ©ft Oves de toam. de prima.u©ft 5.60 5 62 5.70 6 7.15 8 60 '­.60 5.20 5.13 Cursul S o ? n dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 60.—66. -n franceză— r. italiană *» —— n roșie 54—64. -Ol­eu de rap. Oleu de in rafinat 37 5038 -Uns. de porc dela Pesta 60—60. -e n dela țeară— Slănină sventată 49 -50—O f1 afumată 56—57.­«fl© Său 30.5031.50 Oo Prune din Bosnia, în buţi— — - n din Serbia, în saci 10 2510 70 ft Lictar slavon, nou bănățenesc 16—16.50 3­n 16—16.25 — Nuci din Ungaria 12 —22 — Gogoşi unguresci— — n serbesci—­­­Miere brută 27 5028— n galbină străcurată 33 5031— Ceară de Rosenau 116. 117. Spirt brut 16.5017— n Drojdiuțe de spirt —— Producte diverse 10 Decemvrie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 94— —.— Renta română amort. 5 °/0 . . 94.«/» —.— „ (Schuldverschreib.) . . —.— Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . ---.--­—.— Renta rom. (Rur. conv.) 6'Vo • 95 % —.— împrumutul Municipal 5% . 84— —.— Scrisuri func. rurale 7°.0 . . 107. V2 —.— Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 96 8/4 — ■— Idem urbane 7°/0...................... 106.­­—.— n 6»/....................... 101­­/a —.— . »*/....................... 93— —«­­Banca Naț. (500 lei vărs. într Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers S. cred. mob. r. (250 lei vărs Soc. r. de con. (250 lei vărs Oblig. Casei Pensiunilor. Agio......................... Schimb Londra 3 luni .... „ cek...................... Paris 3 luni...................... r cek ........................... Berlin 3 luni .... „ cek..................... Viena................................ Agio 5 80

Next