Tribuna, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 6-24)
1889-01-14 / nr. 10
ii „Asociaţiunea transilvană“. Nr. 249/1889. Proces verbal, al comitetului „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“, luat în şedinţa dela 4 Ianuarie n. 1888. (Urmare). Nr. 7. Direcţiunea despărţământului IX. (Şimleul-Silvaniei) subşterne prin hârtia data 25 Decemvrie 1888 Nr. 21 protocolul adunării generale a despărţământului, ţinută la 6 August 1888 înainte şi după prântj în comuna Domnin, dimpreună cu suma de 55 fi. întraţi din taxe dela membrii ordinari. Din protocolul adunării se vede: 1. Că premiile stabilite în adunarea din anul 1887 s’au distribuit după cum urmează: a) învăţătorul din Basescu Ioan Chira a primit o vacă cu viţel; b) învăţătorul din Domnin Ipate Todorean a primit o scroafă cu 5 purcei; c) învăţătorul din Şimleu Petru Longin a obţinut premiul de 20 taleri; d) învăţătorii Nicolae Maxim din Hurez, Ioan Oltean din Pereceiu şi Gavrilă Hossu din Crasna, au primit câte 10 taleri; e) 32 elevi ai şcoalei din Domnin au primit cărţi, batiste, gbiete şi recursite de scris. 2. Că la formarea premiilor numite au contribuit: a) G. Pop din Basescu cu o vacă cu viţel şi cu o scroafă cu purcei; b) Dr. I. Nichita cu 20 fi. v. a.; c) Institutul „Silvania“ cu 20 fi. v. a.; d) Alimpiu Barbolovici, vicar, cu 10 fi. v. a.; e) Demetriu Coroian, protop., cu 10 fi. v. a.; f) Andreiu Cosma, dir., cu 10 fi., car’ restul ’l-a suplinit despărţământul. 3. Că s’au incassat cu ocasiunea adunării cu totul 60 fi. v. a. şi anume: 55 fi. dela membrii ordinari vechi şi noui, iare 5 fi. dela membrii ajutători; la ceşti din urmă se adaugă şi suma de 18 fi. întraţi în decursul anului ca ajutoare. Nr. 10 boviţei, spre a asista la ceremonia sfinţirii apelor. Regele a fost întimpinat la sosire de casa civilă şi militară, şi apoi a ascultat serviciul divin ce s’a oficiat de î. P. S. S. metropolitul-primat, încungiurat de înaltul cler, faţă fiind miniştrii, generalul Florescu, N. Blaremberg, înalţii demnitari ai statului, mai mulţi domni senatori şi deputaţi, colonelul de Poppen, maiorul Youssouf Kenan Bey şi căpitanul Mucler, ataşaţi militari ai Rusiei, Turciei şi Germaniei, precum şi ofiţerii generali şi superiori, care nu aveau trupe în paradă. în lăuntrul pavilionului se aflau asemenea şi drapelele trupelor din paradă, înşirate în faţă-ş i pe cheiu. în momentul când se puse Sfânta Cruce în apă şi se întona cântecul: „în Iordan botezându-Te Tu Doamne“, tunurile de pe dealul Spirei începură a da salvele obicinuite. La terminarea ceremoniei, M. S. regele, sărutând Sfânta Cruce, bea din aiasmă, ear’ înaltul cler invocă binecuvântările Atotputernicului asupra regelui şi reginei. Drapelele pornesc apoi la corpurile lor în sunetul imnului naţional, ear’ trupele presentară armele. După aceasta merse regele în procesiune la malul gârlei, unde asistă la aruncarea Sfintei Cruci în apele Dâmboviţei, după tradiţionalul obiceiu, şi încungiurat de toate persoanele, care au luat parte la această ceremonie, primi pe cheiu în faţa pavilionului defilarea trupelor aflate în paradă. Regele avea lângă sine pe I. P. S. S. metropolitul-primat, care în tot timpul trecerii trupelor le stropia cu aiasmă. Generalul de divisie Cernat, comandantul corpului II, de armată, precum și șefii de corpuri, pe măsura ce treceau pe dinaintea suveranului, se opriau, luând loc în dreapta Sa. Trupele au defilat în ordinea următoare: Toate musicile corpurilor garnisoanei; şcoala de oficeri; câte o companie din: batalioanele 2 şi 3 de vânători, din regimentele 1 de geniu, 6 şi 21 de dorobanţi cu drapelele lor; câte două companii din: regimentele 2 şi 3 de linie cu drapelele, asemenea câte două baterii din fiecare regiment al brigadei 2 de artilerie cu drapelele, precum şi câte un escadron din regimentele 1 de roşiori şi 3 de călăraşi şi la urmă un pluton din escadronul 2 de tren. După terminarea defilării, M. S. regele s’a întors la palat, la oarele 12 şi jumătate.* Regele bavarez Otto, despre care se scie, că trăesce în castelul Fürstenried ca alienat, după cum se scrie din München, merge spre mai bine.* La curtea din Petersburg va fi în luna lui iunie a. c. adunată multă lume princiară, cum spune „Novoie Vremia“. Vor sosi atunci în capitala Rusiei: regele și regina Danemarcei, regele și regina Greciei, principele de Wales, marele duce de Hessen, principesa Alice și sachul Persiei. * Artileria franceză și rusă. Dintre toate statele Europei, Francia are mai multă artilerie, ea se prepară mereu pentru un eventual răsboiu european. Austro Ungaria are abia 1616 tunuri, Italia are 1694, ear’ Germania 2365 tunuri. Rusia însă are pănă acum 3370 de tunuri, adecă de două ori mai multe ca Austro-Ungaria, ear’ Francia are 5166 tunuri, aproape atâtea câte are Austro-Ungaria cu Germania și Italia laolaltă. Tunurile statelor din alianţa triplă sânt 5675; Rusia cu Francia laolaltă au 8536 guri de foc, aşadară cu 2861 mai multe ca statele triplei alianţe. 4. Că s’a decis, ca suma de 23 fi. întraţi dela membrii ajutători să se lase la disposiţiunea despărţământului pentru promovarea scopurilor culturale ale aceluia. 5. Că adunarea generală viitoare se va ţine în comuna Tresnea, rămânând ca sub-comitetul să fixeze terminul ţinerii. (Ex. Nr. 393/1888). — Se adeveresce primirea sumei de 55 fi. v. a. cu aceea, că membrilor noui li se va extrada diploma numai după ce vor fi obţinut aprobarea adunării generale a „Asociaţiunii“ şi vor fi răspuns şi taxa pentru diplomă de câte 1 fl. Condlusul referitor la distribuirea premiilor, precum şi însemnarea celor ce au contribuit la formarea acelora, servesc spre plăcută şciinţă. Reţinerea sumei de 23 fl. pentru scopurile despărţământului se ia cu aprobare la cunoscinţă. (Va urma.) VARIETATE 9 (Minunile chirurgiei). La Bologna în Italia s’au făcut dilele aceste două operaţii dintre cele mai grele. Un om în vîrstă de 37 de ani, care avea tumori sifilitice la creeri, era aproape să înebunească. A fost dus la spitalul din acel oraş şi doctorii ’i-au eris, că dacă va mai aştepta aşa vre-o trei săptămâni, are să înebunească de tot şi are să moară, iar’ dacă va primi se ’i se deschidă capul, spre a se încerca distrugerea tumorilor, atunci sau poate să moară sau poate să se vindece. Bolnavul a primit operaţiunea. ’i-s’a ras părul capului, ’i-s’a scos o bucată pătrată din partea de dindărăt a ţestei capului, ’i-s’a distrus tumorile cu un instrument anumit, scoţându-’i-se şi o parte de creeri ramoliţi. T-s’a pus bucata de os la loc, lipindu-se cu o materie foarte cleioasă şi subţire, şi atji individul se află sănătos. — A doua operaţie s’a făcut la un beţiv, care avea fum în creeri. La acesta operaţia a fost mult mai uşoară. T-s’a făcut o gaură mică şi rotundă la frunte şi o alta mai sus de ceafă. Pe urmă prin gaura dela frunte ’i s’a băgat ţevea unei suflători de cauciuc şi prin ajutorul ei ’i s’a scos tot fumul din cap. Gaura din frunte a fost astupată cu aceeaşi materie cleioasă ca la cel cu sifilis, car’ la ceafă a fost lăsată liberă, ca să iese din cap fumul ce se va produce pe viitor. POSTA ULTIMĂ. Viena, 24 Ianuarie n. Banca austro-ungarăşi-a scăzut talonul cu 1 procent. Konna, 24 Ianuarie n. Gladstone nu vine aici. în Vatican sunt oamenii foarte desamăgiţi, deoarece de această vizită se legau anumite speranţe. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Ianuarie n. Curia a cassat din oficiu hotărîrea adusă de tribunalul din Arad contra generalului Traian Doda, fără considerare la motivele din cererea de nulitate a acestuia, fiindcă tribunalul a respins fără pertractare legală obiecţiunile făcute de Doda contra a cuz ei. Bucuresci, 25 Ianuarie. în decursul desbaterii în cestiunea francoporturilor a declarat presidentul camerei Catargiu, că dacă guvernul nu va lua în considerare promisiunile făcute de clonul relativ la restabilirea francoporturilor, el va refusa pe viitor a mai sprijini guvernul. Carp combate propunerea, zicend, că restabilirea franco-porturilor ar fi de folos numai statelor, care n’au încheiat convenţiuni comerciale cu România. Astăcji se continuă desbaterea. Este de prevăzut, că propunerea va cădi. Budapesta, 25 Ianuarie n. Casa deputaţilor. Jeszenszky face guvernului imputări preste imputări. Preşedintele admoniază casa să nu se bănuească unii pe alţii. Această enunciaţiune produce în stânga extremă contrageri sgomotoase. Tumultul s’a potenţat, când preşedintele a declarat, că a suferit pentru patrie mai mult ca aceia, care îi fac imputări. El nu acceptează de la acei domni lecţii de patriotism, în sfîrşit a liniştit preşedintele spiritele iritate. Udvardy şi Csatár au mai vorbit contra proiectului. Madrid, 25 ianuarie n. Reginaregentă a avut un atac de ameţeală, când era să meargă la sfinţirea bisericii Stului Francisc, în urma căruia n’a putut asista la ceremonie. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 9 Februarie st. n. a. c. imobilele lui George Dimitrievits de cătră judecătoria cerc din Verşeţ. — 27 Februarie st. n. a. c. imobilele Cătălinei Obradovits născ. Karapecz decătră judecătoria cerc. din Verset. — 20 Februarie st. n. a. c. imobilele Elisavetei Littahorsky decătră tribunalul reg. din Biserica Albă. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de tiile : — la rămasul după Adam Csiska (din Termura) la tribunalul reg. din Arad; — la rămasul după Damaschin Zimcea (din Sipet) la trib. reg. din Timișoara. Concursuri în provinciă: — Contra I. Bonk în Buziaș. Conc. comns. Antoniu Victer; massa crt. Dr. Maur Breuer. Term. de îns. 11 Februarie; procd. de licuid. 25 Februarie n. — Contra Adolf și Samuil Springer în Dej. Cone, corns. Dominic Todorifi; massa crt. George Grádovics. Term. de îns. 9 Martie; procd. de licuid 1 Aprilie n. Posturi vacante: — Un post de notar clasa a Il-a la tribunalul reg. din Zalaegerszeg. — A se adresa la autorităţile competente. — Un post de subnotar la judecătoria cerc. din Nagykáta, cu salar de 500 fl. şi relut de cuartir 100 fl. — A se adresa la autorităţile competente. — Un post de notar la tribunalul reg. din Pojon. — A se adresa la autorităţile competente. TRIBÜNA Bibliografie. A apărut în Braşov, în editura autorului, încercări şi propuneri, compuse de George Moian, învăţător la şcoala centrală de fete în Braşov. Op premiat cu medalia de aur pentru lucrări industriale la exposiţia cooperativă din Craiova 1887. Cuprinsul broşurii este: I. Cursurile de industrie de casă pentru tinerimea poporului român din suburbiul Şcheiu în Braşov (anii 1887 şi 1888.) II. Cursul public de industrie de casă pentru învăţători în anul 1887. III. Plan pentru instrucţiunea lucrului în şcoalele poporale şi în special în institutul pedagogic-teologic ort.-rom. din Sibiiu. IV. Păreri despre încercările întreprinse în favorul lucrului de şcoale a industriei poporale. Broşura conţine figuri în text. „Convorbiri Literare“. Anul XXII., Nr. 10 pro Ianuarie 1889. Cuprinde: Ochire istorică asupra inamovabilităţii judecătorilor, de Al. Papadopulo-C a 1 i inach. Raportul lui Barbu Stirbeiu cătră Kisselef, (urmare). Un drum greşit, novelă de Duiliu Zamfirescu. Lascar Viorescu, de Wilhelm Kotzebue, trad. de A. Aeluis Lama. Ad Varum. Architas. Ode din Horatiu, traduse de D. C. Olanescu. Hârtii vechi, de G. I. Lahovari. Poesii poporale, de A. Viciu. Bibliografie. Corespondenţă. Călindarul zilei. 14/26 Ianuarie. Iulian: S. P. ucişi în Sinai. Gregorian: Policarp. Soarele: răsare 7.34, apune 4.53. Buletin meteorologic. Sibiiu, 25 Ianuarie, 6 oare dimineaţa. Observată Presiunea atmosf. in mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din prejmă 730.0 -1-2.7 —8.2 —2.1 —8.4 Temperatura Celsius Direcţia vântului Din ţeară, 23 Ianuarie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile: Presiune atmosf. în mm. Vântul direcţia tăria Budapesta . . 763 — 8.4 NO1 Sătmar . . . 762 — 8.0 NV4 Cluj .... 761 — 4.4O 1 Orşova 764 — 14 NO1 Timişoara. . . 763 — 3.7 NV3 Arad .... 761 — 5.7 NV2 Panciova . . . 762 — 3.4N 1 Sosiţi în Sibiiu. La 24 şi 25 Ianuarie n. Hotel „Neufihrer“. Contele Pălffy din Mediaş, Ohme, Krauss, F. Abeles, Mureşan, Kohn şi Altenberg, comercianţi din Viena. Str. Barthos, cu soţia, învăţător din S.Georgiu. Hotel „Imperatul Romanilor“. Contele Bethlen, căpitan din Cisnădie. Szenkovics, comerciant din Elisabetopol. Konrad, com. din Cluj. Hotel „Melzer“. Zoltán Weikes, jurist din Cluj. Iosif Fülöp, comerciant din Budapesta. Economic. Declaraţi insolvenţi. Gregoriu Mathey, comerciant în Sibiiu, a fost declarat insolvent din partea reuniunii de creditori din Viena, de asemenea Kajetán Esztegár, comerciant în M.Ludoş, încă e declarat insolvent. Contra acestui din urmă s’a deschis concurs; terminul de licitaţie e 26 Martie a. c. la trib. reg. din Turda. — Calea ferată vicinală a Făgăraşului. în această afacere s’a făcut în sfîrşit un pas hotărît cătră realizarea planului. Representanţa municipală a Făgăraşului a hotărît în şedinţa ei din 15 a. i. c., ca pentru crearea unui capital de 400.000 fl. în acţii să se fee în 50 de ani dearândul câte 22.000 fl. din prisosul fondului pentru construirea drumurilor comitatense. Deocamdată se tractează numai de linia Făgăraş—Sibiiu, căci a continua linia dela Făgăraş mai departe spre Homorod e cu neputinţă, lucrul remâne în suspens pănă la alte hotârîri. Cestiunea construirii liniei Făgăraş—Zerneşti află mai multa trecere şi e mai bine întimpinată ca aceea a construirii liniei Făgăraş—Homorod. —— Nouele paşapoarte. Ministrul de finance Tisza a adresat tuturor municipiilor următoarea încunosciinţare cu privire la întrebuinţarea paşapoartelor celor noue: Ca răspuns întrebărilor mie adresate în afacerea introducerii de blanchete noue erariale, timbrate, pentru paşapoarte cu format nou, încunosciinţez municipiile, că în înţelegere cu domnul ministrul de agricultură, comerciu şi industrie, am hotărît, ca paşapoarte şi certificate tipărite pe blanchete vechi, care s’au făcut în decursul anului 1888, au valoare şi după 1 Ianuarie 1889 pănă la trecerea timpului lor de un an. —13S— Agio la plătirea vămii. Din partea ministerului comun de finance s’a hotârit, ca în luna lui Februarie agio să fie de 20 percente, la cașul când vămile se vor plăti cu bani de argint în loc de bani de aur. —s®— Statistică internaţională de tutun. Credem că va interesa pe oricare fumător să scie cât tutun se trece pe an în Europa. „Uhlands Wochenschrift“ publică un raport al unui statistic englez, care a calculat venitele statului din monopolul tutunurilor, a calculat cantităţile produse de tutun şi consumaţiunea lui. în Europa pe an se fumează circa 500.000.000 chilograme de tutun. Ţeara în care se fumează mai mult e Francia, şi e de observat, că în Francia nu numai cantităţile sunt mai mari în raport cu ale altor state, dar şi calităţile sunt cele mai fine. După Francia vin Ţerile-de-jos, unde se fumează mai mult decât în Turcia, care vine în locul al treilea. Dacă am lua cantitatea întreagă de tutun câtă se fumează în Europa şi am împârţi-o în proporţiune cu poporaţiunea statelor şi cu cantitatea câtă se fumează în acele state, ar cade pe fiecare locuitor din Austro-Ungaria pe an 1.71 chilogr. de tutun, în Danemarca 1.68, în Elveţia 1.47, în Belgia 1.43, în Germania 1.36, în Norvegia 1.04, în Suedia 0.84, în Spania 0.77, în Anglia 0.64, în Italia 0.61, în Rusia 0.56., precând în Ţările-de-jos ar fade pe un locuitor 3.14 chilogi. Cele mai mari venite din tutun le are Francia, Anglia, Austro-Ungaria, Spania şi Italia. —§S— Cultura poamelor. în Londra s’a creat o societate pentru cultivarea intensivă a poamelor, mai cu seamă a merelor. Se scie, că Anglia importă cantităţi mari de poame. —»— Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe. M. Tomits, comerciant în Budapesta. Iosefa Bank în Buziaş. Springer şi Comp. în Dej. Ioana Kir în Fiume. Samuil Groszhändler, comerciant în Caşovia. Solomon Löw-Bär în Topâlcianul-mare. Henric Feiner în Teschen. Conrad Wächter, comerciant în Viena. David Strasser, firmă comercială a Ceciliei Braun, în Jászárokszállás. Iosif Renner, comerciant în Nagy- Szolnok. Ignatie Mezei, firmă comercială în Devaványa. Francisc Carrara, comerciant în Bruck 1. Leitha. Prețul mărfurilor. tîrgul de uimători în Stolobrach. In 23 Ianuarie n. s’a notat: unguresc: bătrâni gre 49 — cr pănă 50.— cr. unguresci grei, tineri 51.— cr. pănă 52 — cr., de mijloc 52.— cr. pănâ 52 «/„ * r. ușori 49—•. , pitnă 50.— cr., marfă țărănească, g a 48.*/2 cr., păiâ 49 1/2 cr., de mijloc 51.- cr., pănă 52.— cr. ușoară 49— cr. pănă 50.— cr.. ron tânesc', de Bakony, grei 51.— cr. pănă 51 «/2 cr- , transito, de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito uşori —.— cr. pănă—. cr., transito sârbesc) grei 48—cr. până 49— cr., transito de mijloc 47.— cr. pânti 47.'/a cr ., transito uşori 44. cr. pănă 46— cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr pănă------cr. «cr . cumpăniți de la gară. Pag. 39 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 23 Ian. 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 25 Ianuariest. n.1889 Hârtie monetă română Comp. 9.15 vând. 9 20 Lire turcesci......................r 1 .80n 10.85 Imperiali................................n 9.8)n 9.5 Ruble rusesci......................n 1.24 1.26 Bursa de Budapesta din 23 Ianuarie st. u. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0...................................... TS » „ B Io...................................... » „ hârtie „ 5°/p........................................... împrumutul căilor ferate ing........................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)........................................... Bonuri rurale ing.......................... . , „ „ „cu cf. de sortare . . . . . „ bănăţene-timişene ...................... „ „ „cu cl. de sortare .... „ „ transilvane...................................... „ „ croato-slavone................................ Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . Împrumut cu premiu ing....................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă..................................... „ „ argint austriacă...................................... „ „ aur austriacă...................................... Locurile austr. din 1860 ................................. Acţiunile băncei austro-ungare........................... „ „de credit ing. . . . . . • „ „ „ „ austr. ... Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................ Argintul................................................................ Galbeni împărătesei................................................ Napoleon d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane................................ Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 23 Ianuarie st. n. 1889. Renta de aur ing. 6°/0......................................—.— » » » » 4°/o...........................................10115 „ „ hârtie „ 5%.............................................93.55 împrumutul căilor ferate ing................................145.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)......................................................98.80 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................ — Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).........................................................115.50 Bonuri rurale ing....................................................105.— „ „ „ cu cl. de sortare .... 105.— „ „ bănățene-timișene............................105.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 105.— „ „ transilvane......................................105.— „ „ croato-slavone.................................104.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 99.60 împrumut cu premiu ing. . . ... . . 13175 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 125.75 Rentă de hârtie austriacă.............................................82.60 „ „ argint austriacă ....... 83.25 „ „ aur austriacă......................................111.—— Losuri austr. din 1860 ...................................... 141. — Acțiunile băncii austro-ungare........................... 883.— „ „de credit ung..............................313.— * saraistr. ..... 312.70 Argintul........................................................... . .fam.— Galbeni împărătesei................................................. 5.67 Napoleon d’ori...................................................... 9.54 Mărci 100 imp. germane..................................... 59.13 Londra 10 Livres sterlingi.....................................121.65 Redactor responsabil: Septimiu Albiul Bursa de Bucuresci. 101.25 93 60 145 -99.30 118— 116.50 105.— 105— 105 — 105— 105— 114.— 99 75 131 75 126 — 82.50 83 25 111.50 142— 886— 3 3 50 312.40 102— 5.63 9.51 59— 120.65 Sâminţe Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilot. dela până dela păns Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord — 7 40 7.35 7 30 7.40 7 20 7.50 7.55 7 50 7 60 7 40 — — — Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară Orz n Ovas Cucuruz (porumb) n n Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu n n 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.50 56 6.15 7 35 5.15 4.70 4.70 5 40 5.70 5 90 7— 8 50 5.6 4.75 4.75 5.75 n fg că S a*©ft Grâu n Cucuruz Ov&3 de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. t»O •l l 3 a o eS «§ GOft 7.48 7.61 5.05 7.63 5.31 6O 5 & ftjg X« 3 ti o da 7.50 7 65 5.07 7 65 5 33 Cursul Product© divers©8 aii dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 58—68— •n franceză— n italiană— — rc roșie 54—64. Oleu de rap. Oleu de in rafinat 36 5037Uns. de porc dela Pesta 60.5061.La n dela țeară— — fc Slănină 8ventată 51 —51.50o n afumată 57—53—Ao SSu 33.5044 50 oo Prune din Bosnia, în buți— — n din Serbia, în saci 10 2518 75 ft Lictar slavon, nou bănățenesc 16 5016.75 X „ 16—16.25 ft Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — îl serbesci— — Miere brută 29 5030 -n galbină străcurată 34 5035— Ceară de Rosenau 115. 116. Spirt brut 16—16.Drojdiuțe de spirt 18. 09— 22 Ianuarie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 95-Va --Renta română amort. 5°/0 . . 96.— ---- „ (Schuldverschreib.) . .— —.--Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . ---.-----*-- Renta rom. (Rur. conv.) 6° 99 V, ---V — împrumutul Municipal 5°/0 . . 86— —.— Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 106.— —.— Scrisuri func. rurale 5°/o • • 96 — — • — Idem urbane 7°/o...................... 104 V. —.— » 6°/o...................... 102 — —.— » Soc....................... 94.«/. —.— Banca Naţ. (500 lei vgrs. într.) --.--—.— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vSrs.)— —.— Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vgrs.) --.--—.— S. cred. mob. r. (250 lei vers.) --.--—.— Soc. r. de con. (250 lei vers.) ---. —— Oblig. Casei Pensinnilor. . . --—.— Agio........................................... Schimb 2 30 —.— Londra 3 luni........................... --.--—.— » cek........................... . ---.--—.— Paris 3 luni................................ --.--—.— V cek..................................... ---.-Berlin 3 luni . . . . . --.--—.— » cek................................— —.— Viena...........................................— . „ , . . . . 0 , ------—.— Agio ••---•. —— —.