Tribuna, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 74-98)
1889-04-01 / nr. 74
Nr.74 ------------------------------------------------------------------------- Eafiinţându-se institutul militar de graniţi foştii grăniţeri, pătrunşi de lipsa progresului în cultură, în adunarea la dela 13 Martie 1851 au hotărît, ca fondul de montur, care s’a recunoscut de cătră Maiestatea Sa prin ordini din 20 Februarie Nr. 3595 de leit cumulativ al tuturor celor 44 de comunităţi foste grăniţere şi listat ca a lor proprietate şi poseiune, să nu se împartă între omunităţile proprietare, ci să rămână tot aşa laolaltă bun cumuliv, un întreg nedespărţitor, vând fiecare comună o parte ideală nescindibilă. Acest fond s’a numit api „Fond de stipendiu“, din ale căii venite s’au dat şi se dau încă spendii (burse) la fii numai de foşti săniţeri sau următorilor acestora. lipă un deceniu, prin autograful impecesc dela 27 August 1861 (dela Luxebburg), s’a restituit dreptul regal la 21 comune grăniţeresci din valea Rodu şi la cele două comune din cerculonorului. Fştii grăniţeri, tot din motivul mai fs amintit, au destinat 3/4 părţi din mitul dreptului regal pentru înfiinţau unui fond numit acuma: „Fondul colastic central“ din care s’au înfiinţat şcoale în toate comunele, apoi şcoale poporale superioare, şcoal de fete, un gimnasiu complet etc. Tot asemenea s’au declarat şi celelal comune foste grăniţere, în speranţ că şi regaliile acestora se vor restioi fondului şcolastic, respective grăniţeior. Aceste s’au restituit însă numai la aul 1872 (Martie 12) prin pactul înclat între erar şi representanţii fonarilor şcolare şi ai comunităţilor, aproat şi acest pact de cătră Maiestatea ia la 16 Aprilie 1872, încă la anul 1838, prin influenţa actiului vicar episcopesc şi bun Romai loan Mariann şi a câtorva barbaţi cu foarte puţină carte, dară cu notă tragere de inimă, s’a început infan rea a câte unui fond şcolastic în fiecar comună, din ale cărui venite să se plătască salarul învăţătorului din fiecar comună grăniţerească. în aceste foiuri au incurs venitele dreptului regi trilunar din respectivele comunităţi. Proprietatea foştilor grăniţeri faţă cu aceste fonduri n’a venit nici-când su întrebare, până în era şovinismului mghiar şi special dela venirea paşei Báffy ca comite suprem sau ca aşanimit comisar regesc preste fonfirile grăniţeresci. Pentru ca destinaţiunea acestor averi spt scopurile sus arătate să nu se alterze, pe basa protocolului de învoire din 27 şi 29 Septemvrie şi 5 şi 6 Octoivrie 1861, apoi la 13 şi 21 Septervrie 1862, s’a făcut un aşa numit „istrument fundaţional“, care să servească ca document deajuns spre co aprobarea deplină a dreptului de prprietate al numitelor fonduri la toate efectele conscrise, faţă cu oricine, fie prsoană privată ori morală. Aprobarea Maiestăţii Sale din 23 Mrtie 1871 a acestui „Instrument“ dmpreună cu clausula de aprobare a ministrului de culte şi instrucţiune este tunătoarea, în traducere românească autorizată : Ir. 6806. Maiestatea Sa ces. şi Reg. apostfiică, prin Preaînalta Sa decisiune de satul Viena în 23 Martie a. c. a binevoit Prea graţios a aproba acest instrument fundaţional în privinţa acelui princpiu, conform căruia cele 44 comunităţi, care s’au ţinut de fostul regiment a Il-lea român de graniţă transilvan, voesc, ca proprietăţile grăniţeresci recâştigate şi tot felul de averi câştigate din acele şi care se vor câştiga şi de aici încolo, sub titlul de: „Fond de stipendii“ şi „scolastic“ să se susţină ca fond comun neîmpărţibil şi nefolosibil spre alt scop, — şi totodată a ordona, ca toate acele averi, care înainte ori după datarea acestui instrument fundaţional s’au redat faptice comunităţilor interesate, cum şi acele averi, care s’au câştigat pănă acum din fondul deja aflător în posesiunea lor sau se vor câştiga de aici încolo, — în sensul acestui instrument fundaţional să se înscrie acurat (exact) în o carte de proprietate fundamentală ca parte întregitoare a aceluia (instr. fund.) sub suprainspecţiunea ministrului reg. ing. de culte şi instrucţiune publică, şi un exemplar al acestei cărţi de proprietate fundamentală pentru control, să se păstreze la amintitul minister, mai încolo, ca pentru manipularea fondului din cestiune, precum şi pentru diregerea şi suprainspecţiunea institutelor de învăţământ şi a convictului, ce se vor înfiinţa şi susţină din acel fond, să se facă statute separate şi prin representanţa comunităţilor proprietare şi pe calea ministrului regesc unguresc de instrucţiune publică să se subştearnă spre aprobarea Preaînaltă. Buda, în 10 Aprilie 1871. Din mandatul dlui ministru. (L. s.) Secretar de stat Gedeon Tanárky m. p. Administraţiunea acestor averi, pe timpul cât a sustat institutul de graniţă, a fost concrectata unei comisiuni aşa numită economică. La desfiinţarea graniţei s’a ales decătră foştii grăniţeri o nouă corporaţiune ca continuare a comisiunii amintite, recunoscută sub numirea de „comisiune administratoare de fondurile şcolastice din Năsăud“ decătră toate autorităţile statului. Această corporaţiune s’a întregit de mai multe ori şi de facto există sub numirea de comitetul administrator al fondurilor şcolastice grăniţeresci din districtul Năsăudului. Din aceste rînduri de mai sus se vede, că toate fondurile sânt înfiinţate de cătră foştii grăniţeri, care constituirâ regimentul al II-lea românesc de graniţă din Transilvania, sânt aşadară proprietate exclusivă şi nedisputabilă a lor, prin urmare dreptul de folosinţă a venitelor din acele fonduri încă este numai al proprietarilor şi descendenţilor legitimi. De grăniţer se consideră acela, care la desfiinţarea regimentului în anul 1851, ianuarie 22, a fost numărat între grăniţerii moşieri din ţinutul fostului al II-lea regiment român de margine din Ardeal, care ca descendent acela, care va documenta: a) că este născut din părinţi grăniţeri, sau după tată, sau după mamă; b) că locuesce pe teritorul fostului regiment sau are cel puţin atâta moşie, cât a fost o moşie mică grăniţerească; c) că este Român şi se ţine de una din confesiunile de care se ţin foştii grăniţeri, adecă gr.-cat. sau gr.-or., sau se vor ţină în viitor. (Va urma.) POSTA ULTIMA. Budapesta, 11 Aprilie n. Nou numiţii miniştri au depus astăzi jurământul oficial în mânile Maiestăţii Sale. Secretarul de stat Matlekovics a demisionat. Deputaţii au întimpinat pe miniştrii noi cu ovaţiuni mari. Şedinţele casei deputaţilor se vor amâna mâne pănă la 27 Maiu. Berlin, 11 Aprilie n. Regele Umberto va merge în 18 Maiu la Berlin. Bucuresci, 11 Aprilie n. Lista oficială de miniștri s’a publicat astăifi: Catargiu: presidiu și interne, Vernescu: finance, Lahovary: externe, Manu: răsboiu. Berlin, 11 Aprilie n. Procurorul a cerut dela consiliul superior bisericesc actele relative la caşul Stöcker- Witte. Bruxella, 11 Aprilie n. Francia va revoca în curând pe abregatul seu de aici, pentru gravitatea Belgiei spre Boulanger. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Bucuresci, 12 Aprilie n. în şedinţa camerei s-a făcut o interpelaţie relativ la politica externă a noului cabinet. Ministrul-president Catargiu răspunzând a declarat, că devisa guvernului este neutralitatea. Relativ la expulsarea sudiţilor rusesci guvernul va studia cestiunea, dacă expulsarea a fost îndreptăţită ori ba. Carp aist că în timp de răsboiu cuvântul neutralitate n’are nici-un înţeles. El pretinde combaterea propagandei panslaviste. Lahovary va răspunde astacji, în urma schimbării de guvern vor demisiona mulţi prefecţi de judeţe. Junimiştii vor vota noului cabinet budgetul şi creditele pentru fortificaţiuni. Nu este de temut, că deocamdată se va întâmpla vre-o schimbare în politica externa a ţerii. TRIBUNA Bibliografie. A apărut: Neuer Volständiger Index zu Diez’ etymologischem Wörterbuche der romanischen Sprachen. Mit Berücksichtigung von Schelers Anhang zur fünften Ausgabe. Von Johann Urban Jarnik. Heilbronn 1889. Cartea cuprinde două părţi: I. Partea romană, de la pag. 1—237. II. Partea neromană, în care se cuprind cuvinte din dialectele şi limbile : a) latină, b) grecească, c) germană, * d) celtică, e) engleză, f) bascică, g) arabică, h)slavică. Apoi această parte cuprinde dicţionarul cuvintelor onomatopoetice şi al expresiunilor naturale, apoi diferite cuvinte din dialectele şi limbile: africană, albanesă, americană, asiatică, bengalică, berberică, caldaică, chinesă, cimbrică, estenică, etruscică, hebraică, hispanică, iberică, indică, karaibică, koreanică, kurdică, lapică-finnică, iletică, levantică, litanică, malaică, mexicană, mongolă, orientală-persică, oscică, persică-nouă raethică, sabinică, sanscrită, semitică, syrică, turcească, tuscică umbrică şi ungară (maghiară). Mai departe se află un conspect preste numele proprii ca Etyma, apoi un conspect preste cuvinte sinonime. Gazeta satelor „Revista Agricolă“. Gazeta satelor, proprietarilor, arendaşilor şi tuturor cultivătorilor în genere. Publicată sub auspiciile „Societăţii de agricultură“ din Craiova. Apare odată pe lună. Anul II. Nr. 9 din 25 Martie. Fundată şi redactată de: I. Pasereanu, agricultor, profesor de agricultură şi sciinţe naturale, de I. Nicolescu, profesor. Redacţia şi administraţia strada Libertăţii. Sumarul: Lucrări parlamentare privitoare la venfiarea moşiilor statului, la reforma administrativă şi la monopolul licenţelor. — Consiliul judeţean. — Desfiinţarea şcoalei normale şi luarea de măsuri pentru înfiinţarea şcoalei de agricultură. — Starea semănăturilor de toamnă. — Lucerna, cultura şi valoarea ei ca nutrement.— împădurirea năsipurilor mişcătoare. — Plantaţiunea salcâmului. — Câteva cuvinte asupra îmbunătăţirii sorţii ţeranului nostru. — Veterinarul şi agricultorul în cestiunea îmbunătăţirii rasei vitelor. — Ogoarele sterpe sau jacera. — Bogăţia în tanin a stejarului din ţeară. Extrase din foi bisericesci şi scolastice. Post vacant. — Un post de paroch gr.-or. în comună. Rechita cu fiica Strugar (parochie de cl. IIP a), protopresbiteratul Sebeşului-săs. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: Dela 135 familii câte o ferderă de cucuruz în grăunţe şi câte 25 cr., care computate în bani dau suma de 169 fl. 37 cr., câte o Zi de lucru de familie; dela umblarea cu crucea în ajunul Botezului 67 fl. 50 cr.; folosirea unui fenaţ; dela venitele stelare 96 fl. 50 cr. Toate aceste laolaltă dau suma de 403 fl. 87 cr. A se adresa pănă în 27 Aprilie st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or în Sebeșul-săsesc. Călindarul zilei. 1/13 Aprilie. Iulian: Maria Egipt. Gregorian, Iustin. Soarele: răsare 5.18, apune 6.44. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Aprilie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Observată Temperatura după Celsius Diferenţa din proteină 717.3 +2.3 44.4 413 8+41S Din ţeară, 11 Aprilie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile: Presiune atmosf. în mm. Maximul şi minimul de temperatură. Temperatura Celsius Direcţia vântului Vântul direcţia tăria Budapesta . .746 4- 9.0 NO1 Sumar . . . 746 4- 7.20 1 Cluj .... 747 4- 8.0s 1 Orşova . . . 746 4- 9.80 1 Timişoara. . . 747 4- 8.6 NV2 Arad .... 746 4- 9.6 SO2 Paneiova . . . 747 4-11.6 a 0 1 Sosiţi în Sibiiu. 5 La 12 Aprilie n. Hotel „NeurihrerContele Stefan Keményi, oficer din Braşov; Iaeob'i, Fischer, Krausz, voiageri. Hotel „împeratul Romanilor“. Ratauski, oficer din Braşov; Piankowsky, administrator de moşie din Alămor; Laurenţiu Henţiu, notar din Selişte. „Hotel Meitzer.“ Herbert, privatier din Braşov ; Binder cu familia, cancelist din Agnita; Fenyő, voiager. Economic. „Sebeşana“, institut de credit şi de economii, societate pe acţii în Sas-Sebeş. Acest institutşi-a început activitatea în iunie 1887 cu un capital fundaţional de 15.500 fl. v. a. în 310 acţii. Depuneri s’au făcut în primul an de gestiune 27.022 fl. 18 cr. Circulaţiunea cassei a fost în total în anul prim de gest. de 169.931 fl. 06 cr. v. a. Profitul curat a fost de 1880 fl. 12 cr. v. a., din care s’a decis în adunarea gen. a institutului, ţinută în 31 Martie a. c., a se da 5°0 interese după capitalul fundaţional şi alte 5°/0 dividendă acţionarilor. Astfel primul cupon la acest institut se va solvi cu 10°/0, adecă 5 fl. v. a., find acţia de 50 fl. v. a. Cuponul, în sensul decisiunii adunării gen., se va solvi şi înainte de 1 Iulie. Afară de aceea s’a dotat fondul de reservă cu o sumă mai mare ca cea provădiută în statute şi s’au votat şi spre scopuri filantropice 30 fl. v. a. Opiniunea generală a acţionarilor e de a se face încă o nouă emisiune de acţii, şi încă dacă se poate, în număr mai mare ca la , prima emisiune, făcend firesee apel şi la externi. — Legea pentru timbrarea loselor. Dintre losele unguresci pot circula fără timbru numai losele cu premiu din 1870 și losele pentru regularea Tisei (1880), dintre losele austriace cele din 1864 ale statului, apoi losele de stat din 1854 și 1860. în Austria se vor timbra losele unguresci: Basilica, „Jósziv“, Keglevich, Buda, Crucea-roşie ungurească, apoi losele împrumutului hipotecar de 4°/0. Aceste lose însă în Ungaria nu au lipsă de timbru. în Ungaria se vor timbra losele austriace : Crucea-roşie austriacă, Pálffy, Clary, Salm, Rudolf, Stanislau, St.-Genois, Windischgrätz, losele de credit, losele navigaţiunii cu vapor, losele regulării Dunării, losele de Innsbruck, de Laibach, de Cracova, de Salzburg, de Triest, Waldstein, losele comunale vieneze şi cele ale scrisului fonciat de 3% din 1880. în Austria, dintre losele ţerilor străine pot circula numai 19 feluri de lose: prusiane de 3% ă 100 taleri, curhessice â 40 taleri, bavareze de 4% ă 100 t., badice â 100 t., odenburgice de 40 t., lose de Braunschweig, de Sachsen-Meiningen k 7. fl., de Anhalt-Dessau k 100 t., de Lübeck k 50 t., de Hamburg a 100 maree banco şi ă 50 maree banco, italienesci ale crucii roşii, rusesci ale împrumut, din 1864 şi 1866, finlandeze ă 10 t., svedice â 10 t., serbesci de 3°/0 ale împrumutului cu premiu, serbesci k 10 franci (Tabak-Lose) şi turcesci ale împrumutului cu premiu. în Ungaria pot circula numai rosele italiene ale Crucii-roşii şi losele serbesci de 100 franci din 1881. (Cele dinteiu cu timbru de 7 cr., cestelalte de 32 cr.) Toate celelalte lose străine neînşirate aci, sunt oprite de a circula. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 28 Martie 1889. Bach lui Peirano, săcară 4000 hect., 6'90 lei. Perlea lui Peirano, săcară 2410 hect., 5*921/a lei. Perlea lui Peirano, secară 1050 hect., 5*921/a lei. Portocala lui I. Dreyfuss et Comp., săcară 2000 hect., 6'30 lei. Grosovics lui Bellet, grâu 2900 hect., 8'90 lei. Perlea lui A. Verona, porumb 520 hect., 6'80 lei. Perlea lui A. Verona, porumb 500 hect., 6'95 lei. Wechsler lui Marchiani, porumb 850 hect., 7'60 lei. Veron lui O. Graf, ciuquat. 2500 hect., 8’0 lei. Vrionis lui O. Graf, secară 3000 hect., 6'05 lei. Portocală lui O. Graf, săcară 1000 hect., 6'27Va lei. Predinger lui Carnevalli, porumb 2000 hect., 7'— lei. Persoia lui Peitricioni, porumb 600 hect., 6'65 lei. Jippa lui A. Verona, porumb 1500 hect., 6 70 lei. Dimitriadi lui Feitler, grâu 3200 hect., 9'35 lei. Zuchlos lui Carnevalli, grâu 3200 hect., 10'70 lei. Zuchlos lui Carnevalli, grâu 3900 hect., 1070 lei. Marghiloman lui Peirano, grâu 2220 hect., 10'05 lei. Tănăsescu lui Peirano, porumb 1000 hect., 6'40 lei. Perlea lui Peirano, săcară 1340 hect., 6'20 lei. Tănăsescu lui Peirano, secară 400 hect., 6'5 lei. Portocală lui Chrisoveloni, grâu 1200 hect., 11'75 lei. Haracopo lui Peîxano, grâu 2310 hect., 10'15 lei. Prețul mărfurilor. Tîrgul da rîmători în Steinbruck. In 11 Aprilie n. e.a notat: unguresci bătrâni grei 55.— cr. pănă 55 s/2 cr., unguresci grei, tineri 57.— cr. pănă 58 */2 cr., de mijloc 56.— cr. pană 57.‘/2 cr., ușori 54.— cr., pănă 55.— cr., marfă term.nearcă, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 54.— cr., pănă 54.‘/2 cr., ușoară 52.— cr. pănă 53.‘/2 cr., românesci, de Bakony, grei 51.— cr. pănă 51.*/2 cr., transits, de mijloc --.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —. — cr., transito verbesci grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 54.— cr. pănă 54.7^ cr., transito ușori 53. cr. pănă 53.'/2 cr., îngrășați cu ghindă^ —.— cr. pănă —.— cr. per 4% cumpăniți dela gară. Pag. 295 Bursa de mărfuri din Budapesta dela î1 Aprilie 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 12 Aprilie st. n. 1889. . Comp. 9.35 vând. Hârtie-monetă română Lire turcesci Imperiali . . Ruble rusesci Bursa de Budapesta din 11 Aprilie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/o........................................— B MBB 4%........................... 102.60 „ „ hârtie „ 5»/0 ......................................95.75 împrumutul căilor ferate ing...............................144 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)..............................................................99.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) ......................................................120.____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................ng.____ Bonuri rurale ing.......................... .... 104.75 „ „ cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ bănățene-timișene........................... 104 75 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane...........................................104.75 „ „ croato-slavone ....... 104.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing.......................................146.— Cosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 132.— Renta de hârtie austriacă . .........................................85.25 „ „ argint austriacă.............................................85.75 „ „ aur austriacă...........................................111.25 Losurile austr. din 1860 ..................................... 142.50 Acţiunile băncei austro-ungare ...... 902.— „ „de credit ung........................■ 305 75 „ „ „ „ austr........................... 298.30 Scrisuri fonetare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102.— Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.60 Napoleon d’ori........................................................... 9.52 Mărci 100 imp. germane..................................... 58.75 Londra 10 Livres sterling ....... 120.40 Bursa de Viena din 11 Aprilie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/0.......................................—.— » „ p p 4%...................................102.60 „ „ hârtie „ 5%.............................................96.45 împrumutul căilor ferate ing....................................144.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...................................................... 99.80 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................120. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).........................................................115.50 Bonuri rurale ing....................................................105.— „ „ „cu cl. de sortare .... 105.— „ „ bănățene-timișene............................105.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 105.— „ „ transilvane.......................................105.— „ „ croato-slavone..................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.85 împrumut cu premiu ing........................... 146.25 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 132 25 Rentă de hârtie austriacă.............................................85.80 „ „ argint austriacă ....... 85.75 „ „ aur austriacă............................................111.30 Losuri austr. din 1860 142.75 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 893.— „ „de credit ung......................... . 806.— „ „ „ „ austr. ..... 299.50 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei............................... 5.66 Napoleon d’ori...................................................... 9.54 Mărci 100 imp. germane . .......................................58.75 Londra 10 Livres sterlingi................................120.— Redactor responsabil: Weprîmiu Albiul» Bursa de Bucuresci. 9.45 10.80 9.80 1.28 e« Prețul per Prețul per SSminte ® O «5 ®100 chilogr. M 100 chilog. 0 © 0 pe delapănă 3 © O P4 delapănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa ___ ____ ____ ____— — — 7.407.60 ___— — Grâu de Pesta— 7.357.55 ___— — Grâu de Alba-regală— 7.307.60— — — Grâu de Bácska— 7.307 60 ____ ___— Unguresc de Nord— 7.257.45— — — Seminţe, vechi ori none Soiul CualitateaPreţul per 100 chilogr. de lapănă Secară 70--72 5.906.10 Orz Nutreț 60--62 5.806 30 T de vinars 62--64 6.307.10 de bere 64--66 7 358 50 Ovăs 39--41 5.255.70 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.454.65 de alt soiu 73 4.704.75 n Hrișcă 5.405.75 Grâu de primă. 6.95 7.00 0 n de to am.O •a 3 6 6 7.33 7 35 s i Cucuruz Iul. Aug.— g B.— -& 0n Maiu-Iun.mg 4.78 4.810a Ovon deoam.— că---de primă.sQ.5.26a 5.31 Soia Cursul Producte diverse dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 60.—68.— franceza— -italiană— — rt roșie 48.—54.Oleu de rap. rafinat 36.-36 50 Oleu de in— — Uns. de norc dela Pesta 64.5075.-© I& r1 dela țeară 53.—54.— Slănină avântată 59.—01.500 1 Său afumată 56 — 33.50 57.— 34.50 00 Prune din Bosnia, în buţi din Serbia, în saci — — rHn 10 2518 50 s. Lictar slavon, nou bănățenesc 16.6016.75 2.— 16.—16.25 «H P4 Nuci din Ungaria— Gogoşi unguresci— — n serbesci -----.------Miere brută 29 5030.— n galbină străcurată 33 —34.— Ceară de Rosenau 115. 117. Spirt brut 14.—15 — n Drojdiuțe de spirt 18.5019.— 9.35 10.70 9.70 1.26 10 Aprilie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 99.— ---.-- Renta română amort. 5 °/0 . . 99.— --.-- „ (Schuldverschreib.) . . ---.--— .--Oblig, de Stat. C. F. R. 60/o . ---.------.-- Renta rom. (Rnr. conv.) 6°/0 . 101 — ---.- împrumutul Municipal 5°/0 . . 87./4 — .-Semiiferi func. rurale 7°/0 . . 105.--.--Scrisurifunc. rurale 5°/0 . . 97.— — *-Idem urbane 7%..................... 105.»/« ---.--» 6°/o..................... 102 — ---.--» 5°/o..................... 94.»/, --.--Banca Naț. (500 lei vărs. într.) ---.----.--Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) --.----.--Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) --.----.--S. cred. mob. r. (250 lei vers.) --,----.--Soc. r. de con. (250 lei vers.) ---. —— Oblig. Casei Pensiunilor. . . --.----.--Agio........................................... — 25 --.--Schimb Londra 3 luni........................... ---.-----.--„ cer................................ ---.-----.-Berlin 3 luni........................... ---.-----.--„ cek................................— --.--Paris 3 luni................................ ---.----.--» cek..................................... ---.--— .- Viena ........................................... ---.-----,--Agio...........................................—