Tribuna, aprilie 1889 (Anul 6, nr. 74-98)

1889-04-01 / nr. 74

Nr.74 ----------­---------------------------------------------------------------­ Eafiinţându-se institutul militar de graniţi foştii grăniţeri, pătrunşi de lipsa progresului în cultură, în aduna­rea la dela 13 Martie 1851 au hotă­­rît, ca fondul de montur, care s’a recu­­noscut de cătră Maiestatea Sa prin ordini din 20 Februarie Nr. 3595 de leit cumulativ al tuturor celor 44 de comunităţi foste grăniţere şi li­­sta­­t ca a lor proprietate şi poseiune, să nu se împartă în­tre omunităţile proprietare, ci să rămână tot aşa laolaltă bun cumuliv, un întreg nedespărţi­tor, vând fiecare comună o parte ideală nescindibilă. Acest fond s’a nu­mit api „Fond de stipendiu“, din ale căii venite s’au dat şi se dau încă spendii (burse) la fii numai de foşti săniţeri sau următorilor acestora. lipă un deceniu, prin autograful impecesc dela 27 August 1861 (dela Luxebburg), s’a restituit dreptul regal la 21 comune grăniţeresci din valea Rodu şi la cele două comune din cerculonorului. Fştii grăniţeri, tot din motivul mai fs amintit, au destinat 3/4 părţi din mitul dreptului regal pentru în­fiinţau unui fond numit acuma: „Fon­dul colastic central“ din care s’au înfiinţat şcoale în toate comu­nele, apoi şcoale poporale superioare, şcoal de fete, un gimnasiu complet etc. Tot asemenea s’au declarat şi ce­­lelal comune foste grăniţere, în spe­­ranţ că şi regaliile acestora se vor restioi fondului şcolastic, respective gră­­niţeior. Aceste s’au restituit însă numai la aul 1872 (Martie 12) prin pactul înclat între erar şi representanţii fonarilor şcolare şi ai comunităţilor, aproat şi acest pact de cătră Maiesta­tea ia la 16 Aprilie 1872, încă la anul 1838, prin influenţa actiului vicar episcopesc şi bun Ro­mai loan Mariann şi a câtorva bar­­baţi cu foarte puţină carte, dară cu notă tragere de inimă, s’a început in­fan rea a câte unui fond şcolastic în fie­­car comună, din ale cărui venite să se plătască salarul învăţătorului din fie­­car comună grăniţerească. în aceste foi­uri au incurs venitele dreptului re­gi trilunar din respectivele comunităţi. Proprietatea foştilor grăniţeri faţă cu aceste fonduri n’a venit nici-când su întrebare, până în era şovinismului mghiar şi special dela venirea paşei Báffy ca comite­ suprem sau ca aşa­­nimit comisar regesc preste fon­fi­rile grăniţeresci. Pentru­ ca destinaţiunea acestor averi spt scopurile sus arătate să nu se al­­terze, pe basa protocolului de învoire din 27 şi 29 Septemvrie şi 5 şi 6 Oc­­toivrie 1861, apoi la 13 şi 21 Sep­­tervrie 1862, s’a făcut un aşa numit „istrument fundaţional“, care să servească ca document deajuns spre co aprobarea deplină a dreptului de prprietate al numitelor fonduri la toate efectele conscrise, faţă cu ori­cine, fie prsoană privată ori morală. Aprobarea Maiestăţii Sale din 23 Mrtie 1871 a acestui „Instrument“ dm­preună cu clausula de aprobare a ministrului de culte şi instrucţiune este tunătoarea, în traducere românească autorizată : Ir. 6806. Maiestatea Sa ces. şi Reg. apos­­tfiică, prin Preaînalta Sa decisiune de satul Viena în 23 Martie a. c. a bine­voit Prea graţios a aproba acest instru­­ment fundaţional în privinţa acelui prin­­cpiu, conform căruia cele 44 comuni­tăţi, care s’au ţinut de fostul regiment a Il-lea român de graniţă transilvan, voesc, ca proprietăţile grăniţeresci recâşti­gate şi tot felul de averi câştigate din acele şi care se vor câştiga şi de aici încolo, sub titlul de: „Fond de stipendii“ şi „sco­lastic“ să se susţină ca fond comun ne­­împărţibil şi nefolosibil spre alt scop, — şi totodată a ordona, ca toate acele averi, care înainte ori după datarea acestui instrument fundaţional s’au redat faptice comunităţilor intere­sate, cum şi acele averi, care s’au câş­tigat pănă acum din fondul deja aflător în posesiunea lor sau se vor câştiga de aici încolo, — în sensul acestui instru­ment fundaţional să se înscrie acurat (exact) în o carte de proprietate funda­mentală ca parte întregitoare a aceluia (instr. fund.) sub suprainspecţiunea mi­nistrului reg. ing. de culte şi instruc­ţiune publică, şi un exemplar al acestei cărţi de proprietate fundamentală pentru control, să se păstreze la amintitul mi­nister,­­ mai încolo, ca pentru mani­pularea fondului din cestiune, precum şi pentru diregerea şi suprainspecţiu­nea institutelor de învăţământ şi a con­­victului­, ce se vor înfiinţa şi susţină din acel fond, să se facă statute sepa­rate şi prin representanţa comunităţilor proprietare şi pe calea ministrului re­gesc unguresc de instrucţiune publică să se subştearnă spre aprobarea Prea­­înaltă. Buda, în 10 Aprilie 1871. Din mandatul dlui ministru. (L. s.) Secretar de stat Gedeon Tanárky m. p. Administraţiunea acestor averi, pe timpul cât a sustat institutul de gra­niţă, a fost concrectata unei comisiuni aşa numită economică. La desfiinţarea graniţei s’a ales de­cătră foştii grăniţeri o nouă corpora­­ţiune ca continuare a comisiunii amin­tite, recunoscută sub numirea de „co­­misiune administratoare de fondurile şcolastice din Nă­­săud“ decătră toate autorităţile sta­tului. Această corporaţiune s’a întregit de mai multe­ ori şi de facto există sub nu­mirea de comitetul administrator al fon­durilor şcolastice grăniţeresci din dis­trictul Năsăudului. Din aceste rînduri de mai sus se vede, că toate fondurile sânt înfiinţate de cătră foştii grăniţeri, care constituirâ regimentul al II-lea românesc de gra­niţă din Transilvania, sânt aşadară pro­prietate exclusivă şi nedisputabilă a lor, prin urmare dreptul de folosinţă a ve­nitelor din acele fonduri încă este numai al proprietarilor şi descendenţilor legitimi. De grăniţer se consideră acela, care la desfiinţarea regimentului în anul 1851, ianuarie 22, a fost numărat între gră­­niţerii moşieri din ţinutul fostului al II-lea regiment român de margine din Ardeal, care ca descendent acela, care va documenta: a) că este născut din părinţi gră­niţeri, sau după tată, sau după mamă; b) că locuesce pe teritorul fostului regiment sau are cel puţin atâta moşie, cât a fost o moşie mică grăniţerească; c) că este Român şi se ţine de una din confesiunile de care se ţin foştii gră­niţeri, adecă gr.-cat. sau gr.-or., sau se vor ţină în viitor. (Va urma.) POSTA ULTIMA. Budapesta, 11 Aprilie n. Nou numiţii miniştri au depus astăzi jură­mântul oficial în mânile Maiestăţii Sale. Secretarul de stat Matlekovics a de­misionat. Deputaţii au întimpinat pe miniştrii noi cu ovaţiuni mari. Şedinţele casei deputaţilor se vor amâna mâne pănă la 27 Maiu. Berlin, 11 Aprilie n. Regele Umberto va merge în 18 Maiu la Berlin. Bucuresci, 11 Aprilie n. Lista oficială de miniștri s’a publicat astăifi: Catargiu: presidiu și interne, Ver­­nescu: finance, Lahovary: externe, Manu: răsboiu. Berlin, 11 Aprilie n. Procurorul a cerut dela consiliul superior biseri­cesc actele relative la caşul Stöcker- Witte. Bruxella, 11 Aprilie n. Francia va revoca în curând pe abregatul seu de aici, pentru gravitatea Belgiei spre Boulanger. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Bucuresci, 12 Aprilie n. în şe­dinţa camerei s-a făcut o interpelaţie relativ la politica externă a nou­lui cabinet. Ministrul-president C­a­­targiu răspunzând a declarat, că de­­visa guvernului este neutrali­tatea. Relativ la expulsarea sudiţilor rusesci guvernul va studia cestiunea, dacă expulsarea a fost îndreptăţită ori ba. Carp a­­­ist că în timp de răsboiu cuvântul neutralitate n’are nici-un în­ţeles. El pretinde combaterea propa­gandei panslaviste. L­ah­o­vary va răs­punde astacji, în urma schimbării de guvern vor demisiona mulţi prefecţi de judeţe. Junimiştii vor vota noului cabinet budgetul şi creditele pentru fortificaţiuni. Nu este de temut, că deocamdată se va întâmpla vre-o schimbare în politica ex­terna a ţerii. TRIBUNA Bibliografie. A apărut: Neuer Volständiger Index zu Diez’ etymologischem Wörterbuche der romanischen Sprachen. Mit Berücksichtigung von Schelers An­hang zur fünften Ausgabe. Von Johann Urban Jarnik. Heilbronn 1889. Cartea cuprinde două părţi: I. Partea romană, de la pag. 1—237. II. Partea neromană, în care se cuprind cuvinte din dialectele şi limbile : a) latină, b) grecească, c) germană, * d) celtică, e) engleză, f) bascică, g) arabică, h)­slavică. Apoi această parte cuprinde dicţionarul cuvintelor onomatopoetice şi al expresiunilor naturale, apoi diferite cuvinte din dialectele şi limbile: africană, albanesă, americană, asiatică, bengalică, berberică, caldaică, chinesă, cimbrică, estenică, etruscică, hebraică, hispanică, iberică, indică, karaibică, koreanică, kurdică, lapică-finnică, iletică, levantică, litanică, malaică, mexicană, mongolă, orientală-persică, oscică, persică-nouă raethică, sabinică, sanscrită, semitică, syrică, turcească, tuscică umbrică şi ungară (maghiară). Mai departe se află un conspect preste numele proprii ca Etyma, apoi un conspect preste cuvinte sino­nime. Gazeta satelor „Revista Agricolă“. Ga­zeta satelor, proprietarilor, arendaşilor şi tu­turor cultivătorilor în genere. Publicată sub auspiciile „Societăţii de agricultură“ din Cra­iova. Apare odată pe lună. Anul II. Nr. 9 din 25 Martie­­. Fundată şi redactată de: I. Pasereanu, agricultor, profesor de agricultură şi sciinţe naturale, de I. Ni­co­le­scu, profesor. Redacţia şi administraţia strada Libertăţii. Sumarul: Lucrări parla­mentare privitoare la venfiarea moşiilor sta­tului, la reforma administrativă şi la mono­polul licenţelor. — Consiliul judeţean. — Desfiinţarea şcoalei normale şi luarea de mă­suri pentru înfiinţarea şcoalei de agricultură. — Starea semănăturilor de toamnă. — Lu­cerna, cultura şi valoarea ei ca nutrement.— împădurirea năsipurilor mişcătoare. — Planta­­ţiunea salcâmului. — Câteva cuvinte asupra îmbunătăţirii sorţii ţeranului nostru. — Ve­terinarul şi agricultorul în cestiunea îmbună­tăţirii rasei vitelor. — Ogoarele sterpe sau jacera. — Bogăţia în tanin a stejarului din ţeară. Extrase din foi bisericesci şi scolastice. Post vacant. — Un post de paroch gr.-or. în comună. Re­chit­a cu fiica Strugar (parochie de cl. IIP a), protopresbiteratul Sebeşului-săs. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: Dela 135 familii câte­ o ferderă de cucuruz în grăunţe şi câte 25 cr., care computate în bani dau suma de 169 fl. 37 cr., câte o Zi de lucru de familie; dela umblarea cu crucea în ajunul Botezului 67 fl. 50 cr.; folosirea unui fenaţ; dela venitele stelare 96 fl. 50 cr. Toate aceste laolaltă dau suma de 403 fl. 87 cr. A se adresa pănă în 27 Aprilie st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or în Se­­beșul-săsesc. Călindarul zilei. 1/13 Aprilie. Iulian: Maria Egipt. Gregorian, Iustin. Soarele: răsare 5.18, apune 6.44. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Aprilie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Observată Temperatura după Celsius Diferenţa din proteină 717.3 +2.3 44.4 413 8+41S Din ţeară, 11 Aprilie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile: Presiune atmosf. în mm. Maximul şi minimul de temperatură. Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Vântul direcţia tăria Budapesta . .­­746 4- 9.0 NO1 Su­mar . . . 746 4- 7.20 1 Cluj .... 747 4- 8.0s 1 Orşova . . . 746 4- 9.80 1 Timişoara. . . 747 4- 8.6 NV2 Arad .... 746 4- 9.6 SO2 Paneiova . . . 747 4-11.6 a 0 1 Sosiţi în Sibiiu. 5 La­ 12 Aprilie n. Hotel „NeurihrerContele Stefan Keményi, oficer din Braşov; Iaeob'i, Fischer, Krausz, voiageri. Hotel „împeratul Romanilor“. Rat­auski, oficer din Braşov; Piankowsky, administrator de moşie din Alămor; Laurenţiu Henţiu, notar din Selişte. „Hotel Meitzer.“ Herbert, privatier din Bra­şov ; Binder cu familia, cancelist din Agnita; Fenyő, voiager. Economic. „Sebeşana“, institut de credit şi de economii, societate pe acţii în Sas-Sebeş. Acest institut­­şi-a început activitatea în iunie 1887 cu un capital fundaţional de 15.500 fl. v. a. în 310 acţii. Depuneri s’au făcut în primul an de gestiune 27.022 fl. 18 cr. Circulaţiunea cassei a fost în total în anul prim de gest. de 169.931 fl. 06 cr. v. a. Profitul curat a fost de 1880 fl. 12 cr. v. a., din care s’a decis în adunarea gen. a institutului, ţinută în 31 Martie a. c., a se da 5°­0 interese după capitalul fundaţional şi alte 5°/0 dividendă acţionarilor. Astfel primul cupon la acest institut se va solvi cu 10°/0, adecă 5 fl. v. a., find acţia de 50 fl. v. a. Cuponul, în sensul decisiunii adunării gen., se va solvi şi înainte de 1 Iulie. Afară de aceea s’a dotat fondul de reservă cu o sumă mai mare ca cea provădiută în statute şi s’au votat şi spre scopuri filan­tropice 30 fl. v. a. Opiniunea generală a acţionarilor e de a se face încă o nouă emisiune de acţii, şi încă dacă se poate, în număr mai mare ca la , prima emisiune, făcend firesee apel şi la externi. — Legea pentru timbrarea loselor. Dintre losele unguresci pot circula fără timbru numai losele cu premiu din 1870 și losele pentru regularea Tisei (1880), dintre losele austriace cele din 1864 ale statului, apoi losele de stat din 1854 și 1860. în A­u­s­t­r­i­a se vor timbra losele un­guresci: Basilica, „Jó­sziv“, Keglevich, Buda, Crucea-roşie ungurească, apoi losele îm­prumutului hipotecar de 4°/0. Aceste lose însă în Ungaria nu au lipsă de timbru. în Ungaria se vor timbra losele au­striace : Crucea-roşie austriacă, Pálffy, Clary, Salm, Rudolf, Stanislau, St.-Genois, Windisch­­grätz, losele de credit, losele navigaţiunii cu vapor, losele regulării Dunării, losele de Innsbruck, de Laibach, de Cracova, de Salzburg, de Triest, Waldstein, losele comunale vieneze şi cele ale scrisului fonciat de 3% din 1880. în Austria, dintre losele ţerilor străine pot circula numai 19 feluri de lose: prusiane de 3% ă 100 taleri, curhessice â 40 taleri, bavareze de 4% ă 100 t., badice â 100 t., odenburgice de 40 t., lose de Braunschweig, de Sachsen-Meiningen k 7. fl., de Anhalt-Dessau k 100 t., de Lübeck k 50 t., de Hamburg a 100 maree banco şi ă 50 maree banco, italienesci ale crucii­ roşii, rusesci ale împrumut, din 1864 şi 1866, finlandeze ă 10 t., svedice â 10 t., serbesci de 3°/0 ale împrumutului cu premiu, serbesci k 10 franci (Tabak-Lose) şi turcesci ale împrumutului cu premiu. în Ungaria pot circula numai rosele italiene ale Crucii-roşii şi losele serbesci de 100 franci din 1881. (Cele dinteiu cu timbru de 7 cr., cestelalte de 32 cr.) Toate celelalte lose străine neînşirate aci, sunt oprite de a circula. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 28 Martie 1889. Bach lui Peirano, săcară 4000 hect., 6'90 lei. Perlea lui Peirano, săcară 2410 hect., 5*921/a lei. Perlea lui Peirano, secară 1050 hect., 5*921/a lei. Portocala lui I. Dreyfuss et Comp., săcară 2000 hect., 6'30 lei. Grosovics lui Bellet, grâu 2900 hect., 8'90 lei. Perlea lui A. Verona, porumb 520 hect., 6'80 lei. Perlea lui A. Verona, porumb 500 hect., 6'95 lei. Wechsler lui Marchiani, porumb 850 hect., 7'60 lei. Veron lui O. Graf, ciuquat. 2500 hect., 8’0 lei. Vrionis lui O. Graf, secară 3000 hect., 6'05 lei. Portocală lui O. Graf, săcară 1000 hect., 6'27Va lei. Predinger lui Carnevalli, porumb 2000 hect., 7'— lei. Persoia lui Peitricioni, porumb 600 hect., 6'65 lei. Jippa lui A. Verona, porumb 1500 hect., 6­ 70 lei. Dimi­­triadi lui Feitler, grâu 3200 hect., 9'35 lei. Zuchlos lui Carnevalli, grâu 3200 hect., 10'70 lei. Zuchlos lui Carnevalli, grâu 3900 hect., 10­70 lei. Marghiloman lui Peirano, grâu 2220 hect., 10'05 lei. Tănăsescu lui Peirano, porumb 1000 hect., 6'40 lei. Perlea lui Peirano, săcară 1340 hect., 6'20 lei. Tănăsescu lui Peirano, secară 400 hect., 6'5 lei. Portocală lui Chrisoveloni, grâu 1200 hect., 11'75 lei. Haracopo lui Peîxano, grâu 2310 hect., 10'15 lei. Prețul mărfurilor. Tîrgul da rîmători în Steinbruck. In 11 Aprilie n. e.a notat: unguresci bătrâni grei 55.— cr. pănă 55 s/2 cr., unguresci grei, tineri 57.— cr. pănă 58 */2 cr., de mijloc 56.— cr. pană 57.‘/2 cr., ușori 54.— cr., pănă 55.— cr., marfă term.near­că, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 54.— cr., pănă 54.‘/2 cr., ușoară 52.— cr. pănă 53.‘/2 cr., românesci, de Bakony, grei 51.— cr. pănă 51.*/2 cr., transits, de mijloc --.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —. — cr., transito verbesci grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 54.— cr. pănă 54.7^ cr., transito ușori 53. cr. pănă 53.'/2 cr., îngrășa­ți cu ghindă^ —.— cr. pănă —.— cr. per 4% cumpăniți dela gară. Pag. 295 Bursa de mărfuri din Budapesta dela î1 Aprilie 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 12 Aprilie st. n. 1889. . Comp. 9.35 vând. Hârtie-monetă română Lire turcesci Imperiali . . Ruble rusesci Bursa de Budapesta din 11 Aprilie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/o........................................— B MBB 4%........................... 102.60 „ „ hârtie „ 5»/0 ......................................95.75 împrumutul căilor ferate ing...............................144 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..............................................................99.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) ......................................................120.____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................ng.____ Bonuri rurale ing.......................... .... 104.75 „­­ „ cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ bănățene-timișene........................... 104 75 „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane...........................................104.75 „ „ croato-slavone ....... 104.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.75 împrumut cu premiu ing.......................................146.— Cosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 132.— Renta de hârtie austriacă . .........................................85.25 „ „ argint austriacă.............................................85.75 „ „ aur austriacă...........................................111.25 Losurile austr. din 1860 ..................................... 142.50 Acţiunile băncei austro-ungare ...... 902.— „ „de credit ung........................■ 305 75 „ „ „ „ austr........................... 298.30 Scrisuri fonetare ale institut, de cred. și economii „Albina“.....................................................................102.— Argintul..................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.60 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.52 Mărci 100 imp. germane..................................... 58.75 Londra 10 Livres sterling­ ....... 120.40 Bursa de Viena din 11 Aprilie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/0.......................................—.— » „ p p 4%...................................102.60 „ „ hârtie „ 5%.............................................96.45 împrumutul căilor ferate ing....................................144.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)...................................................... 99.80 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................120.­ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).........................................................115.50 Bonuri rurale ing....................................................105.— „ „ „cu cl. de sortare .... 105.— „ „ bănățene-timișene............................105.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 105.— „ „ transilvane.......................................105.— „ „ croato-slavone..................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.85 împrumut cu premiu ing........................... 146.25 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 132 25 Rentă de hârtie austriacă.............................................85.80 „ „ argint austriacă ....... 85.75 „ „ aur austriacă............................................111.30 Losuri austr. din 1860 142.75 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 893.— „ „de credit ung......................... . 806.— „ „ „ „ austr. ..... 299.50 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei............................... 5.66 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.54 Mărci 100 imp. germane . .......................................58.75 Londra 10 Livres sterlingi................................120.— Redactor responsabil: Weprîm­iu Albiul» Bursa de Bucuresci. 9.45 10.80 9.80 1.28 e« Prețul per Prețul per SSminte ® O «5 ®100 chilogr. M 100 chilog. 0 © 0 pe delapănă 3 © O P4 delapănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa ___ ____ ____ ____— — — 7.407.60 ___— — Grâu de Pesta— 7.357.55 ___— — Grâu de Alba-regală— 7.307.60— — — Grâu de Bácska— 7.307 60 ____ ___— Unguresc de Nord— 7.257.45— — — Seminţe, vechi ori none Soiul CualitateaPreţul per 100 chilogr. de lapănă Secară 70--72 5.906.10 Orz Nutreț 60--62 5.806 30 T de vinars 62--64 6.307.10 de bere 64--66 7 358 50 Ovăs 39--41 5.255.70 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.454.65 de alt soiu 73 4.704.75 n Hrișcă 5.405.75 Grâu de primă. 6.95­ 7.00 0 n de to am.O •a 3 6 6 7.33 7 35 s i Cucuruz Iul. Aug.— g B.— -& 0n Maiu-Iun.mg 4.78 4.810a O­von de­­oam.— că---­de primă.sQ.5.26a 5.31 Soia Cursul Producte diverse dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 60.—68.— franceza— -­italiană— — rt roșie 48.—54.­Oleu de rap. rafinat 36.-36 50 Oleu de in— — Uns. de norc dela Pesta 64.5075.-© I& r1 dela țeară 53.—54.— Slănină avântată 59.—01.500 1 Său afumată 56 — 33.50 57.— 34.50 00 Prune din Bosnia, în buţi din Serbia, în saci — — rHn 10 2518 50 s. Lictar slavon, nou bănățenesc 16.6016.75 2.— 16.—16.25 «H P4 Nuci din Ungaria— Gogoşi unguresci— — n serbesci -----.-----­-­Miere brută 29 5030.— n galbină străcurată 33 —34.— Ceară de Rosenau 115. 117. Spirt brut 14.—15 — n Drojdiuțe de spirt 18.5019.— 9.35 10.70 9.70 1.26 10 Aprilie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 99.— ---.--­ Renta română amort. 5 °/0 . . 99.— --.--­ „ (Schuldverschreib.) . . ---.--­— .--­Oblig, de Stat. C. F. R. 60/o . ---.---­---.--­ Renta rom. (Rnr. conv.) 6°/0 . 101 — ---.-­ împrumutul Municipal 5°/0 . . 87.­/4 — .-­Semi­iferi func. rurale 7°/0 . . 105.­--.--­Scrisuri­­func. rurale 5°/0 . . 97.— — *-­Idem urbane 7%..................... 105.»/« ---.--­» 6°/o..................... 102 — ---.--­» 5°/o..................... 94.»/, --.--­Banca Naț. (500 lei vărs. într.) ---.--­--.--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) --.--­--.--­Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) --.--­--.--­S. cred. mob. r. (250 lei vers.) --,--­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vers.) ---. —— Oblig. Casei Pensiunilor. . . --.--­--.--­Agio........................................... — 25 --.--­Schimb Londra 3 luni........................... ---.--­---.--­„ cer................................ ---.--­---.-­Berlin 3 luni........................... ---.--­---.--­„ cek................................— --.--­Paris 3 luni................................ ---.--­--.--­» cek..................................... ---.--­— .-­ Viena ........................................... ---.--­---,--­Agio...........................................—

Next