Tribuna, iunie 1889 (Anul 6, nr. 123-147)

1889-06-22 / nr. 141

Nr. 141 toate mărfurile aflătoare în ele. Un număr însemnat de bărbaţi, femei şi mai cu seamă copii şi bătrâni infirmi au perit în foc. E o jale teribilă. Pagubele se socotesc la 2.200.000 ruble. P­este 6000 persoane, din care mai mult de jumătate israeliţi, stau pe câmp fără nici un adăpost şi fără hrană. Guvernatorul a instituit un comitet de ajutor. Din Riga şi Liban sosesc necontenit provisii. * Din misteriile Parisului. Se scrie din Paris: Acum un an şi jumătate un domn cu numele Candrian, în vîrstă de 50 de ani, dispăru din locuinţa sa de la Batignolle. El servise la o familie americană, care se stinsese şi-­l lăsase moştenitor pe o avere de 200.000 de franci. Se făcură toate cercetările posibile, dar’ dis­părutul nu putu fi găsit. Familia, după câtva timp, ceru şi obţinu instituirea unei curatele, care să administreze averea lui Candrian. La curatelă se presenta preotul de la biserica St.­­Michel, care-­i dădu un geamantan ce fusese lăsat la el de Candrian înainte de dispariția sa. Se deschise geamantul, dar­ nu se găsi în el nici o recipisă de bani depuși de Can­drian la banca Franciei; nici acasă nu se găsi vre-o recipisă. Acum câtva timp cura­torul fu însciinţat, că doi indivizi cu numele Pavy şi Chapotat, se presentară la bancă ca representanţi ai lui Candrian, ca să ridice banii. Ei au fost însă respinşi, fiindcă nu s’au legitimat în­deajuns. Aceşti indivizi, în înţelegere cu pa­racliserul de la biserica Sf.­Michel, trimise pe un tovarăş al lor la Ozoner-la-Fernere, care se stabili acolo sub numele de Candrian şi trăi câtăva vreme ducând o vieaţă exemplară. El ceru şi obţinu de la au­torităţile locale un certificat de identitate, cu care se presenta la bancă şi ridică o parte din banii depuşi. S’au început cercetări. Paracliserul a fost ares­tat , pănă acum tot nu se stie ce s’a făcut adevăratul Candrian şi dacă nu e cumva o crimă la mijloc. Eminescu. Din discursurile rostite la îmormentarea iubitului mort al naţiunii române, am aflat as­­tăcji în foile din România numai unul. Este cel rostit de studentul dl Calmachi în nu­mele tinerimii universitare din Bucuresci, îl reproducem, sperând că mâne vom fi în po­­siţia de a publica şi pe celelalte: Făclie de veghie pe umer­i morminte, Un sunet de clopoţi în oarele sfinte, Un vis ce îşi moaie aripa-’n amar — Astfel trecut-ai de-al lumii hotar. . . Ai trecut hotarul lumii, blând luceafăr, înecat de amărîciunile ei, sdrobit de miserii şi de suferinţe. Cu cât durerea îţi era mai mare, cu atât te înălţai mai mult; cu cât cerca să te răpună, cu atât accentele tale triste pătrundeau inimile mai adânc; cu cât ai fost mai nenorocit şi mai desgustat de vieaţă, cu atât apari mai mare în cadrul rece al morţii. Să lăsăm să curgă durerea în valuri, să scăldăm cu lacrimi mormântul lui Eminescu; să nu încercăm nici să le oprim, nici să le punem stavilă, căci va fi cu neputinţă; moar­tea lui, întristata lui vieaţă, vor fi un isvor viu şi vecinie de durere şi de lacrimi. Noi, tinerimea universitară, care simţiam şi plângeam împreună cu dînsul, cetindu-’l şi recetindu-’l, care învăţam de la el a ne apro­funda în meditare şi a ne înălţa în gândire, rămânem astăzji de peatră, când vedem figura cea măreaţă a poesiei, fără suflare şi rece, în­tinsă în acest sicriu, şi avem dreptul să o zi­­cem, cum­­f'cea el cândva: A fi? Nebunie şi tristă şi goală, Urechia te minte şi ochiul te ’nşeală. . . Iar’ când ne uităm la această buză, pe care par’că a încremenit un ultim surîs de despreţ cătră trecut şi de nepăsare cătră viitor, când privim această cutie osoasă, unde cândva se închidea o gândire aşa de arzătoare, în care se topiau mii de patimi şi din care se năs­­ceau note ce aveau să sgudue mii de inimi, şi când ne gândim, că preste câteva minute vom auiji huruind bulgării de ţărînă ce vor căde preste sicriul seu, fără să vrei, îi repe­­tezi cuvintele: Poţi zidi o lume ’ntreagă, poţi s’o sfarmi, ori­ce ai spune, Preste toată o lopată de ţărînă se depune. Mâna care-a dorit sceptrul universului, şi gân­duri Ce-au cuprins tot universul, încap bine ’n patru scânduri. Eminescu a fost un luceafăr care, ca să mă servesc de o idee a lui, s’a suit încet pe cer, exista pănă­ ce noi nu-’l zărisem; dar’ astăzi, deşi apus, îl vedem şi-’l vom vedè mereu, într’o poesie Zicea, că e scris să trecem prin lume „ca visul unei umbre şi umbra unui vis”. O, da! Ai fost un vis ce ai tre­cut aşa de iute, însă în scurta ta trecere ai lăsat atâta farmec şi ai răspândit ras­e aşa de multe şi de strălucitoare, încât ele au orbit mai pe toţi, care au trăit şi s’au adăpat din isvoarele literaturii noastre şi mai nainte de tine şi odată cu tine; care umbra acestui vis e aşa de mare, încât veacuri multe falnic se va simţi plutind şi influenţând asupra celor­ ce te vor studia şi te vor admira. Acum scapi de lumea, de care erai aşa de disgustat, găsesci mult căutata ta pace în liniştea şi odichna de veci.­­Ţi­ s’a împlinit ultima dorinţă, ’ţi-a fost ascultat singurul dor ce ai mai avut; crengile teiului îşi scutură plângând floarea pe fruntea ta uscată, obosită de dureri şi de lume. Nu te va mai năcăji nimenea, vei fi în pace cât timpul va toarce la caierul seu. Luceferii iţi vor face pe plac să privească mormântul tău fără de noroc şi fără de prieteni, care freametul frunzelor se va îngâna cu cântarea buciumului în amur­gul serii la căpătâiul tău. Şi noi, care te-am iubit şi te-am preţuit atât de mult, îţi vom desmerda multă vreme cu lacrimi mormântul tău şi-­l vom corona cu flori de teiu, pronunţând numele Eminescu, care conţine în el aşa de mult, cât o lume întreagă. Te-ai dus! Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău . . . Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu!... Din public.*) Convocare­. Adunarea generală a despărţământului VII. (Abrud) al „Asociaţiunii transilvane pen­tru literatura română şi cultura poporului ro­mân“, în sensul cond­usului comitetului acestui despărţământ, adus în şedinţa sa din 12/24 iunie a. c., se convoacă pe Duminecă în 16/28 iulie 1889 la 1 oară p. m. în comuna Bu­­cium-Şasa, în localul şcoalei române, eară la cas de timp frumos, — neploios, — sub „De­tunata“. La această adunare se invită toţi mem­brii despărţământului, precum şi toţi sprijini­­torii literaturii și culturii poporului român a lua parte. Agendele adunării vor fi: 1. Raportul comitetului despre activitatea sa. 2. Raportul cassarului. 3. Alegerea comisiunii pentru înscrierea de membri noi ordinari și ajutători și încas­­sarea taxelor restante. 4. Statolirea budgetului. 5. Ţinerea disertaţiunilor. 6. Propuneri. 7. Definerea locului pentru viitoarea adunare generală şi 8. încheierea. Domnii care doresc a ţine vre-o diser­­taţiune, sunt rugaţi ca cel mult pănă în 13/25 Iulie a. c. să se însinue la directorul despăr­ţământului. Ofenbaia, în 18/30 Iunie 1889. Pentru comitetul despărţământului: Ioan Vanciu, I. Todescu, director, secretar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dscţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMA. Cetinie, 2 Iulie n. Din incidentul festivităţii de majorenitate a prinţului moştenitor, oratorul­­şi-a exprimat do­rinţa şi aşteptarea, ca ideile unei Serbii­­mari să aibă în prinţul un promovator neobosit. După Te-Deum prinţul a ju­rat devotament principelui, ţerii, bise­ricii ortodoxe şi Ţarului Alexandru. Cralievo, 2 Iulie n. Per şi ani a fost primit de către regele în audienţă festivă şi a predat autograful de felici­tare al Ţarului din incidentul ungerii regelui. Persiani, pe unde se arată, este viu aclamat de popor. Petersburg, 2 Iulie n. Din inci­dentul ungerii regelui sârbesc a avut loc în catedrala Casan un Te-Deum. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 3 Iulie n. Cincizeci deputaţi de ai partidului indepen­dent publică o declaraţiune, ex­punând, că cea mai nouă conferenţă a partidului a avut drept scop, de a în­credinţa pe P o l o n y i, ca să desvoalte situaţia înaintea lui Kossuth şi să-ş i ceară sfatul în ceea­ ce priveste atitudinea politică a partidu­lui pe viitor. Bucuresci, 3 Iulie n. Faţă cu spirite false, pe care anumite foi pan­­slaviste le publică cu privire la Ro­mânia, „Independance Roumaine“ con­damnă limbagiul lor cel nepotrivit şi zice, că în vederea marei puteri a cen­­surii rusesci, nu stie cum se permite, ca acele foi să răspândească sciri, a căror tendenţă stă în necondiţionat contrast cu direcţiunea politică urmată de cabi­netul din Petersburg. Ar fi de dorit, ca aventurierii ce se află în Bucuresci, care răspândesc de aici sciii mincinoase şi păgubitoare pentru statul român, să fie bine controlaţi. TRIBUNA Bibliografie. O carte nouă, scrisă de regina Româ­niei, va apare în curând în Bonn, în tipografia lui Emil Strauss. Cartea e numită: Der Raphsode der Dimbovitza şi cuprinde poesii alese din colecţiunea de poesii poporale ale domnişoarei Elena Văcă­­rescu. Traducerea acestor poesii poporale e făcută în metrele originale. Nouele cărţi apărute în editura lui H. Steinberg, librar antiquar, Calea Rahovei Nr. 7 , Dicţionarul româno-german. Cuprinzând: Nomenclatura completă a vocabularului român; terminii technici şi neo­logismele cele mai întrebuinţate; indicarea eti­mologiei şi a accentului, fraseologia şi expre­­siunile idiomatice, de Lazar Şaineanu, doctor în litere şi filosofie. Ţarul Ivan cel groasnic, mare roman de sensaţie. Dramele Veneţiei sau pumnalele răsbu­­nătoare, roman original de Alexandru I. Ale­­xandrescu. Alaeddin, poveste arabă foarte hazlie, de Leon Wolff. Crima din Strada Soarelui, de C. G. Costaforu. Se trimite ori­cui va trimite preţul în mărci poştale. Se află de vânzare la editor, Calea Ra­hovei Nr. 7, şi la toate librăriile din ţeară. Sumarul Nr. 6, anul VIII., al revistei „România Literară“. Fuga din Siberia, de Ed. M. Adamski. Un răspuns, de V. Alexandri. Praefatic (poesie) de Corneliu Botez. Cârcîmăreasa, de I. Crinescu. Nepriceput, poesie de Al. Rădulescu Marin. Un călător, de Sigmund Mayer. Femeie, poesie de I. Livescu. Părul alb al Măriei Antoaneta (med. li­terară), de Dr. C. Chabudeanu. Pe acelaşi drum, poesie de Dem. Con­­stantinescu. Decepţiune, de Maria Rădulescu. Cronica, de Corbu. O istorie a dreptului român (critică) de C. A. P. Rămâi, poesie de Em. C. Severini. Calculul căderii Pascilor (secţ. matema­ticelor) de I. Otescu. „Fântâna Blandusiei“. Diar literar şi politic, apare odată pe săptămână în Bucu­resci. Nr. 23 are acest cuprins: Caracterul naţional al statului, de Radu Popea. — Cugetări, de Cornelia Emilian. — Boerii români din Bucovina, de Dionisiu O. Olinescu. — îţi spun verde, poesie de loan I. Livescu. — Medicină poporală, de Dr. C. — Ispita, poesie de Ilie Ighel. — L’amour en râve, de Ilie Ighel. — Rămâi, poesie de Aurel. — Tristă amintire, de Gh. Th. Ov. — Păţania mea cu omul lunatic, de Ir. Porum­­bescu. — Ca frunza cea de toamnă, poesie de Rocombol. — Stau Bolovan, de I. P. Rete­­ganul. — Examenele conservatorului, de un asistent. — Cosia, povestire de Henry Gre­­ville. — Scrii și fapte. — Mode. — Politică. — Teatre-Concerte. — Petreceri. — Biblio­grafie. — De rîs. — De urît. LOTERIE. Tragerea din 3 Iulie st. n. Sibiiu: 1 48 12 5 21». Călindarul zilei. 22 Iunie (4 Iulie). Iuliau: Eusevie d. Samos. Gregorian: Udalric.. Soarele: răsare 4.06, apune 8.0. Buletin meteorologic. Sibiiu. 3 Iulie, 6 oare dimineata. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 724.4) Diferenţa din pietonă Observată Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului 725.2 +0.9 +H8 + 22.6 + 13.9 SV Din ţeară, 1 Iulie, 7 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 3 Iulie n. Hotel „NeurihrerHaam, locotenent, Eisler, comerciant, ambii din Viena. Eduard Neuiihrer, cleric din Alba-Iulia. Andrássy cu soţia, inspector din Turda. Hotel „Imperatul Romanilor“. Ştefan Dumitru, oficial din Braşov. Hotel „Habermann“. Iuliu Heisse cu familia, oficial din Braşov. St­aţiunil­e: Presi­une atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul direcția tăria Budapesta 762 +19.5V 6 Sătmar . . . 762 +18.6V 6 Cluj .... 763 +18.8 NV2 Orşova . . . 761 + 15.5S 1 Timişoara. . . 762 + 19.3 NV1 Arad .... 761 + 18.0V 3 Panciova . . . 760 + 17.2V 3 E «• o n o m i c. Lasele „Crucii­ roșie“ unguresci La tragerea ce s’a efectuat în 1 Iulie, s'au tras următoarele serii de amortisaţiune: 379, 448, 502, 2851, 6032 şi 7037. Losele ce se cuprind în aceste serii câştigă câte 6 fl. La tragerea de câştig a căzut nimeritorul principal de 15.000 fl. pe s. 3239 Nr. 54; al doilea 1000 fl. s. 6037 Nr. 23; câte 500 fl. câștigă s. 4855 Nr. 99 și s. 6870 Nr. 92; câte 100 fl. câștigă s. 6244 Nr. 39, s. 6843 Nr. 2, s. 6897 Nr. 63, s. 7787 Nr. 29, s. 7951 Nr. 34; câte 50 fl. câștigă s. 48 Nr. 80, s. 983 Nr. 93, s. 1573 Nr. 40, s. 1596 Nr. 92, s. 1891 Nr. 19, s. 1994 Nr. 17, s. 2301 Nr. 29, s. 2336 Nr. 17, s. 2830 Nr. 31, s. 2895 Nr. 33, s. 3057 Nr. 49, s. 3098 Nr. 89, s. 3424 Nr. 33, s. 3813 Nr. 40, s. 4169 Nr. 35, s. 4442 Nr. 14, s. 4589 Nr. 6, s. 4631 Nr. 37, s, .5797 Nr. 57, s. 5952 Nr. 65, s. 6263 Nr. 91, s. 1085 Nr. 86, s. 7452 Nr. 77, s. 7535 Nr. 48, câte 25 fl. câştigă 8. 38 Nr. 8, s. 221 Nr. 60, s. 410 Nr. 53, s. 466 Nr. 52, s. 667 Nr. 17, s. 820 Nr. 19, s. 1087 Nr. 1, s. 1399 Nr. 91, s. 1741 Nr. 96, s. 1905 Nr. 14, s. 2148 Nr. 24, s. 3145 Nr. 16, s. 3263 Nr. 94. s. 3340 Nr. 63, s. 4603 Nr. 2, s. 4616 Nr. 27, s. 4923 Nr. 46, s. 5674 Nr. 88, s. 6348 Nr. 35, s. 7638 Nr. 28, s. 7801 Nr. 100 şi s. 7937 Nr. 72. încetarea febrei aftoase. Afiarele din România spun, că starea vitelor din jud. Tecuciu e bună; s’au desfiinţat chiar măsurile ce se luase contra febrei aftoase, de vreme­ ce a dispărut. —Sf— Import de lână. Lâna din Bulgaria spălată sau văruită este liberă a se importa şi trece prin România, presentându-se la întrare certificat de sănătate în regulă, precum şi o declaraţiune din partea guvernului unde e destinată a se duce, asigurând că se permite importul. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 17, 18 şi 19 iunie 1889. Evloghia lui Waller, porumb cu umeZeală 7000 hect., 5‘70 lei. Negroponte lui Peirano, porumb cu umeZeală 7000 hect., 5'40 lei. Matheo lui A. Verona, porumb 800 hect., 6‘55 lei. T. Dimitriadi lui I. Corbu, grâu 1300 hect., 8'90 lei. Perlea lui M. Cohen, porumb roșu 1200 hect., 7‘95 lei. Haracopo lui A. Verona, porumb 1400 hect., 6,721/a lei. C. Dimitriadi lui M. Cohen, porumb 1150 hect., 6,90 lei. Sarlas lui Paulii, grâu 2500 hect., 10­60 lei. Wechsler lui M. Cohen, porumb roşu 1300 hect., 7'25 lei. Silberstein lui Carnevalli, porumb roşu 500 hect., 7.50 lei. I. Verona lui I. Corbu, grâu 1050 hect., 8’80 lei. G. Mendl lui I. Corbu, grâu 2100 hect., 9‘05 lei. Marapi lui Marris, orz 1800 hec­t., 4‘75 lei. Eisenstein lui Manari, porumb 1000 hect., 5'85 lei. Negroponte lui Manari, porumb 3300 hect., 6'40 lei. Waller lui Sechiari, grâu 2000 hect., 9*121/a lei. Prețul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 2 Iulie. Grâu hectolitru 70—82 chilo fl. 4.70 pănă fl. 5.50, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 3.50 pănă fl. 4 30. sScara 70 pănă 75 chilo fl. 3.20 pănă fl. 3.60, orz 62 pănă 66 chilo fl. — — pănă fl. —.—, ovăs 42 pănă 50 chilo fl. 2.60 pănă fl. 3.20, cucuruzul 70 pănă 74 chilo fl. 4.10 pănă fl. 4.50, mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă fl. 4.—, crumpene 68 pănă 70 chilo fl. —.— pănă fl. —.—, semență de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 3.— pănă fl. 3.50, mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă fl. 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă fl. 6. — , păsat de grâu 100 chilo fl. 14.— pănă fl. 16.—, făină Nr. 3 100 chilo fl. 14.—, Nr. 4 fl. 12—, Nr. 5 fl. 9.—, slănina 100 chilo fl. 56.— pănă fl. 58.—, unsoarea de porc fl. 60.— până fl. 62.—, său brut fl. 20.— pănă fl. 22.—, lumini de său fl. 32.— pănă fl. 34.—, lumini turnate de sau fl. 35.— pănă fl. 36.—, săpunul fl. 20.— pănă fl. 24.—, fen 100 chilo fl. 1.20 pănă fl. 1.50, cânepa fl. 30.— pănă fl. 32.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 2.50 pănă fl. 3.—, spirtul p. 100 L. 1/0 55 pănă 57 cr., carnea de vită chilo 40 cr., carnea de vițel 28 pănă 35 cr., carnea de porc 44 pănă 48 cr., carnea de berbece — pănă — cr., ouS cu 10 14 pănă 16 cr. Piaţa din Făgăraş, 28 Iunie Grâu frumos hetolitra fl. 5.— pănă fl. 5.50; grâu mestecat fl. 3.80 pănă fl. 4.30; s­eara fl. 3.— pănă fl. 3.20; cucuruzul fl. 4.— pănă fl. 4.40; orasul fl. 2.60 pănă fl. 2.70;­­ sămânţa de cânepă fl. 4.— pănă fl. 5.—; sămânţa de in fl. 9.— pănă fl. 10—; fasolea fl. 6.— pănă fl. 6.50; mazerea fl. 5.— pănă fl. 6.—; lintea fl. 10.— pănă fl. 11.—; crumpenele fl. 5.— pănă fl. 6.— ; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9.—; sau brut 100 chile fl. 18 pănă fl. 19.— ; unsoarea de porc 65, slănina 60—70; cânepa fl. 30.—pănă 55.—. Un chilo carne de porc 40 cr.; carne de vită 30 cr.; carne de vițel 26 cr.; carne de mei 24 cr.; ouS 13 cu 20 cr.; chim fl. 15.— pănă fl. 16.—; lumini turnate de sau 40 — cr. pănă ------cr. tîrgul de rîmători în Steinbruch. In 1 Iulie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 55.— cr. pănă 55 ‘/a cr., unguresci grei, tineri 57.— cr. pănă 58 ’/a cr-­ de mijloc 56.— cr. pănă 57.'/a cr., ușori 54— cr., până 55.— cr., marfă ţărănească, grea —.— cr., pănă------cr., de mijloc 54.— cr., pănă 54.’/a cr. ușoară 52.— cr. până 55.‘/a cr., românesc­, de Bakony, grei 53.— cr. pănă 55'/a cr., transito, de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă—. — cr., transito serbesci grei —.— cr. pănă ------cr., transito de mijloc 54.— cr. pănă 54.l/a cr., transito ușori 53. cr. pănă 53.*/a cr., îngrășați cu ghindă —cr. pănă —.— cr. per 4°/„ cumpăniți dela gară. Pag. 563 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 1 Iulie 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 3 Iulie st. n. 1889. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.35 vend. 9 43 Lire turcesci 10.65 10.70 Imperiali . . . , 9.65 9.70 Ruble rusesci .... • n 1.20„ 1.22 Bursa de Budapesta din 2 Iulie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0.......................................................... " n n * 4%..........................................100.50 „ „ hârtie „ 5«/9..........................................95.96 împrumutul căilor ferate ing................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune).................................................................100.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...............................................................112.__ Bonuri rurale ing............................ .... 105.__ „ „ „ cu cl. de sortare .... 105.— „ „ bănățene-timișene...................................105.— n n „cu cl. de sortare .... 105.— n * transilvane..........................................105.— „ „ croato-slavone....................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 100 — împrumut cu premiu ing..........................................140.— Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126.TM Renta de hârtie austriacă................................................83.75 „ „ argint austriacă............................................ 84 75 „ „ aur austriacă..........................................109.— Losurile austr. din 1860 ......................................... 140.— Acţiunile băncei austro-ungare............................. 906.— „ „de credit ing..........................• 313 50 — „ „ „ austr..............................301.— Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“......................................................................—.— Argintul.........................................................." . —.— Galbeni împărătesei.................................................... 5.60 Napoleon­ d’ori................................................................ 9.41 Mărci 100 imp. germane........................................58.— Londra .10 Livres sterlingi........................................118.90 Bursa de Viena din 2 Iulie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/0..........................................—.— * n n * 4%...............................................100.40 „ „ hârtie „ 5°/«.................................................95.95 împrumutul căilor ferate ing....................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..........................................................100.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)............................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).............................................................111.75 Bonuri rurale ing.............................................................104.85 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.84 „ „ bănățene-timişene...................................104.85 Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.85 „ „ transilvane..............................................104.85 „ „ croato-slavone....................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.50 împrumut cu premiu ing..........................................140 — Losuri pentru regularea Tisei și Seguedin . . 126 25 Rentă de hârtie austriacă . . . . ... . 83.65 „ „ argint austriacă...........................................84.65 „ „ aur austriacă..............................................109.75 Losuri austr. din 1860 ......................................... 170.— Acțiunile băncii austro-ungare............................. 907.— „ „de credit ung.................................312.25 „ „ „ „ austr. ..... 301.50 Argintul.............................................................................— Galbeni împărătesei.................................................... 5.65 Napoleon­ d’ori.......................................................... 9.44 Mărci 100 imp. germane................................................58.08 Londra 10 Livres sterlingi........................................118.13 Redactor responsabil: Septimiu Albini, * + Prețul peres ^ Prețul per. ■2 ©100 chilogr. 2 © 100 chilou ><?minţc I® á M 3 © O ft dela p&uă& M O ft dela pănă Grâu Bănăţenesc, non Grâu dela Tisa 6.907.10 Grâu de Pesta—6.857.05_ — __ Grâu de Alba-regală—6.907 05—_ __ Grâu de Bácska— 6.907 — __ __ __ Unguresc de Nord— 6 757.—— — — Seminţe, vechi ori nouo Soiul Cualitatea Preţul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară 70--72 5.705.90 Orz Nutreţ 60—62 5.706 30 n de vinars 62--64 6.307.10 n de bere 64--66 7 358 50 Ovăs 39--41 5.255 70 Cucuruz (porumb) bănuț. 75 4.454.65 de alt soiu 73 4.704.75 n Hrișcă . 5.405.75 Grâu de primă. 6.956 7.0 ) q n de toam.O 7.23 7 25î â Cucuruz Iul. Aug. •a 3 a o— © — n Maiu-Iun.«§ 4.81 s* 4.83 o.p. Ovăs de toam.— — de prima. s. 6.30a 5 41 Producte divers-* Soia dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 60.—66—n franceză— -­in italiană— — ff roșie 52—56. -Oleu de rap. Olea de in rafinat 36—38 — . Uns. de porc dela Pesta 64.5065. -1 & n dela teară 53—54.-~ Slănină sventată 09 —00.50 pa n afumată 56—57.­A­l Său 33.5034 50 · Prune din Bosnia, în buți— — 1a din Serbia, în saci 10 2518 50 ft Lictar slavon, nou 16.5016.75% n bănățenesc 16.—16.25 ft Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — n serbesci— . Miere brută 29 5030—n galbină străcurată 33.—34— Ceară de Rosenan 118. 120. Spirt brut 14.—15—­ Drojdiuțe de spirt 18.—18— Bursa de Bucuresci. 30 Iunie — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 5°/0 . Renta română amort. 5°/0 . „ (Schuldverschreib.) . Oblig. de Stat. C. F. R. 6“/, Renta rom. (Rur. conv.) 6“ „ împrumutul Municipal 5°/0 . Scrisuri func. rurale 7°/0 Scrisori func. rurale 5°/0 Idem urbane 7% .... „ 6°/0 .... „ 5°/. .... Banca Naţ. (500 lei vărs. într Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vărs S. cred. moh. r. (250 lei vărs Soc. r. de con. (250 lei vărs Oblig. Casei Pensiunilor. Agro................................... Schimb Londra 3 luni .... „ cek....................... Berlin 3 luni .... „ ceh........................ Paris 3 luni....................... * cek............................. Viena ....................................... n ........................... Agio................................... Cassa 98— 96. Va 100 ‘/a 89— 106. - 98— 105 — 102. Vi 95.— Ultim -.10

Next