Tribuna, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 200-223)

1889-09-01 / nr. 200

Nr. 200 Aerul din punct de vedere higienic. (Urmare). E interesant acum a vede, cum organis­mul nostru trupesc e în stare să reguleze perderea căldurii după împregiurări și anume cu ajutorul pielei *). Pielea are acea însușire, că poate în­tocmi, între anumite margini, desfacerea cor­pului de căldură după starea şi fiinţa aerului. Fiecare din noi ştie că atunci, când ne este tare frig, pielea îşi perde culoarea sa obici­nuită. Causa e, că ţeseturile ei se contrag, se adună de sine, ceea­ ce are drept urmare, că se strîmtează şi vasele purtătoare de sânge, aşadar, pielea capătă mai puţin sânge şi mai puţină căldură din internul corpului, când însă ea primesce puţin, de sine se înţelege, că nu poate se dee mult. Astfel pielea aceea vineţie, ce o avem în geruri mari, pune greu perderii prea mari de căldură. De altă parte a bună-seamă e cu­noscut înaintea cetitorului, cum în călduri mari pielea se întinde şi se roşesce. în caşul acesta ţeseturile ei se răresc, vasele, ce con­duc sângele devin mai largi, o mulţime de sânge năpădesce la suprafaţă care aci se în­­ierbîntă şi asudă. In starea aceasta corpul se desface de căldura prisositoare pe toate trei căile amintite. Lucrarea aceasta a pielei e neatîrnătoare de voinţa omului, — ca şi resuflarea, — ea se face prin anumiţi nervi, isprăvile cărora, nu le putem înşira aci. Atât amintesc numai, că arteriile fine aflătoare la suprafaţa corpului, sânt învescute în nervi motoriei (care pun la cale mişcarea), aceia iritându-se (aţiţându-se), fac pe arterii de se contrag, se strîmtează, când înse nervii aceia sânt osteniţi ori nepu­tincioşi, atunci arteriile se lărgesc. Frigul pe nervii aceştia îi aţită, car’ căldura îi lânce- nesce şi face trândavi, aşa, că frigul şi căl­dura au fiecare altă influenţă asupra pielei şi arteriilor *­*). Afară de aceasta mai e şi în creer un anumit loc, de unde le vin nervilor amin­tiţi poruncile spre a se pune în cutare stare, căci creerul stă în neîntreruptă legătură cu nervii simţitori resfiraţi prin piele şi numai­decât primesce însciinţare despre starea aeru­lui. Aşa numai putem înţelege, cum se con­trage şi se întinde pielea deodată preste în­treg corpul, deşi poate numai o parte din ea este în atingere cu frig ori căldură mare, încâtva chiar şi prin ţinuta corpului sântem în stare a întocmi căldura lui după plac, aşa, că facem suprafaţa corpului, după împregiurări une­ori mai mare, alte­ori mai mică, în nopţile călduroase de preste vară ne acoperim numai cu o haină uşoară şi ne întindem atât mânile cât şi picioarele anume ca să cuprindem loc mai mult, cu mai mult aer să vină corpul în atingere și mai multă căldură prisositoare să ne părăsească. Barna rusă, dacă e cam frig în casă, ne acoperim cu o haină groasă și ca nici așternutul, nici aerul să nu ne poată lua prea multă căldură, — ne facem numai semn, ne lipim mânile şi picioarele de trup şi, — ba ne îngrijim, ca nici căldura ce ese cu aerul din plumâni să nu se peardă, de aceea, pănă se încălzesce aşternu­tul, şi pe cap ne acoperim. Fără îndoeală e o mare bunătate pen­tru om însuşirea amintită a pielei, căci prin aceasta pănă la un loc, regulează căldura cor­pului ea singură, deşi temperatura aerului e atât de schimbăcioasă şi în chipul acesta ne face încâtva neatârnători de la imbrăcăminte. De aceea ne simţim rău îndată­ ce pielea e conturbată în lucrarea sa, când acest regula­tor nu e în ordine, sau când trebue se facă mai mult decât e în stare. Să ne aducem aminte cât de trândavi şi fără vlagă sântem într’o zi de vară cu năduf, deşi sântem îmbră­caţi în vestminte subţiri. Că ra­tele soarelui ar fi de vină, nu putem şr­ice, pentru­ că se poate întâmpla şi când cerul e noros, ba chiar şi noaptea. Causa este, că în aerul liniştit şi ferbinte, corpul numai de puţină căldură se poate scăpa, că sângele se reîntoarce în or­ganele interne ale lui mai cald ca de obiceiu, nu s’a putut desface la suprafaţa corpului de roată, ci numai de o parte, din căldura­’i de prisos. Cât e de grea şi primejdioasă regularea după trebuinţă a căldurii corporale într’un aer ferbinte, umed şi care stă baltă, aşa de­ când, — ne-o dovedesce îndeajuns boala nu­mită batere de soare (Sonnenstich). Fi­inţa acestei boale zace în împregiurarea, că sângele nu se poate desface de căldura pri­sositoare, el se înferbântă mai tare decât poate să sufere inima, pe care putem ace ca o veninează, așa, că numai decât omul se sim­­țesce rău, e înferbântat preste măsura, inima­’i bate mai repede, îl doare capul și leșină. Mai târziu se simte bolnavul slab din cale afară, răsuflarea ’i­ se îngreunează, e tot bâi­­guit de cap şi în curând urmează moartea, pentru­ că inima nu mai poate funcţiona (lucra). *) Căldura ce ese cu aerul ce-’l resuflăm, o lă­săm la o parte, după­ ce ea e mult mai neînsemnată, decât ca să fie trebuinţă a o ţină şi pe ea în vedere. **) Nervi se chiamă nişce mici şi subţiri aţi­­şoare, întreg corpul e străbătut de nervi. Nota Trad. De boala amintită pătimesc mai ales soldaţii şi anume din causă, că fac strapaţii lungi şi ostenicioase în călduri de cele mari, încărcaţi cu tot ce au, afară de aceea merg îndesuiţi şi cu vestmintele strînse pre lângă ei ceea­ ce are drept urmare, că regularea căldurii corpului e îngreunată. Pe de­asupra nu-’i iartă nici se bea apă. Nu numai expus radelor soarelui se poate omul prăpădi în chipul acesta, în India pătimesc şi de acei soldaţi, care şed molcom în casarmă, ba s’au întâmplat cașuri, când cerul era noros. (Va urma.) VARIETĂȚI. (Cum s’a însurat Edison.) Marele inventator Edison, vecinic absorbit în studiile sale, nici nu se gândia la însurătoare. într’a­­fi primi visita unui prieten care nu­’l văzuse de multă vreme și pe care îl conduse prin vastele sale ateliere. Prietenul era surprins de starea de ne­­îngrijire în care se afla Edison și, ne mai putându-se stăpâni, îi­­zise: — Mydear, ai av mare nevoe să te însori. Cu ocupațiile tale, te-ai uitat cu de­­săvârșire pe tine... Edison nu răspunse nimic. Urmându-­și preumblarea prin ateliere, Edison se opri deodată lângă măsuța unei tinere fete de o aparență modestă. — Miss, îi­­zise el. Wich you to be my wife (d-tă, vrei să fii soția mea?) — Fără îndoeală, sir, cu cea mai mare plăcere. Și.. gata ! Tratativele de căsătorie erau terminate. D-na Edison e foarte plăcută, ea n’are alt gând, decât pe soțul ei. POȘTA ULTIMĂ. Budapesta, 11 Septemvrie­­. Cu prilegiul pertractării de ari în contra directorului de cancelarie din ministerul de comerciu, Kokán, pentru defrau­­darea sumei de 42.000 fl., Kokán a fasionat. Secretarul de stat de repetite­­ori a avisat daruri pentru funcţionari. Odată a luat însuşi ministrul de comerciu 10.000 îl. pentru agitaţiuni electorale. Apărăto­rul lui Kokán a cerut, să se iee aceasta la protocol şi va face arătare în contra secretarului de stat. Paris, 11 Septemvrie n. Princi­pele Carol de Monaco, care a fost că­sătorit cu contesa Festetics, a murit. Viena, 11 Septemvrie­­. Amba­sadorul rusesc P­e­r­s­i­a­n I și crescăto­rul regelui, D­oki­c­s, au avut în Karls­bad o intrevorbire cu Milan. Obiectul conferenței­­l-a format reîntoarcerea N­a­­t­ani­ei. Milan a făcut mai multe con­cesiuni şi s’a efectuat o înţelegere de­plină. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Leitomiscu­l, 12 Septemvrie­­. La dineul de ieri, Maiestatea Sa Mo­­narchul nostru a toastat pentru Ţarul Ruşilor. La 7 oare dimineaţa, Maiesta­tea Sa a jurat pe guvernorul Thun, de consilier intim. Than a plecat apoi pe câmpul de manevre. Berlin, 12 Septemvrie n. După „Keuzzeitung“, ministerul de resboiu al Rusiei are de gând se prefacă Riga într’o fortăreaţă mare şi bine întărită. Bucuresci, 12 Septemvrie n. Cu ocasiunea onomasticei Ţarului s’a ce­lebrat serviciul divin şi s’a sfinţit hote­lul legaţiunii ruse. Sofia, 12 Septemvrie n. Doispre­­ciece conducători ai fracţiunilor opo­­siţionale, care cu ocasiunea onomas­ticei Ţarului au lăţit prin popor fără împuternicirea guvernului circulare ti­părite şi acelora le-au dat caracter politic, au fost arestaţi ieri, astăc­i după luarea protocolului cu ei au fost puşi în libertate. Requiem-ul pro­iectat nu a avut loc. Conducătorii ra­dicalilor sârbi, Pasics, într’o c®nvorbire cu Stambuloff a dat declaraţiuni liniş­titoare cu privire la intenţiunile Ser­­biei faţă cu Bulgaria. Sârbii sunt cu­prinși pe deplin cu afacerile lor interne; gândul unui atac contra Bulgariei stă cu desăvîrșire departe de ei. Budapesta, 12 Septemvrie n. P­e­r­­tractarea procesului lui Kokán. Polonyi cere întregirea cercetării spre a se arăta, că Kokán are complici. Secre­tarul de stat Matlekovits ar fi luat mai multe mii fl., ceea­ cea a fost contat cu cuitanţii false. Procurorul de stat combate propunerea, tribunalul hotă­­resce să se dee loc propunerii. TRIB U N A Bibliog­rafie. Nouăsprezece Omilii ale celui dintre sfinţi părintelui nostru Ioan Gură-de-aur la epistola sfântului apostol Paul cătră Romani, tradusă din textul original, ediţia Migne, cu ajutorul traducerii latine a aceleiaşi ediţii şi cu ajutorul traducerii germane, ediţia Kempten, de Constantin Morariu, cooperator la biserica sf. Paraschiva din Cernăuţi şi Ştefan Saghin, Dr. de sf. teologie. Reproducere din „Candela“, Cernăuţi. Tipografia archiepiscopală. 1889. Religiunea creştină, cuprinzând învăţături despre „Credinţa şi faptele bune creştinesci“, pentru şcoalele elementare de ambe sexe, de Ioan Popea, profesor la gimnasiul român gr.-or. din Braşov. Ediţiunea a VI-a. Editura librăriei Nicolae I. Ciurcu, Braşov, 1890. Extrase din foi bisericeşti şi scolastice. Posturi vacante: — în protopresbiteratul Sebeşului­­săsesc sânt de ocupat posturile de învăţă­tori la şcoalele conf. gr.-or. din următoarele comune : 1. Laz, cu salar de 130 fl., cuartir şi lemne. 2. Tărtăria, cu salar de 150 fl., cuar­tir şi lemne. 3. P i a n u l-d e-s u s, cu salar de 200 fl., cuartir şi lemne. 4. P i a n u l-d e-j o s, cu salar de 200 fl. 5. Réheu, un post cu salar de 180 fl., care alt post cu salar de 150 fl. și cuartir. Doritorii de a ocupa vre-unul din aceste posturi au a-­şi aşterne suplicile pănă în 10 Septemvrie st. v. a. c. la oficiul protopresbi­­teral gr.-or. în Sebeşul-săsesc. — în protopresbiteratul L u p ş e i sânt de ocupat posturile de învăţători la şcoalele con­fesionale gr.-or. din următoarele comune: 1. Ocolişul-mare, cu salar de 230 fl., 20 ferd. bucate, 35 chilogr. legumă şi folo­sinţa grădinii şcolare de 1000°U]. 2. Ocolişul-mic, cu salar de 130 fl., 10 ferdele bucate şi 25 chilogr. legumă. 3. Bedel­eu, cu salar de 150 fl., 15 ferdele bucate şi 35 chilogr. legumă. 4. Mogoş, Valea-bârnei, cu salar de 100 fl. şi 10 ferdele de bucate. Afară de aceste dela fiecare comună primesce diurnele pentru conferenţele învăţă­­toresci, cuarţir liber şi lemne. Doritorii de a ocupa vre­unul din aceste posturi au a-­şi aşterne suplicile pănă în 10 Septemvria st. v. a. c. la oficiul protopres­­biteral gr.-or. în Ofen baia. — în protopresbiteratul Abrudului sânt de ocupat posturile de învăţători la şcoalele conf. gr.-or. din următoarele comune : 1. Bullinginea, d­e salar de 150 fl., din repartiţiune, cuartii şi lemne. 2. Carpi­niş, cu salar de 200 fl. din repartiţiune, cuartir şi lemne. 3. Ciuruleasa, cu salar de 150 fl. din repartiţiune, cuartir şi lemne. 4. Vâr­top, cu salar de 150 fl. din repartiţiune, cuartir şi lemne. Doritorii de a ocupa vre-unul din aceste posturi au a-­şi aşterne suplicile pănă la 10 Sept. st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral gr.-or. în Abrud. Călindarul zilei. 1/13 Septemvrie. Iulian, Simion. Gregorian, Mauritiu. Soarele: răsare 5.34, apune 6.18. Buletin meteorologic. Sibiuu, 12 Septemvrie, 6 oare dimineața. Presiunea atraosf. in mm. (Mediul lunar 725.4) Observată Temperatura după Corbiun Maximul i­i minimul de temperatură Diferenţa din presuă 729.1 +0.1 + 10.1 + 22 0 4-10.1 SSO Direcţia vântului Din ţearft, 10 Septemvrie, 7 oare dimineaţa. St­aţiu­nile: Presiun. atraosf. tu mm. Tempera­tura*., Celsius V fintul direcţia tăria Budapesta . . 761 + 13.90 2 Sătmar . . 760 + 14.40 1 Cluj .... 763 + 13.60 — Orşova 762 + 15.50 3 Timişoara. 763 + 11.70 1 Arad .... 761 + 17.00 3 Panciovs . . . 761 +17.2 NOi Sosiţi In Sibiiu. La 12 Septemvrie n. Hotel „Neurihrer“. Winberger, Wilheim, Csa­nádi, Klein, Regenbogen, comercianţi. Hotel „Imperatul Romanilor“. Dr. Lucaciu, preot. Alexiu Berinde, protopop. Constantin Mateescu, învăţă­­tor din Bucuresci. Iosif Reu, oficer. Hotel „Meitzer“. Kohn, comerciant Samuil Mar­ton, notar din Aiud. Hotel „Habermann“. Weinert privatier din Ag­nita. I. Lazar, suboficer din Orăştie. Gierst, funar. E v u n o in­­­c. Muştarul alb, în alte ţeri, unde e cultura intensivă, adecă muncitorul de câmp are pământ puţin de lucru şi trebue se scoată mult după el, se practică pe o scară întinsă îngrăşoarea pământului pentru a-ş i reda forţele vegetative, ce le perde la finele fiecărui an de recoltă, între mijloacele artificiale de a reda pământului nouă puteri de producţiune, se întrebuinţează şi muştarul alb, care în Belgia şi în părţile de nord ale Franciei se seamănă în tot intervalul din luna Aprilie pănă la finele lui August. Muştarul alb semănat, cresce foarte repede, în câteva săptămâni, şi, când agricultorul vede că a înflorit, atunci îl îngroapă în pământ. Pentru­ ca această lucrare să fie mai lesne, se trece mai întâiu preste câmpul cu muştar un tăvălug greu în direcţia în care avem să tragem plugul, şi apoi se aşează de plug îngropând muştarul sub breazdă. Dar’ muştarul alb mai are şi alte foloase în economia agricolă: servesce ca plantă furageră, ca nutreţ pentru vite în timpul verii, şi mai ales pentru vacile lăptoase. —Sf— Exportul de struguri în Germania. Autorităţile vamale prusiane dau de scrie, că ori­ce trimiteri de struguri, în tracht cu nota „frisches Obst“, vor fi confiscate la vamă şi trimiţătorului li­ se va intenta proces vamal. Aceasta se va face din cauză, că în Germania strugurii, deşi sânt liberi de vamă, poamele preste tot însă nu; prin urmare, ori­ce trimiteri de struguri în Germania vor fi însoţite de adnotaţiunea „Trauben“, deoare­ce sub cuvântul „poame“ se înţeleg mere, pere, prune şi pierseci care n’au trecere liberă la vamă. —­— Insolvenţe. Reuniunea creditorilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Isac König şi Feibel Braseliten, firmă co­mercială în Sambor. Clement Kálmán, firmă comercială în Oradea-mare. Carol Pod­­hratzky, comerciant în Bichiş-Csaba. Teresia Maendl, modistă în Viena. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 28 August 1889. Evloghia lui Feit­er, grâu 1700 hect., 10 90 lei. Asimacopule lui Graff, grâu 4100 hect., 9­ 90 lei. I. Dreyffus lui Graff, grâu 3000 hect., 10'50 lei. Camballo lui Corbu, orz 1500 hect., 5'25 lei. Lombardo lui Corbu, orz 1550 hect., 5'60 lei. Diamandi lui Corbu, orz 1200 hect., 5'25 lei. Calighera lui Sgardelli, grâu 4100 hect., 10'60 lei. I. Dreyffus lui Valler, porumb 1700 hect., 6­621­, lei. Grosovics lui Pappadoff, grâu 1040 hect., 10­65 lei. Evloghia lui Feitler, grâu 3200 hect., 10­ 70 lei. Matheo lui Zecson, orz 1500 hect., 5.— lei. Vecilor lui M. Cohen, săcară 700 hect., 7'25 lei. Negro­­ponte lui Fischel, grâu 1700 hect., 1020 lei. Jippa lui Peirano, orz 2100 hect., 4'50 lei. C. Dimitriade lui Peirano, orz 1850 hect., 4‘50 lei. G. Bratu lui Peirano, orz 131­0 hect., 4'55 lei. Marris lui G. Mendl, orz 10.000 hect., 6­ 75 lei. Operaţiile efectuate în 29 August 1889. Emberica lui Petricioni, grâu 5000 hect., 10'60 lei. Domenu lui Petricioni, grâu 3000 hect., 11-10 lei. Domenu lui Petricioni, grâu 3000 hect., ll'l0 lei. Politii lui Petricioni, grâu 3500 hect., 10'60 lei. Marghi­loman lui Corbu, grâu 10.000 hect., 10'16 lei. Evloghia lui Carnevalli, grâu 3500 hect., 11-45 lei. Grosovics lui Corbu, grâu 2700 hect., 10-25 lei. Perlea lui Christoforato, grâu 1280 hect., 9'35 lei. Tud­os lui Carne­valli, grâu 8600 hect., 9­85 lei. Marghiloman lui Carnevalli, porumb 1600 hect., 6'65 lei. Tud­os lui Carnevalli, grâu 3800 hect., 10"­ lei. T. Dimitriade lui Carnevalli, grâu 4100 hect., 1240 lei. T. Dimitriade lui Carnevalli, grâu 3900 hect., 11*25 lei. Politii lui Carnevalli, grâu 2400 hect., 9'60 lei. Politii lui Carne­valli, grâu 1750 hect., 9'60 lei. Curvisiano lui Graff, grâu 4310 hect., 10'05 lei. Emberico lui Graff, grâu 7000 hect., 10' 121­, lei. Tud­os lui Feitler, grâu 7000 hect., 10'75 lei. Bach lui Feitler, grâu 3300 hect., 10­ 20 lei. Preţul mărfurilor. Tîrţţul de uimători în Steinlutun. In 10 Septemvrie n. :.,a notat: unguresc! bătrâni grei 45.— cr. pănă 45 l/a cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 ./a cr., de mijloc 46.-- cr. pănă 47.'/s cr. ușori 44.— cr. pănă 45 — cr., marfă țărănească, grea —cr., pănă-------cr., de mijloc 44.— cr., pănă cr.'/a cr. ușoară 42— cr. pănă 45.*/2 cr., românesc!, de Bakony grei 43— cr., pănă 45.‘/, cr., transit'', de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —. cr., transito ser­be sei grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 47.-- cr. pănă 48 — cr., transito ușori 47. cr. pănă 47.'/a cr., îngrășați cu ghindă —.— cr. până------cr. per 4“ „ cumpăniți dela gară. Pag. 799 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Sept. 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 12 Septemvrie st. n. 1889. Hârtie-moneta română . Comp. 9.35 vend. 9.43 Lire turcesci .... * n 10.60 10.70 Imperiali........................... • rt 9.60 9.70 Ruble rusesci ....' n 1.21 1.23 Burma de Budapesta din 11 Septemvrie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6%....................— — „ „ * „ 4%.............................................99.60 „ „ hârtie „ 5»/„.............................................94.70 Împrumutul căilor ferate ing................................■ —.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)....................................................... 99.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).......................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................112.25 Bonuri rurale ung.......................... .... 104.75 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ bănățene-timișene........................... 104 75 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.75 „ „ transilvane...........................................104.75 „ „ eroato-slavone................................. —.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99 75 împrumut cu premiu ung. .....................................138.__ Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129.50 Renta de hârtie austriacă.............................................83.50 „ „ argint austriacă.............................................84.50 „ „ aur austriacă.......................................HO.— Losurile austr. din 1860 ...................................... 137 50 Acțiunile băncei austro-ungare........................... 908.— „ „de credit ung........................" 316 — „ „ „ „ austr......................_• 305.50 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“........................................................................ .— Argintul...................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.63 Napoleon­ d’ori........................................................... 9.48 Mărci 100 imp. germane............................................58.25 Londra 10 Livres sterlingi.....................................119.50 Bursa de Viena din 11 Septemvrie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/0.........................................— „ „ „ „ 4%.............................................99.75 „ „ hârtie „ 5%..............................................94.70 împrumutul căilor ferate ing..................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (La emisiune).............................................................99.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................117.­ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...........................................................111.80 Bonuri rurale ing.........................................................104.70 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.70 „ „ bănățene-timişene.................................104.70 Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.70 „ „ transilvane............................................104.70 „ „ eroato-slavone..................................105.— Despăgubire pentru dijma ung. de viu . . . 99.75 împrumut cu premiu ung...........................................137.80 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 129 80 Rentă de hârtie austriacă.............................................83.60 „ „ argint austriacă.........................................84.40 „ „ aur austriacă.......................................110.— Losuri austr. din 1860 ...................................... 138.— Acțiunile băncii austro-ungare...........................910.— „ „de credit ung..............................315.50 „ „ „ „ austr. ..... 304.75 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei................................ 5.66 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.49 Mărci 100 imp. germane............................................58.30 Londra 10 Livres sterlingi.....................................119.55 Redactor responsabil: Septimiu Albin­i* Lominte Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Prețul per. 100 chilog­­iela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa— 815 8.35— — — Grâu de Pesta— 8.10 8.20— ___ ____ Grâu de Alba-regală— 8.15­8 25— — — Grâu de Bácska— 6.907 —— — — Unguresc de Nord— 6 75 7.—— — — Seminţe, vflohi ori nou© Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. de la 1 pănă Săcară 70--72 6.406 45 Orz Nutreţ 60--62 5.706.30„ de vinars 62--64 6.307.10 n de bere 64--66 7 358 50 Ovăs— 39—41 5.255 70 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.454.65 de alt soiu 73 4.704.75 Hritcă n n 5.405.75 Grâu de primă.Sh608.276 8.31 flV de toam. 7.23 7.25 £ s Cucuruz Iul. Aug­.fl »— — «8 © ■**n Maiu-Iuu.Mg 4.81x* A 4.83 ■*A Oves de toara. TH—« © eS— de primă.sA5.30g 5 41 Spin Cursul dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească 52.—56.— n franceză— -­n italiană— — n roșie 52 —56. Oleu de rap. Oleu de in rafinat 36.­38 — Uns. de porc dela Pesta 64.5065.­ife­ră dela țeară 53.—54.­Slănină sventată 59 —60 500 36 n afumată 56.—57.— Său 33.5034 50 · Prune din Bosnia, în buți— — n din Serbia, în saci 10 2518 50A Lictar slavon, nou 16.5016.75- n bănățenesc 16.—16.25 A Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — V serbesci— •­­­Miere brută 29 5030. -n galbină străcurată 33 —34.­­Ceara de Rosenau 118. 120. Spirt brut 14.—15.— n Drojdiuțe de spirt 18.—18.— Bursa de Bucuresci. 9 Septemvrie — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 5°/0 . . Renta română imort. 5°/0 . „ (Schuldverschreib.) . . Oblig, de Stat. C. F. R. 6% . Renta rom. (Rur. conv.) 6°/4 . împrumutul Municipal 6°/0 . . Scrisuri func. rurale 7%/„ . . Scrisuri func. rurale 5% . . Idem urbane 7%...................... „ 6°/6...................... n 50/0...................... Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agio................................ Schimb Londra 3 luni . . . . „ cek ...... . Berlin 3 luni........................... „ cek................................ Paris 3 luni................................ „ cek...................................... Viena........................................... n * *.........................9 Agio . ...................................... Cassa Ultim 98.1/, — 98.1/, 101.— 87.— 101. -99 — 105 — 101 */, 96.V, —.20

Next