Tribuna, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 250-274)

1889-11-01 / nr. 250

— Nr. 2501 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—————■ ribuna pot avea cătră noi, vechii lor profesori, tot atâta mândrie tragem şi noi dintr’înşii, vechii noştri şcolari, deveniţi astăzi magistraţi, ingineri, me­dici, profesori, diplomaţi, administratori, oameni de litere şi stiinţe. Toţi acei bărbaţi de me­rit sunt resultatul cel mai de laudă produs până astă­­i prin frecventarea universităţii noa­stre de cătră tinerime. (Va urma.) CRONICA. De la Curte. Maiestatea Sa Monarchul a sosit Luni dimineaţa din Gödöllő cu tren separat la Viena. Luni după amerizi au avut loc audienţe generale. * Cununia Archiducesei Maria Valeria cu Archiducele Francisc Salvator, după­­cum se vorbesce la Curte, va ave loc după Pasci. Cununia se va face în Ischl. * Statute aprobate. Ministerul r. u. de interne a provertat cu clausula de aprobare statutele reuniunii de binefacere din comitatul Treiscaunelor. Tabla regească din Cluj. Am adus ieri notiţa, că memoriul camerei advocaţiale din Budapesta propune ministrului de justiţie înfiinţarea a 10 table regesei, dintre care una şi în Cluj. „Kolozsvár“ observă la aceasta: „După părerea domnilor advocaţi din Buda­pesta e destulă o tablă regească pentru în­tregul Ardeal. Anteiu, pentru­ că Ardealul e mic şi a doua pentru­ că e vorba de­­ Ar­deal. D-lor nu ţin cont nici de anevoioasele noastre relaţiuni de comunicaţiune (în privinţa comunicaţiunii d. ex. Gergio - Sân - MiclSus e mai departe de Cluj ca Parisul de Budapesta), nici de relaţiunile noastre naţionale. Ca să se înfiinţeze în Cluj o tablă regească, e bine şi multe motive susţin aceasta, dar­ e greu de înţeles, cum desconsideră dnii advocaţi în memoriul lor înfiinţarea unei table regesei în Murăş-Oşorheiu, acest centru geografic al Ar­dealului şi al doilea oraş mai mare în părţile ardelene. Tabla regească din Mureş Oşorheiu ’şi-a împlinit totdeauna datoria ei şi deja ’şi-o împlinesce de mult timp. Acest oraş a fost aproape de ori-care parte a ţerii, jurjii de tri­bunal au avut din punct de vedere moral şi financiar un loc de tot potrivit pentru ei în acest oraş ieftin şi inteligent. Afară de aceasta, din punct de vedere naţional, oraşul e cel din urmă bastion al maghiarismului în Ardeal“. „Kolozsvár“ cere deci, ca în Ardeal, prelânga tabla reg. din Cluj, să se înfiinţeze şi a doua tablă în Mureş-Oşorheiu. * „Magyar-Fenes“. Representanţa co­munală a Feneşului - vechiu din pretura Gi­­lăului în comitatul Clujului a cerut de la mi­nisterul de interne schimbarea numelui comu­nei în „Feneşul-unguresc“. * Corul vocal român din Biserica­ Albă va orangia o producţiune ordi­nară Sâmbătă, în 4/16 Noemvrie 1889, în localitatea reuniunii germane aşa numite „Burg“. Programa: 1. Ouverture „Ma­donna des Juden“, de Delfin, executată de ca­pela militară a reg. c. şi reg. de inf. Nr. 43. 2. „Princesa din Cannibalia“ sau „Nebunia şi fotografia“, operetă comică în 2 acte de R. Genée, traducere de Corneliu Strimbeiu. 3. „Iubita vieaţă a României“, vals de Jova­­novici, executat de capela militară a reg. de inf. Nr. 43. După aceea urmează jocul, în oara de pausă „Căluşerul“ şi „Bătuta“, exe­cutate de membrii corului din Vrani, începu­tul la 8 oare seara. •* Furtul din lăsămentul lui Angye­lics. Despre faptul, pe care unii dintre ade­renţii decedatului Angyelics ’l-au comis din lăsământul acestuia, ies la lumină detailuri tot mai interesante. Dovadă, că pe lumea acea­sta nu se poate întempla n nici o mişelie, care mai curend ori mai tânji­u să nu iese la lu­mină. Cea mai interesantă figură dintre cei bănuiţi este protosincelul Lem­aj­ies, care însuşi s’a numit protosincel prin aceea, că pe o blanchetă provăcjută cu subscrierea pa­triarchului Angyelics a dat episcopului din Neoplanta ordin de a-’l consacra, precând An­gyelics zăcea pe doaga morţii. Dl Dimitrie­­vics a furat din odaia mortului un mare orologiu de aur al patriarchului şi 600 fl. din cassa Werthaim­iana. Aceşti onorabili au tăi­nuit moartea patriarchului pănă dimineaţa la 7 oare. Şi în adevăr comisiunea judecătorească a sosit numai la 8 oare pentru luarea inven­tarului. Cercetarea decurge sub conducerea judelui Tur­el­li. Acasa o representă procu­rorul de stat Simonovics. * Un lucru fără noimă. Domnul Dr. Petru Span, învăţător la şcoala de fete a „Asociaţiunii transilvane“, ni-a trimis o „de­­claraţiune“ de 14 pagine cuart, drept răspuns la observările ce mi-am făcut noi la „modesta observare“ a sa, publicată în anii noştri 248 şi 249. Regretăm, că din deferenţa cătră pu­blicul cetitor, nu putem da publicităţii acest nou product al inteligenţei dlui Dr. Petru Span. Căci din toată „declaraţiunea“ d-sale după noi resultă şi mai puţin ca din „mo­desta sa observare“, adecă nu resultă altceva, decât o stăruinţă de tot prea mare de a fi cunoscut „în toată lumea românească“ (ipsissima verba) dreptul om independent şi­­ învăţat. Ei bine, constatăm frumoasa stăruinţă a dlui Dr. Petru Span pe calea aceasta mai scurtă, dar’ dela publicarea întregei „decla­­raţiuni“ îl rugăm să ne dispenseze. Astfel de lucruri nu duc la nici un sfîrşit şi drept­­aceea binevoiască dl Dr. Petru Span a ne lăsa în pace. Adecă coloanele foii noastre, căci altcum liberă îi este voea se-’şi ducă în deplinire ameninţarea, de care­­şi-a însoţit declaraţiunea, că adecă, refuzând noi publica­rea, o va publica în toate celelalte foi ro­­mânesci.* Directori germani d­e teatru în Un­garia. „Deutsche Zeitung“ scrie: Reuniunea actorilor maghiari a ridicat protest contra ho­­tărîrii reprezentanţei comunale a Pojonului, în urma căreia teatrul orăşenesc de acolo avea să fie dat în arendă dlui Mestrozi. Dl Mes­­trozi nu e Maghiar! strigă şoviniştii unguri. Ce, am ajuns aşa departe în Austria? Sonnen­thal, care e „Ungar“, a fost director al „Burg­­theather“-ului; Barnay, care e „Ungar“ şi nota ben e un Ungar maghiarisat, e director al teatrului berlinez; Kment, care deasemeea e „Ungar“, va deveni directorul unui teatru de vară în Viena. Şi aşa putem aduce o sută de exemple, că „Ungarii“ pot deveni în străi­nătate ori­ce. Şi acum unui Austriac se nu-m i fie iertat a ajunge director de teatru în Un­garia. Noi voim să lăsăm neexprimat cu­vântul, care ne stă pe limbă. Sunt lucruri, în contra cărora şi Deii se luptă degeaba. * Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi s’a constituit pe anul admini­strativ 1889/90 în modul următor: A. Comi­tetul­. Președinte: Teofil Gramatovici, stud. jur.; vice­președinte: Teofil Bendeschi, student jur.; secretar I: Petru Ionescu, student teolog; secretar II: Constantin Isopescul, stud. jur.; cassar: Ambrosie Griboviciu, student teul.; controlor: Adrian Popoviciu Desseanu, stud. teol.; bibliotecar: Constantin Berariu, student filos.; econom : Nicolae Hacman , student juris. B. Comisiunea literară: Constantin Berariu, stud. fil.; Petru Ionescu, stud. teol.; Adrian Popoviciu Desseanu, stud. teol.; Constantin Iso­pescul, stud, jur.; Temistocle Bocancea, stud, juris.* Scrie­­jiaristică. Redacţiunea c jiarului „Agramer Tagblatt“ a trimis o scrisoare cjiarului „Pester Lloyd“, în care împărtăşesce, că jurnalul nu înceată cu totul a apără, ci­­şi-a sistat numai apariţiunea pănă cel mult la 11 Noemvrie. Prin urmare cu ziua de ieri, „Agramer Tagblatt“ ar fi trebuit să reapară. * Iarna. De trei­­zile cerul e aproape în continuu înotat şi ninge. Prima zăpadă a căczut pe la noi Duminecă dimineaţa, în 10 i. c. In anul trecut deja în 19 Octomvrie a căz­ut auteia zăpadă. Posta redacţiunii. Dlui Ii.­in B. Când dl S. Albini ’şi-a scris răs­punsul la broşura dlui Partenie Cosma, aceasta într’ade­­ver era distribuită numai printre aderenţii domnului Cosma de aici din Sibiiu. Adversarii dlui Cosma, între care cei atacaţi împreună cu dl Albini, în ciilele prime numai cu greu au putut-o căpăta. De atunci încoace ştim şi noi, că s’a expedat între alţii şi tuturor abo­­nenţilor „Tribunei“, a căror listă se va fi luat pro­babil dela poştă. Astfel nici prin minte nu ne trece să considerăm drept „credincioşi“ ai dlui Cosma pe toţi aceia, care şi-au primit broşura. POSTA ULTIMA. (Telegramele diarului „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Viena, 12 Noemvrie n. Foile oficioase fac larmă, că Herbert B­i­s­­marck, ca şi împăratul Wilhelm în anul trecut, a ignorat pe Taaffe, pre­­când lui Tisza ’i-a făcut visită. Veneţia, 12 Noemvrie n. Escadra germană, care a salutat l­ingă Corfu înaintea casei împărătesei Austriei, a sosit aici. împăratul Wilhelm a ple­cat la Monza, împărăteasa a rămas aici. Bucuresci, 12 Noemvrie n. Re­gele a acceptat disolvarea ca­merelor și reconstruirea cabi­netului. Belgrad, 12 Noemvrie n. Petru Caragheorghevici a petiţionat la scupcină, ca să­­i­ se permită familiei sale reîntoarcerea în Serbia. Paris, 12 Noemvrie n. Floquet a fost ales preşedinte al camerei. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI*. Budapesta, 12 Noemvrie n. Apă­rătorul lui Kokán, Polonyi a pre­­sentat tribunalului o nouă hârtie, în care spune relativ la cuvtanţele falsifi­cate, că Matlekovits ’şi-a computat taxe pentru birjă spre a merge la dietă chiar şi în­­jile de acele, când nici co­­misiunile, nici casa deputaţilor n’au ţinut şedinţă. Prin urmare Matlekovits cu drept cuvânt se poate acusa cu falsificare de documente şi complicitate la defraudaţiunea lui Kokán. El cere ca Matleko­vits să fie pus în arest preventiv. Împăratul-Rege a făcut ieri după ameatji o visită contelui Iuliu An­­drássy, stând trei pătrare de vară la dînsul. Soirea unor foi, că ministrul de externe K a­­ n o k y va însoţi pe Mo­narchul la Innsbruck, este neade­vărată. Paris, 12 Noemvrie­n. Se crede, că Boulanger se va duce de la Jer­­sey la Londra. Dillon a sosit as­tăzi ab­ia. Poliţia desvoartă o activitate febrilă. A ţinut mai multe perchisiţiuni domiciliare pe la boulangisti. Demon­straţii­­nea boulangistilor înaintea came­rei va fi zădărnicită cu severitate neîn­duplecată. Bibliografie. inFamilian. Apare în fiecare Duminecă în Oradea-mare. Proprietar, redactor şi editor: Iosif Vulcan. Anul XXV. Nr. 44 dela 29 Octomvrie 1889 st. v. Sumarul: Memoriile unui schelet, novelă de D. O. Teleor. — „Sub tei“, poesie de Radulescu-Niger. — Francisca de Rimini, tragedie în cinci acte, de Gustav Dram­eau, tradusă de N. A. Bogdan (urmare). — „Amintiri“, poesie (imitaţie după Chăteau­­briand), de Al. A. Macedonschi. — Limbis­­tică comparativă asupra radăcinii, cad. de Dr. Al. M. Marienescu (încheiere). — Doină poporală din giurul Barcăului în Biharia, adunată de Antoniu Papp. — Salon. Poeţii noştri, de G. Boteanu. Nunta din Atena cu ilustraţiune. — Literatură şi arte. — Teatru şi musică. — Biserică şi şcoală. — Ce e nou? — Poşta redacţiunii. — Călindarul săptămânii. Gazeta satelor „Revista Agricolă“. Ga­zeta satelor, proprietarilor, arendaşilor şi tu­turor cultivatorilor în genere. Fundată şi re­dactată de: I. Pasăreanu, agricultor, pro­fesor de agricultură şi sciinţe naturale, şi I. N i c o l e s c u , profesor. Apare odată pe lună. Redacţia şi administraţia strada Libertăţii în Craiova. Anul III. Nr. 4 pro Octomvrie. Sumarul: Cronica. Expoziţia de grâne în­­­iua de 14 Octomvrie la societatea agricolă din Craiova. — Visită dlui Gr. Păucescu şi dis­cursul dlui Sava Şomanescu. — Discursul dlui ministru. Banchetul, discursul dlui I. Nico­­lescu. Visită dlui ministru la alte instituţiuni publice. Starea câmpului. — Congresul de grâne ţinut la societatea de agricultură din Craiova în­­­iua de 15 Octomvrie 1889. — Reforme de introdus în şcoalele noastre de agricultură. — Industria peilor şi agricultura. — Lista premiaţilor la exposiţii de grâne. Extrase din „Budapesti Közlöny"1. Licitaţiuni: — 14 Decemvrie st. n. a. c. imobilele Te­­resiei Foga­r­aşi născ. Da­mas­chin de cătră tribunalul reg. din Timișoara. — 14 Decemvrie st. n. a. c. imobilele lui Lazar Kollmann, în Cănac, de cătră judec. cerc. din M o d o s. Edicte. A se insinua pretensiunile în 45 de­­file: — la rămasul după Andreiu Sebu (din Székesut), la tribunalul reg. din Timișoara; — la rămasul după Mihail Joády (din Apşa-de-jos), la tribunalul reg. din Sighetul- Marmaţiei. Posturi vacante: — Un post de conducător de cărţi funduare clasa a IlI-a la judecătoria cerc. din Csák­tornya. A se adresa în 14­­file la autori­tăţile competente. — Un post de scriitor la tribunalul regesc din Timişoara. A se adresa în patru săp­tămâni la autorităţile competente. Călindarul zilei. 1/13 Noemvrie. Iulian, Cosma şi Dămean. Gregorian: Stanisau. Soarele: resare 6.48, apune 4.37. Buletin meteorologic. Sibiiu, 12 Noemvrie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atmosf­­ra mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura Sosiţi în Sibiiu. La 12 Noemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Schimay din Arad. Iamnitz, şi M. Keppich din Viena. Kappel din Mediaş, co­mercianţi. Hotel „Imperatul Romanilor11. I. Röttinger, locot. din Alba-Iulia. Albert Egyed, oficial de econ. din So­­mosegy. B. Modey din Viena. Szántó din Budapesta, comercianţi. Contele Bethlen din Şeica-mare Hotel „MeltzerEugen Komlosy, sublocot. din Wiener-Neustadt. Sediacsek, căpitan din Alba-Iulia. Hotel „Habermann“. C. Frenk, bărdaş din Se­­beşul-săsesc. Catrina Szabó din Sighişoara. I. Melan­­kovits, technic din Micăsasa. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Abonament. Abonament 33. Mercuri, în 13 Noemvrie 1889: „Die Sieben Schwaben“. Operă comică în 3 acte de Carol Millöcker, în pregătire: "3JCI „Das Nachtlager von Granada“. Operă de Kreutzer. Piaţa din Braşov, 30 Octomvrie. Grâul hectolitru fl. 6.­­, grâu mestecat fl. 3 70, secara fl. 3.80, orz fl 3.60, ovăs fl. 3.30, cucuruzul fl. 4.—, mălaiul fl. 3.86, mazerea fl. 5.70, lintea fl. 8.­­, fasolea fl. 5.20, crum­penele fl. 3.90, carnea de vită p. chile 40 cr., carnea de porc 44 cr., carnea de berbec 30 cr. lîrgri de rVmători ir SteMfluch. In 7 Noemvrie u. «’a notat: unguresci bătrâni gre; 45.— cr. pănă de 1/,, cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48 5/2 cr., 4e mijloc 46.— cr. pănă 47. ‘/a cr., ușori 44—cr. pănă 45 — cr., marfă țărănească, grea —cr., păci —— cr., de miilor 44.— cr., pănă 54.’/s cr. ușoară 42.— cr. pănă 45.*/a C!V românesc!, de Bakony grei 43.— cr., până 45.'/„ cr., transitu, de mijloc .— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă —. -cr., tra­nsito s­cri­­eu ci grei —.— cr. până -------cr., transito­ de mijloc 47— cr . pănă 48— cr., transito uşori 47. cr. pănă 47.1/, cr., Îngrăşaţi cu ghindă —cr. pănă —.— cr. per 4'/0 cumpSunt de la gară, după Celsius Maximal şi minimul de temperatură Direcţia vântului Observat,?. Diferenţa din 725.1 + 3.9 ■fO.2 -4-4.4 T 0.2V Din ţeară, 10 Noemvrie, 7 oare dimineaţa. Staţiunile: Pres­iun. atmosf. In mun. Tempera­tura Oelsius V Autul dirocţie tăria Budapesta . . 763 +4.2V 6 Satmar 761 +3.4 NV3 Cluj .... 763 + 1.8V 3 Orşova . . . 762 +3.0V 3 Timişoara $ . 763 +3.7N 8 Arad .... 762 +2.3V 3 Panciova , 763 +5.4 NV5 JE C O II O IM i c. Boala de gară şi de unghii. De­oare­ce boala de gură şi de unghii s’a stîns cu desăvîrşire în Sibiiu, s’a ridicat contumaţia de vite, tot asemenea şi în Braşov. —­— Deschiderea căii ferate vicinale Băeş—Bodrog avut loc ieri şi asta­ji cu selemnitate mare. Construirea acestei căi ferate corăspunde unei cerinţe a poporaţiunii şi e pentru regiunea, pe care o percurge, de însemnătate economică. — Exportul Ungariei de cereale şi făină în ţerile de Vest. Exportul Unga­riei de cereale şi faină s’a mişcat şi în luna premărgătoare între margini foarte strimte. Grâu a mers în cantităţi mărginite la locurile stabile de descărcat, mai cu seamă la Elveţia, unde speciile bune de provenienţă ungară lânga cele ale ţerilor ce fac concurenţă au aflat totdeauna folosire, în pârtii mai mici s’a exportat şi în Italia. Orz s’a exportat în Germania-de-Sud, în ţerile rviene şi în Anglia în cantităţi nu tocmai neînsemnate, însă totuşi se observă o mare diferenţă între cantităţile de export faţă cu cele ale periodei corăspun­­ătoare a anului premergător. Păs­tăi­o­ase s-au exportat în cantităţi mai mari ca în anul trecut, deoare­ce afară de Germa­nia-de-Sud, Elveţia, Francia etc. a avut în estan America-de-Nord trebuinţă mai mare, pe care­­şi-o acopere în parte din Ungaria, în făină comercial a fost mărginit, totuşi fabricatul unguresc se susţine între marginile sale comerciale de pănă acum şi şi încărcările pentru Anglia cresc cară, precând din contră cele pentru Brasilia, care în lunile din urmă au fost aşa de extraordinare mari, în urma chiriei de transport pe mare foarte urcate, care îngreunează exportul, au dat îndărăt, în gene­ral însă resultatele de pănă acum ale expor­tului de cereale şi făină se pot privi ca mul­ţumitoare, luându-se în considerare, că rapor­turile comerciale în estan lasă mult de dorit preste tot locul. —m— Conversiunea bonurilor rurale un­­guresci. „Pester Lloyd“ aduce spirea, că dintre bonurile rurale unguresci de 5°/0 des­tinate pentru conversiune s’a răscumpărat întreaga sumă parte în cale de schimb, parte în cale de plătire cu bani gata pănă la micul rest de 5,2 milioane fiorini. — m— Insolvenţe. Reuniunea credito­rilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Giuseppe Viola, comerciant in Fiume; Lazar Or­n­st­ein, comerciant în Oroshaz; Mauriciu Schwarz, comerciant în T.­Derzs; Rudolf Smrz, comerciant neîmpr. în Rozmital; Francisca Ros­e­n­kr­anz, comer­ciantă în Iglău; Leopold Pasternak, co­mercial în Sighetul­ Marmaţiei; Giuseppina Jess în Triest; Moise Gottlieb în Tarnow şi ginerii lui N. Jak­ob­sohn în Cracovia. Preţul mărfurilor. Piaţa din Mediaş, 7 Noemvrie Grâu hectolitru­, fl. 5.50 pănă fl.­ 6.—; grâu mestecat fl. 4.52 pănă fl. 4.50 săcara fl. 3.70 pănă fl. 4.— ; ordul fl. —.— pănă fl. —; oraşul fl. 2.50 pănă fl. 2.75; cucuruzul fl. 3 — pănă fl. 3.50; seminţa de cânepă fl. 3.— pănă fl. 3.50; crumpenele fl. 1.25 pănă fl. 1.50; mălaiul hectolitru fl. —.— pănă fl. 10.—; mazerea fl. 5.— pănă fl. 5.25; fasolea fl. 3.50 pănă fl. 3.75; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chiminul (săcăreaua) fl. 45.— pănă fl. 50.—; său brut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 24.—; lumini de seu vărsate fl. 36.— pănă fl. 38.—; unsoarea de porc fl. 65.— pănă fl. 75.—; slănina fl. 59. — pănă fl. 62.—; cânepa fl. 38.­—pănă fl. 40.—; fânul fl. 1.60 pănă fl. 2.— ; săpunul 100 bucăţi fl. 20 — pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită chilo — pănă 32 cr.; carnea de viţel 24 pănă 32 cr.; carnea de porc — pănă 48 cr. Piaţa din Făgăraş, 7 Noemvrie Grâu frumos hetolitra fl. 5.80 pănă fl. 6.20; grâu mestecat fl. 3.60 pănă fl. 4.20; secara fl. 3.40 pănă fl. 3.60; cucuruzul fl. 4.80 pănă fl. 5.20; orasul fl. 2.30 pănă fl. 2.50; sămânţa de cânepă fl. 4.— pănă fl. 4.50; sămânţa de in fl. 7.— pănă fl. 8—; fasolea fl. 4.— pănă fl. 5.—; mazerea fl. 4.50 pănă fl. 5.50; lintea fl. 8.— pănă fl. 9.—; crumpenele fl. 90.— pănă fl. 1.20; mălaiul fl. 7.— pănă fl. 8.—; său brut 100 chile fl. 18 pănă fl. 19.— ; unsoarea de porc 66, slănina 60—70; cânepa fl. 30.—pănă 35.—. Un chile carne de porc 32 cr.; carne de vită 28 cr.; carne de vițel 26 cr.; carne de mei 24 cr.; ouă 8 cu 10 cr.; chim fl. 12.— pănă fl. 14.— ; lumini turnate de său 40 — cr. pănă ------cr. Pttfil. 999 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 10 Nov. 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 12 Noemvrie st. n. 1889. Hârtie-monetă română . Comp. 9.36 vend. 9.40 Lire turcesci .... 10.650 10.70 Imperiali........................... • » 9.65• 9.70 Ruble rusesci .... » n 1.28 1» 1.24 Burca de Budapesta din 10 Noemvrie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0......................................—_____ a a a „ 4% 101-20 „ „ hârtie „ 5%.............................................97.40 Împrumutul căilor ferate ing................................ 114 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...................................................... 99.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)..........................................................117 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..........................................................113__ Bonuri rurale ing.......................... .... __._ n „ „cu ci. de Sortare........................—.— „ „ bănățene-timișene ..... —.— n n „ cu ci. de sortare .... —.— „ „ transilvane............................................104.76 „ „ croato-slavone................................. 104 50 Despăgubire pentru dijma ing. de vin ... 99 75 împrumut cu premiu ing......................................... 139 50 Dosari pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.50 Renta de hârtie austriacă................................. 100.75 „ „ argint austriacă..................................... 85 75 „ „ aur austriacă...........................................109.25 Losurile austr. din 1860 ..................................... 139 50 Acţiunile băncii austro-ungare ...... 922.— „ „de credit ung........................• 833 25 a „ „ „ austr. .... 313.20 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“ ... ...........................................102.— Argintul ... ...........................................—.— Galbeni împărătesei........................................ 5.65 Napoleon­ d’ori................................................... 9.44 Mărci 100 imp. germane............................. 58.30 Londra 10 Livres steriingi.......................... 118.75 Bursa de Viena din 10 Noemvrie st. n. 1889. Renta, de aur ung. 6°/0 ................................• — » a n . 4%..........................................101.20 „ „ hârtie „ 5%............................................97.40 împrumutul căilor ferate ung................................114.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)..................................................... 95.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)............................................................99.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune).....................................................113. — Bonuri rurale ing........................................ 88.25 „ „ „cu ci. de sortare .... ..— „ „ bănățene-timișene.............................—.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone.................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . —.— împrumut cu premiu ing.......................................140.— Cosari pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127 50 Rentă de hârtie austriacă.............................................85.75 „ „ argint austriacă ....... 86.— „ „ aur austriacă............................................109.49 Losuri austr. din 1860 139.50 Acțiunile băncii austro-ungare...................... 923.— „ „de credit ing.............................. 333.— a a a a austr............................313.25 Argintul........................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.67 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.47 Mărci 100 imp. germane............................................58.25 Londra 10 Livres sterningi.....................................119.10 Redactor responsabil: Septimiu Albini. Bursa de Bucuresci. Sftminfe* Dualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Qualitatea per Hect. Prețul per. 100 chil­­ii delapănă dela pân' Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regala Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 78 78 78 78 74 8.20 8.15 8.20 8.20 8.25 8.20 8 25 8 25 79 79 79 79 79 75 8.25 8.20 8.21 8 25 91 8 35 8.30 8.35 8.35 Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per­fect. Preţul por 100 chilogr. dela 1 pănă Secară Orz Ovăs Cucuruz (porumb) n Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu ri­n 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 7.— 5.90 6.7­­7 90 7.— 4.80 4.70 5.20 7 20 6 26 7.40 9 50 7 40 4.85 4.75 5.40 Marfă pe termin. Grâu Cucuruz Ovăs de primă, de toam. Maiu-Iun. Aug. Sept. de primă, de toam. O 3 a o aWg ma*P. 8.34 5.06 7.24 OO s & as ăl c8 s 8.36 5.08 7.26 Ocu­sul Producte diverse 8 o * u dela pitit fl. Sem. de trif. Lucerna ungurească 18.—56— n franceză— — r» italiană— — V roșie 36 —44— Oleu de rap. Oleu de in rafinat 43.­44­ Uns. de porc dela Pesta 54—54.50 I& n dela țeară— Slănină avântată— -­o n afumată 54.5056—i Seu 32.50S3 50o Prune din Bosnia, în buţi— — n din Serbia, în saci 9 — 9 25 p. Lictar slavon, nou bănățenesc 18.—18.50 % V ---.--­«M Zi Nuci din Ungaria— _ — Gogoși unguresci . —— V serbesei— Miere brută 27 —28 -­re galbină străcurată 32 —33 — Ceară de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.7513. -n Drojdiuțe de spirt 16.5017.­ 9 Noemvrie — 7 orre p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 98-V, —,— Renta română imort. 5% . . 95.V8 —.— n (Schul­dversebreib.) —.— Oblig. de stat. C. F. R. 6+ . ---.--­—.— Renta rom. (Rur. cong.) 6% . 102­­/, —. — împrumutul municipal 5°/„ . . —.— Scrisori fine. rurale 7°/0 . . 103.»/, —.— Scrisuri f­me. rurale 5°/c . . 96.»/, — . — Idem urbane 7°/0...................... 103 V, —.— a 6°/„...................... 101 >u —.— a 5°/o..................... oi.1/« —.— Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 10.50 —.— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 285 —— Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 2/6 — —.— S. cred. mob. r. (250 Iei vărs.) --­—.— Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 103­­— Oblig. Căsei Pensiunilor. . . 225 — —.— Agio........................................... Schimb --.--­—.— Londra 8 luni ...... 24 92 —.— „ cek ....... 25.171/. —.— Berlin 8 luni........................... 122 05 —— „ cek................................ 123 15 —#.— Paris 3 luni................................ 99 05_#__ a cek..................................... 99 70_.... Viena........................................... 209 V_ ____ n 211 _/.z q Agio................................ ---.--­

Next