Tribuna, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 250-274)

1889-11-25 / nr. 270

i. VARIETĂŢI. (O întem­elare dramatică.) Un anume Dumoulin, în vîrstă de 35 de ani, venise acum câtăva vreme la Chantenay (Francia) cu o femeie de 25 ani, grea, şi cu o copiliţă de unsprezece luni. Toţi credeau, că această căsnicie era legală. Adevărul era, că femeia îşi lăsase bărbatul, cu numele Viand, locuitor în Nantes. Acesta din urmă, aflând locul, în care fugise ea, se adresă justiţiei şi gendarmeria sosi, constatând flagrantul delict de adulter. Cei doi amanţi, desperaţi, se hotărîrâ să-­şi pună capăt Zalelor. Aprinseră binişor o grămadă de mangal pe la trei oare după ameazi şi se culcară, aşteptând moartea. Lângă dînşii culcaseră pe copilă în leagăn. Pe la 5 oare dimineaţa, Dumoulin se deşteptă foarte amorţit. Amanta sa zăcea lungă dînsul — moartă. Copilul şi ea murise. Ben, nenorocitul, un păhar de vin, ca să-­şi facă curagiu, reaprinse mangalul şi se culcă lângă cadavrul amantei. Pe la ameazi vecinii se alarmară, ne­­auzind nici cel mai mic semn de vieaţă în casă. Gendarmeria fu anunţată şi, spărgân­­du-se uşa, se găsiră trei corpuri nesimţitoare. Nr. 270 crede, că binevoitorii şi membrii acestei reu­niuni vor sprijini în număr cât de mare reu­şita balului.* Viscole şi întroieniri de zăpădâ. Din causa troienelor de zăpadă, trenurile pe linia ferată de stat Caşovia-Pojon n’au putut să circuleze de 3 z’le. Trenul oriental, care venia alaltăieri dela Belgrad, s’a înfundat în omeţi şi mi-a fost imposibilă calea mai de­parte spre Viena. Ieri-noapte din causa vân­tului şi zăpezii, trenurile pe liniile din centrul Ungariei n’au circulat deloc. Linia Budapesta— Viena e cu totul închisă, deasemenea e în­chisă linia Alba-Regală—Kis-Czell. Singura linie liberă e aceea a trenului oriental expres Budapesta—Verciorova, şi aceasta e liberă pentru­ ca s’a lucrat din toate puterile la în­depărtarea omeţilor de zăpadă de pe­şini. Comunicaţiunea e preste tot împedecată, pe­ştele întărijte sau nu sosesc deloc. * întunecime de soare. La 10 De­cemvrie va fi o eclipsă totală de soare. Fenomenul se va observa la ameaclî, dar­ numai pe coasta apuseană a Africei. Eclipsa totală va dura numai 3 minute; fenomenul în­treg va dura 3 sferturi de oară. Atât din Europa, cât și din America se trimit misiuni scientifice, care se observe fenomenul. * Teatrele arse în 1889. în 2 Ianu­arie s’a aprins pe timpul representației teatrul orășenesc din Novgorod în Rusia. în 21 Ianuarie s’a aprins opera din St. Paul, car’la 28 opera din Duluth, ambele în Statele-Unite ale Americei de Nord, aceste două opere s’au aprins târziu noaptea. în 9 Februarie a ars teatrul regal din Aldershot în Anglia. La 1 Martie s’a aprins teatru din L­ei ce s­­­er, ear’ la 6 Martie teatrul din Montpellier, care abia numai de un an era zidit. în 22 Aprilie, a doua z­i de Pasci, a ars de tot teatrul din Melbourne, ear’ în 5 Iunie cel din Burnley în Anglia, în 29 iunie teatrul din Brad­ford, în 8 Iulie teatrul orășenesc din Wi­­tebsk în Rusia. Acest din urmă s’a aprins din trăsnet. în 2 Septemvrie a ars teatrul din Monthabor lângă Milan, în 21 al aceleiași luni teatru din C­o­r­eggi­o, ear’ în 29 teatrul din Mantua. Acest din urmă a fost aprins anume de un răuvoitor. în 2 Octomvrie a ars teatrul din Johanisburg, în 31 Octomvrie teatrul din Staly-Bridge în Anglia. în 18 Noemvrie a ars teatrul din B­ar­ce­l­o­n­a, car’ în 28 al aceleiași luni s’a aprins teatrul din Boston. Teatru. Aseară s’a jucat pe scena tea­trului sibi­an o dramă poporală de C. Morré, întitulată „’s Nullerl“ cu musică după motive sibriene de O. Perth Această piesă, ca toate piesele poporale, revarsă asupra auditorului o plăcere foarte bifăcetoare prin expunerea simplă şi atrăgătoare a motivelor, care conduc vieaţa simplă a cuviincioşilor, creştinilor şi nestrica­ţilor ţerani din munţii Stiriei. Efectul dramei îl ridică melodiile casnice sentimentale, cu care este garnisită pe ici şi pe colo. Prelungă acea­sta piesa a fost bine jucată, deşi legele şi sta­rurile din parchet arătau cel puţin de patru ori mai mulţi ascultători, care n­u’au venit în teatru, decât de aceia presenţi. Tot mai mult trebue să ne mirăm de indiferentismul publicului sibi­an, — altcum iubitor de artă, — faţă cu inştinţele direcţiunii teatrului local şi ale trupei sale. între actori amintim la locul prim pe dna Paula Stocker (Gabi), care, deşi după fire şi talent naivă, a făcut destul de bine rolul fetei energice şi virtuoase, pe care­­l-a representat. Dl Indra (Null Anerl) în rolul principal a fost perfect. Bine au jucat şi dnii Beri­a (Rupert), Nied (Quarzhirn), Frei­tag (Schnürer) şi damele B. M­ül­le­r (Angla) şi Marietta (Gretl). Dl Berger (Stoffel) şi dna S. Müller (Anerl) prin amorul natural, imprimat rolurilor secundare jucate de dînşii, au drepta^^nenţionaţi în special. Publicul a ondfiPPBHt|^:u aplause dese. Dar’ Dumoulin nu murise. De a doua­­oară mangalul aprins nu-­şi produse efectul. A putut să fie deşteptat şi să dee amănunte asupra faptelor. El a fost arestat şi dat judecăţii. (Istoria unui erou). Admiralul Henry Eliott, unul din cei mai străluciţi oficeri din marina engleză, îşi publică amintirile în „Ni­neteenth Century“. Iată un extras curios: Generalul crice, că a văzut la Port-Ar­thur, în peninsula Tesmaniei, un oficer, pe care-­l poate socoti ca pe cel mai mare tem­nicer. Se numia Booth, căpitan în reg. 21 de puşcaşi marini, care păzia 1100 de prinsonieri condamnaţi pentru cele mai îndrăsneţe crime cu . . . trei soldaţi. Foarte mic de stat şi urît, căpitanul Booth avea tocmai calităţile slujbei, — un sânge rece minunat, — un tact perfect, — o vigilenţă mereu aţiţată. Era în peninsulă un puţ de mină, în care se descindea cu un coş de paie. Căpi­tanul Booth fu informat, că doi din condam­naţi se hotărîseră se taie funia şi să-­l arunce în prăpastie. Aşteptă ca ei să se presente la muncă, se duse drept la ei, îi privi crunt şi sări în coş. Toate se petrecură foarte bine şi căpi­tanul Booth se urcă din nou la faţa pămân­tului. ’Li­ se făcură mustrări pentru îndrâs­­neala lor. — Eram sigur de mine, zise căpitanul. E destul se le aveți miserabililor, că nu te temi de ei. Altădată ’i­ se anunțase, că niste con­damnați, tăietori de lemne, se hotărîseră să-’l omoare la prima inspecție. Erau în număr de nouăzeci. Booth plecă singur călare şi, ve- zend pe conjuraţi, le porunci să vină la el. Apoi liniştit, scoase două pistoale din buzunar şi le zise: „Sein, că voiţi să mă ucideţi. Ei, iată ocasiunea. Eu am căutat-o. . . Am pistole — e drept, — dar’ le voiu purta în­totdeauna, căci le port mereu. .. Să iese înainte cei doi mai doritori de moarte. . . Marş! Nimeni nu se mişcă. Miserabilii se uitau unul la altul şi regulat formară rînduri şi se duseră în puşcărie. POŞTA ULTIMĂ. (Telegramele Farului „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Budapesta, 6 Decemvrie­­. în şedinţa clubului partidului independent au propus câţiva membri tineri să se înceapă o desbatere de obstrucţiune, dacă Tisza nu va demisiona după va­canţa de Crăciun. Irányi, He­lffy şi Ugrón au fost contra propunerii,­­ji­­când, că consecvenţa ei ar fi ruinul parlamentarismului. Berlin, 6 Decemvrie ). Guvernul va renunţa poate la reînoirea legii so­cialiştilor, pentru a dovedi, că fără ea nu se poate face faţă raporturilor exis­tente. Constantinopol, 6 Decemvrie n. Sultanul a ordonat încheierea grabnică a convenţiunii comerciale cu Germania. Sofia, 6 Decemvrie n. Stambu-­­­o­v s’a îmbolnăvit de o boală incu­rabilă. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Zanzibar, 6 Decemvrie n. Emin­ Pașa, sosit în B­aga­moy­o, a cădut din causa miopiei sale de pe un bal­con de douăzeci de urme de înalt. Când ’l-au ridicat, ’l-au aflat greu sdruncinat. Un ochiu ’i-a rămas închis și din urechi curgea sânge, întreg tru­pul îi este plin de contusiuni. Docto­rul Parke, din expediţiunea lui Stan­ley, rămâne la Emin-Paşa spre căutare. Parke sperează, că-’l va mântui. Este imposibil de a-’l transporta la Zan­zibar. Londra, 6 Decemvrie n. 6000 de lucrători de la compania de gas au anun­ţat greva, dacă administraţia companiei nu se va abate dela învoirea făcută cu lucrătorii neunionişti. Bruxella, 6 Decemvrie­­. în şe­dinţa camerei s-au întâmplat noue tu­­multe. Bara a numit pe ministrul de justiţie mincinos. Ministerul a fost în­­timpinat de mulţimea adunată înaintea camerei cu strigăte de: „Demision!“ Bucuresci, 6 Decemvrie­­. In decursul lunii acesteia se va înfiinţa aici o agenţie­ telegrafică rusească. T­RIBUNA Bibliog­rafie. Dl George Pe­tres­cu, fost consilier al curţii de apel din Bucuresci, a dat publicităţii o importantă lucrare asupra testamentelor, fructul unui studiu de 20 ani de magistrat şi advocat. Monografia dlui Petrescu merită atenţiunea tuturor persoanelor, care fie în ma­gistratură, fie în birou, au avut ocasiunea să se pătrundă de dificultăţile la care dă nascere soluţiunea variilor cestiuni isvorîte din inter­pretarea textelor relative la întreaga secţiune a testamentelor. Dl Petrescu discută cu multă cunos­­cinţă şi experienţă diferitele controverse, şi putem afirma, că modul lui de a vedea asupra fiecăreia din cestiunile controversate poată înlesni în această privinţă calea jurispruden­­ţei. Lucrarea este împărţită în 9 cărţi, care cuprinde comentarea capitolului V. din Cod: despre disposiţiunile testamentare, şi capitolul IV., despre partea disponibilă a bunurilor, metodă aleasă de autor este metoda sintetică. Felicităm de dl Petrescu pentru lucra­rea d-sale şi suntem siguri, că magistraţii şi advocaţii o vor aprecia şi că nu vor uita, că autorul acestui important studiu este un fost magistrat iubit şi stimat. A mai apărut în ediţiunea tipografiei moderne: România, Rusia şi întreita alianţă, o pagină de istorie politică contimporană, de dl senator I. N. Şoimescu „Şcoala Nouă“. Revista bilunară apare în Roman. Noua tipografie W. Haber 1889. Anul I. Numărul 8—9. 1—15 Noemvrie 1889. Sumarul: Iarna (poesie), de E. I. V. — Pe bulevard, de P. M. — Melan­colie, de E. I. V. — Păreri singuratice, de P. Muşoiu. — Domnişoarei * * * (poesie), de St. Se. — între fraţi, de loan Cătină. — Scoicile dlui Chabre, de Emile Zola. — Lui X. (epigramă), de C. H. — Unei domnişoare, de Gis. — Icoane: Socialistul, Avarul, Drep­tatea, de E. I. V. — Şi voiu muri (poesie), de Romeo. — Nicolas Michel, de P. M. — Lă­crimioare şi lacrimi, de Faust. — Entusias­­mul şi arta (studiu critic), de Paul Fortună.­­— Corespondenţă, redacţia. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 15 Martie st. n. 1l890 imobilele lui Iacob Unterreiner de cătră tribunalul reg. din Chichinda-mare. — 10 Martie st. n. 1890 imobilele lui loan Betlendorf de cătră tribunalul reg. din Chichinda-mare. Posturi vacante: — Un post de subjude la judecătoria cer­­cuală din Modoş. A se adresa în două săp­tămâni la autorităţile competente. — Un post de jude la tribunalul reg. din Timişoara. A se adresa în două săptă­mâni la autorităţile competente. — Un post de subprocuror la procuratura reg. din Cinci-Biserici. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de jude la tribunalul reg. din Cal­o­cea. A se adresa în 14 Z'k la auto­rităţile competente. Un post de scriitor la tribunalul reg. din Ciucsereda. A se adresa în patru săptă­r­mâni la autorităţile competente. — Un post de cancelist clasa a Il-a la tribunalul reg. din Seghedin. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Călin­darul zilei. 25 Noemvrie (7 Decemvrie.) Iulian, Ecaterina. Gregorian: Ambrosiu. Soarele: răsare 7.25, apune 4.12. Buletin meteorologic. Sossiţi în Sibiiu. La 6 Decemvrie n. Hotel „Neur ihrer“. Eisenstadter, Weiss şi Ha­rnisch, comercianţi din Viena. F. Janner cu soţia din Hunedoara. Stern din Budapesta, comercianţi. Hotel „împăratul Romanilor“. Carol Varga, no­tar din Şeica-mare. Baron Nicol. Kemény din Selaşul­­de­ sus. Adam Bocskor, notar com. din Ciucsereda. Csej­­tey, adm. de domenii din Cluj. Hotel „Meitzer“. Menosagy, învăţător din Turda. Toma Stanca din Cacova. Sibiiu, 6 Decemvrie, 0 oare dimineaţa. Presiunea atinosf. în mm. (Mediul lunar 727.1) temperatura după Cel­ein« Maximul şi minimul da temperatură Direcţia re­ritului Observat* Diferenţa din presjiuft 736.1 40.8 —4.4 —1.6 —5.3V Din ţeavă, 4 Decemvrie, 7 oare dimineața. St­ațiunile: Presiune atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Vân­tul direcția tăria Budapesta . . 766 — 1.5V 5 Sătmar 766 -2.0s 3 Cluj .... 768 — 4.3 NV1 Orșova 768 —0.2N 1 Timișoara. 768 -3.0N 2 Arad .... 767 —1.4V 2 Panciova. . 767 —0.8 NV3 Eco­n­­omic. O nouă fabrică de celulose în Tran­silvania. După cum se anunţă din Cluj, firma vieneză Schoeller şi comp. intenţionează a construi la rîul Arieş, eventual în oraşul Turda o mare fabrică de celulose. Lemnul de pin necesar se va procura din Alpii de Hesdat ai contelui Andrássy şi din pădurile erariale. Familia Andrássy garantează lem­nul pe 10 ani ; erarul va supune pădurile sale unei cercetări, dacă poate primi o astfel de îndatorire. Dacă da, atunci construirea fabricei e lucru sigur. Afară de aceea voesce firma amintită a întemeia și o fabrică de cement, deoare­ce în împregiurimea aceea s’a aflat cement. —18S— Exportul de făină şi cereale al Ungariei în ţerile de Vest în Noemvrie. Exportul de cereale şi făină în ţerile de Vest a fost în săptămânile din urmă puţin satisfă­cător şi se arată în toate speciile o mare scă­dere faţă cu periodele normale de export, cu deosebire însă faţă cu periodul anului trecut. Grâu se expedează mereu în cantităţi măr­ginite la locurile de descărcare obicinuite, anume în Elveţia, din contră în Francia şi Anglia nu s’a exportat de fel. Orz impoartă mereu Germania-de-Sud şi Anglia, însă numai în cantităţi mai mici. Cele mai însemnate cantităţi de export au dat păstăioasele, dintre care mai cu seamă s-au exportat în Francia, Anglia şi America­ de Nord, în aceste două din urmă preste Fiume-Triest. Foarte neînsem­nate au fos şi încărcările de făină pentru Anglia, Francia şi Elveţia, precând în Brasilia pănă acum nu se poate constata nici o scăde­re. Dintre toate lunile de toamnă Noemvrie arată cele mai slabe resultate în ce priveste exportul, şi nici pentru un viitor mai apro­piat nu se arată prospecte mai favorabile. —sg— Importul de făină în Epir. După o împărtăşire a oficiului consular din Ianina, pănă acum s’a introdus făină ungurească în Epir, mai cu seamă pentru trebuinţele armatei. Deoare­ce însă preţul acestei provenienţe s’a urcat, administraţiunea armatei are de cuget a­’şi procura făina necesară din moara Gatini et comp. din Salonic, a cărei producţiune se vine cu 10 parale mai ieftină ocaua. r ss-Starea băncii austro-ungare la 30 Noemvrie a fost: Circulaţiunea de bancnote fi.415,684.000 (f fi. 2,387.000), tesaurul de metal fi. 250,016.000 (f fi. 84.000), portofo­liul fi. 158,114.000 (f fl. 1,569.000), lombar­dul fl. 22,947.000 (f fl. 1,162.000), împru­mutul hipotecar fl. 110,841.000 (f fl. 28.000), circulaţiunea hârtiilor hipotecare fl. 106,677.000 (f 226.000), rezerva liberă de bancnote fl. 32,609.000 (f fl. 2,702.000). Insolvențe. Reuniunea credito­rilor din Viena anunţă următoarele insolvenţe: Jovan Gjulicz, comerciant în Czuprija; Sigismund Schaffer, comerciant în Szeghegy ; Frideric H­e s­z­­­e­r, firmă co­mercială în Pojon ; Iosif H­a­n i­s­c­h, comerciant de mărfuri de croeală în Lautschnei; Francisc I­r­m­­­e­r, croitor în Zuckmantel; Ignatie Barna şi Ignatie Schönberg, comercianţi în Gyöngyös; Leopold Hampl, comerciant neîmpr. de pălării în Iglău; Ludovic Mayer, comerciant în Zalaegerszeg; G. Moscovita, firmă comercială în Spalato; I. Rotten­streich, comerciant în Viena; S. Schwarz, comerciant împr. de vestminte în Dobriţin; Schepsel Schickier, firmă comercială în Lem­berg ; Rosa Porges, comerciantă de mărfuri de croeală în Praga ; Conrad și Elisa H­e­r­z­e­r, proprietar de cafenea în Budapesta; Rudolf Jackschitz,comerciant de mărfuri de spicerie în Viena; Mali Friedmann în Przemysl; erezii după Coloman Ci­eh­ini, George Izecescul în Alba-Regală; Elian Preisz în Sátoralj­a-Ujhely. Preţul mărfurilor. Piaţa din Mediaş, 28 Noemvrie . Grâu hectolitrul fl. 5.50 pănă fl.­ 6.—; grâu mestecat fl. 4.50 pănă fl. 4.80 sScara fl. 3.70 până fl. 4.—; ordul fl. —.— pănă fl. —. —; ovăsul fl. 2.10 pănă fl.­ 2.75; cucuruzul fl. 3 40 pănă fl. 3.50; semința de cânepă fl. —.— pănă fl. —.—; crumpenele fl. 1.30 pănă fl. 1.50; mălaiul hectolitru fl. —.— pănă fl. —; mazerea fl. 4.80 pănă fl. 5.—; fasolea fl. 3.50 pănă fl. 3.75 ; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chiminul (săcăreaua) fl. 46.— pănă fl. 50.—; său brut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 24.—; lumini de său vărsate fl. 36.— pănă fl. 38.—; unsoarea de porc fl. 60.— pănă fl. 65.—; slănina fl. 40. — pănă fl. 60.—; cânepa fl. 38.— pănă fl­ .40—; fânul fl. 1.80 pănă fl. 2.20; săpunul 100 bucăţi fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită chile 28 pănă 32 cr.; carnea de viţel 24 pănă 32 cr. carnea de porc — pănă 43 cr. Tîrgul de rîmători in Steinbruck. In 4 Decemvrie n. va notat: unguresc­, bătrâni grei 45.—. cr. pănă 45 V7 cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48’/2 cr., de mijloc 46.— cr. pană 47.*/, cr., ușori 44— cr. până 45.— cr., marfă țSr&neas că, grea. —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54*, cr. ușoară 42.— cr. până 45.*/2 cr., r o m ân e s i, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.*/2 cr., trans to de mijloc .— cr. pănă —.— er., transito ușori —cr., până —.—er., Transite ser­be sei grei —.— er., pănă •-----er., transito de­ mijloc 47.— er., pănă 48 --er., transito ușori 47. er.,pănă 47.­/­ er., îngrășați cu. ghindă —.— er. pănă —er. per 4°/.. cumpărați dela gară. 1. Bursa de mâlluri din Budapesta dela 4 Dec. 1889. Cursul pieței din Sibiiu. din 6 Decemvrie st. n. 1889 Hârtie-v­onetă română . . Comp. 9.33 vând. Lire turcesci..................... io­nn Imperiali................................ . 9.60 Ruble rusesci..................... 1.25 Bursa de Budapesta din 4 Decemvrie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0...................................... n n n m 4°/0........................... „ „ hârtie „ 5°/0...................................... împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune).............................­. . . Amortisarea datoriei cailor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)................................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)...................................................... Bonuri rurale ing.......................... n r n cu cl. de sortare .... „ „ bănățene-timișene ...................... „ „ „ cu cl. de sortare .... n „ transilvane....................................... „ „ croato-slavone................................. Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă................................ „ „ argint austriacă...................................... „ „ aur austriacă...................................... Locurile austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ „de credit ung........................• n­r, d­­et austr........................... Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“... ........................................... Argintul ... ........................................... Galbeni împărătesei................................................ Napoleon­ d’ori........................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Viena din 4 Decemvrie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6"/0...................................... T) n ro­n 4°/0 „ „ hârtie „ 5°/0........................................ împrumutul căilor ferate ung................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l­a emisiune)..................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)..................................................... Bonuri rurale ing.................................................... „ „ ‹cu cl. de sortare .... „ „ bănăţene-timișene........................... Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... „ „ transilvane ...................................... „ „ croato-slavone.................................. Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . împrumut cu premiu ing....................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Rentă de hârtie austriacă...................................... „ „ argint austriacă ....... „ „ aur austriacă....................................... Losuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare ...... „ „de credit ung.............................. » n « * austr. ..... Argintul...................................................................... Galbeni împărătesei................................ Napoleon­ d’ori...................................................... Mărci 100 imp. germane..................................... Londra 10 Livres sterlingi................................ Bursa de Bucuresci. Redactor responsabil: Septituru Albi nr. 101.10 97.90 114 25 99.75 112 — 88.— 104.76 104 60­­9 50 139.50 127.— 86.— 86 25 107.50 139 26 920.— 335.75 317 20 102.6­5.61 9.39 58.05 118.10 101.10 97.45 114.20 99.80 112.75 88.10 F£minî* Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilog delapUnft dela pă­nA Grâu Bănățenesc bou 74 79 Grâu dela Tisa 78 8.45 8.50 79 8.55 8 60 Grâu de Pesta 78 8.40 8.45 79 8.508.55 Grâu de Alba-regală 78 8.458 60 79 8.558.60 Grâu de Bácska 78 8.458 50 79_ _ Unguresc de Nord 74— — 75— — SSmințe, vechi ori none Soiul Cualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. dela 1 pani Secară 70--72 7.707.9. Orz Nutreț 60--62 6 056 41 n de vinars 62--64 6.857.70 „ de bere 64--66 8 —9 50 Oves— 39--41 7.207 65 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 5.105.15 * » de alt soiu 73 4.955.05 Meiu 5.105.30 Hriscăn Grâu de primă.&8.756 8.5g a r de toam.Ora 7.80 7.82 f g Cucuruz Maiu-Iun.A a 0 5.32 5.34 £ ~n Aug. Sept. 18«g— — a O v4d de primă. 7.642 7.66 de toam. 0)Or— 3 — Producte diverse O arsul dela pftiift Sem. de trif Lucerna ungurească 48 —55.— „ franceză— Tz italiană— — ,/ roșie 35.—42.— Ofeu de rap. Oleu de in rafinat 43 5044­ Uns. de porc dela Pesta 56.5056.— i­n dela țeară— — fr Slănina sventată 46 5047.50O r afumată 56.­57.— AO Său 32.5033 50O Prune din Bosnia, în buți— — « fl din Serbia, în saci 10 2510 50 a. Lictar slavon, nou bănățenesc 18.—19. ~ r» --.-----.--­— Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — n serbesci ________ Miere brută 27 —28 -V galbină străcurată 32.—33 — Ceară de Rosenau 120. 121. Spirt brut 12.7513.— T) Drojdiuțe de spirt 15.75 16.25 9.36 10.65 9.65 1.26 104.50 105.— 99.— 140.­ 127 25 85.90 86.25 108.— 139.75 922.— 334.75 316.25 5.62 9.40 ‘ 58 — 118.25 4 Decemvrie. — 7 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5“/0 . 98. •/, ---.--­ Renta română imort. 5°/0 . . 95 y, __.__ „ (Schuldverschreib.) --.--­Oblig, de stat. C. F. R. 6° „ . ---,--­---.--­Renta rom. (Rur. conv.) 6% . 100 — __._ Împrumutul municipal 5°/0 . ..— --.--­Scrisuri func. rurale 7°/0 . . 104.«/, ---.--­Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 96 «/4 -----­Idem urbane 7°/0...................... 103 »/4 ---. — „ 6°/0...................... 103 .- ---.--­- 5°/...................... 92... ---.--­Banca Naț. (500 lei vărs. într.) 10.84 --.--­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.) 300 — -----­Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) 290.— --.--­S. cred. mob. r. (250 lei vers.) --­--­--.--­Soc. r. de con. (250 lei vers.) 111 -— Oblig. Casei Pensiunilor. . . 254 — --#--­Lg............................................ --­--­--.--­Schimb Londra 3 luni ...... 24 93s/* „ cek ...... . 25 16 ---,-­Berlin 3 luni........................... 122.­---#--­„ cek................................ 123 — --#--­Paris 3 luni................................ 99 60 --.__ n cek..................................... 99 80 --.--­ Viena........................................... 209 »/4 ---.---212.*/, ---s--­Agio.......................... --­ Pag. 1079

Next