Tribuna, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1-24)

1890-01-14 / nr. 10

Nr. 10 seama ciupercile şi bacteriile (Agaricus mell- CMS, Bacillus phosphorescens etc.). Animalele luminoase sunt în număr mare şi aparţin tuturor seriilor zoologice. Printre vertebrate, pescii de mare sunt aproape sin­gurii, care produc licăriri fosforescente, şi cer­cetările din fundul mărilor au dovedit unele particularităţi foarte curioase, unii pesci au aparatul lor luminos pe cap, lângă ochi; pare­ că pot să-­şi dirige mersul în noaptea imenselor adâncimi; aceste phare mişcătoare servesc poate ca mesagiu, pentru a atrage alte fiinţe date a fi prada celor mai tari. Animalele marine par a avea mari în­lesniri de emisiuni a luminii, căci faptul acesta se întâlnesce des la Goelentere, la vermi și crustacee. Printre insecte lampurii, lucid­ele, py­­rophorii etc., printre vermii de uscat lombricii pare că au aceeași proprietate. Raphael Dubois a determinat condiţiu­­nile producerii luminii la fiinţele veţuitoare. Cercetările sale le-a făcut mai ales cu privire la elateridele luminoase şi la pholas dactylus. Savantul fisiologist a stabilit, că func­ţiunea fotogenică se reduce la un fenomen de ordine chemică. Două substanţe, „luciferina11, „lucifasa“, au putut fi extrase; împreunate în presenţa apei ele produc fosforescenţe. Giard a stabilit, că în unele caşuri ani­male inferioare devin luminoase în urma în­ghiţirii de animale microscopice luminoase: Bacillus phosphoreus sau alte bacterii de ace­laşi gen. Să dăm câteva exemple curioase de lu­mină emise de veţuitoare. Se întrebuinţează puţin, dar’ este curios a se sei. Altădată la Haiti şefii de resboiu purtau pe cap un neocujou luminos, care servia noaptea de far trupei, care îi urma; apoi­ s’au întrebuin­ţat lamprynee pentru pescuit, mijloc foarte efi­cace şi care a fost mai în urmă oprit; în fine damele ercole dela Havana întrebuinţează py­­rophorii ca obiecte de găteală, punându-’i în per sau alcătuind cu dînşii coloane împregiu­­rul gâtului. Aceste diamante veţuitoare fac, pare-se, cel mai splendid efect. Dar, între­buinţarea cea mai interesantă ete aceea ce o face pasărea butilie indiană (tisserin baya) pen­tru a apăra cuibul seu în contra numeroşilor vrăşmaşi, dintre care cei mai primejdioşi sânt şerpii şi şoarecii. Pasărea aceasta pune îm­­pregiurul cuibului seu, care are formă de bu­telie, bucăţele de humă, pe care aşează şi prinde lampyrinee luminoase şi cu ajutorul ace­lor tanare vii depărtează vrăşmaşii. Să adăugăm înainte de a sfîrşi, că R. Dubois s’a servit cu licurici pentru a face fo­tografie şi a căpătat resultate mulţumitoare. „Timpul“. (Vieaţa unui rege mic.) Boala regelui Spaniei a făcut să se cunoască multe detalii intime asupra vieţii lui. Mama sa nu a fu­ce copilului, nu se scie pentru­ ce, decât „Ruby“. Ea se poartă foarte blând cu dînsul şi, când micul rege nu o as­cultă, ameninţă că o să se ducă în odaia ei să plângă, şi atunci copilul se supune imediat. Micul rege e un fisionomist excelent. Recunoasce pe ori­cine, dacă­­l-a văzj­ut o sin­gură dată, şi are prieteni între săracii, care îi cer de pomană, când se duce să se pre­umble cu căruciorul la Campo sau la Brado. Are micul rege şi el o „favorită.“ O copilă mică, şchioapă, de care amintesce mereu. El îi dă dulceţi, prăjituri, pe care­­şi­ le opresce la masă. în timpul boalei a întrebat adese de mica lui prietenă şi a cerut să plece, ca să vorbească cu dînsa. (Un roman din vieaţa reală). Un roman curios a avut de curând un desnodă­­mânt la Saint-Louis, în Statele­ Unite, printr’un divorţ pronunţat între un anume Müller şi so­ţia sa Maria. Müller e Rus şi fusese exilat acum mai mulţi ani din cause politice. S’a dus în America, s’a aşezat la Saint- Louis şi în curs de cinci ani a trimis regu­lat bani de chieltueală nevestei şi copilului seu, rămaşi în Rusia. Pe vremea răsboiului dintre Ruşi şi Turci, veştile ce primia regulat dela nevasta sa au încetat deodată. Müller a scris în zadar de mai multe­ ori; pe urmă s’a adresat amicilor familiei. Aceştia­­i-au răspuns, că d-na Müller şi fiiul ei au murit. Exilatul a făcut avere prin muncă şi economie şi în anul 1887, convins, că era vă­duv, s’a însurat a doua­ oară. A luat o fată tinără, cu care a trăit foarte bine şi a avut mai mulţi copii. Acum un an dînsul a făcut cunoscinţă cu un tinăr rus, care se numea tot Müller. Simţi o mare simpatie pentru acest tinăr, pe care îl pofti în casa sa şi cu care stătea ciasuri întregi în conversaţie, vorbind despre Rusia, însă curând amicii casei fură miraţi de identitatea numelui şi de asemănarea fi­gurii lor. Tinărul îşi povesti atunci istoria. Care nu fu uimirea și bucuria exilatului, aflând că acela era chiar fiiul seu. Luase parte la resboiu și apoi plecase cu mamă-sa în America. Sosiseră de câtva timp în Saint-Louis și locuiau într’o mahala depărtată. Dînșii încă crezuseră, că Müller a murit. Exilatul se duse imediat de îşi văziu soţia Nr. 1. Scena a fost nespus de mişcă­toare. Dna Müller Nr. 2, aflând despre ceea­ ce era vorba, a cerut divorţ, care îndată­­i­ s’a acordat şi­­şi-a luat doi copii din patru, pe care îi aveau. Dînsa a plecat din casa bărbatului seu cu mare părere de rău, ca cea mai bună prietenă. Müller trăesce acum cu anteia lui ne­vastă și cu fiiul seu. (O avere într’o oglindă.) Să spargi din întâmplare o oglindă nu e lucru rar. Mai rar e însă să se întâmple, ca spăr­gând o oglindă să ai norocul lui Charles Roll din Newark (New­ Yersey). Roll a spart din întâmplare o oglindă vechie, pe care o păstra cu îngrijire ca o amintire de familie, şi a găsit între sticlă şi lemn un pergament vechiu, care fusese căutat ani mulţi. Era un act în toată forma, constatând, că Indienii cedaseră odinioară lui Iacob Roll, un strămoş olandez al lui Charles Roll, o în­tindere mare de pământ situată de-a lungul râului Mhawk şi cuprinzând o parte mare a terenu­lui oraşului Schenectady. Terenul acesta valorează astăzi preste 40 de milioane franci. Preţiosul act de cesiune a fost transpor­tat la Albany şi s-a aflat înregistrat regulat în archivele olandeze dela 1683. Charles Roll şi ceialalţi descendenţi ai Olandezului, în număr de vre-o cută, s’au întrunit deunăzi la Elisabeth (New-Yersey) şi au luat în posesiune averea. (Fata părintească.) Un tată cătră un fiiu, care vrea să se facă actor. — Nenorocitule ! Să-­mi tăvălesci numele în teatre ! — O să-’mi iau un nume fals. — Dar’ atunci, dacă vei ave talent, cum o să scie lumea că-’mi ești fiiu? POSTA ULTIMA. (Telegramele (parului „Sieb.-Deutsch. Tageblatt“.) Viena, 25 Ianuarie n. Circulă faima, că Prazak va fi suplinit prin Mat­tusch și Schar Schmidt se va face ministru al ţării german. Heidelberg, 25 Ianuarie n. Che­­mistul Bunsen a murit. Berlin, 25 Ianuarie n. Dieta im­perială a acceptat întreg budgetul şi legea de împrumut pentru armată, ma­rină şi căile ferate cu toate voturile în contra voturilor democraţilor sociali. Amsterdam, 25 Ianuarie n. Re­gele e din nou greu bolnav. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Ianuarie n. Tri­bunalul a sistat cercetările înt­roduse în contra fostului secretar de stat Matle­­k­o­vies, deoare­ce învinuirile s’au do­vedit de neîntemeiate. Continuarea per­tractării finale în contra lui Kokán s’a hotărît pe z z­iua de 10 Februarie n. Berlin, 25 Ianuarie n. Bismarck a sosit aici. După aceacă a avut loc o şedinţă a ministerului prusian sub preşedinţa lui Bismarck, după ceea­ ce Bismarck s’a presentat la împăratul. Aseară a fost consiliu de coroană sub presidiul împăratului. Atena, 25 Ianuarie­­. Refugiaţii din Creta au cerut de la guvern vase şi muniţiune, spre a se reîntoarce la Candia. în cercurile informate există temerea, că în Martie se va face o răscoală generală. T­RIBUNA VI. VII. Se poate preţul şi adresa va apăre Bibliografie. Acte şi documente relative la Istoria renascerii României, publicate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza, episcop de Argeş, membrul Academ. rom. Dimitrie G. Sturdza. Epoca unirii principatelor. (1853—1859). întreagă publicaţiunea va fi de lume în octav mare, având fiecare cam 1200 pagi­ne. Preţul fiecărui volum este de 15 lei. Volumele vor apăre în următoarea ordine : Volumul II. a apărut, la 1890. 1 Februarie 1 Martie 1 Aprilie 1 Maiu 1 Octom. 1 Noem. procura de-a dreptul, trimiţând la dl D. A. Sturdza, strada Mercur Nr. 11, la tipografia Carol Gobi, strada Doamnei Nr. 14, la redacţia „Revista N­ouă“, strada Regală Nr. 16. Doritorii de a se înscrie pentru întreagă publicaţiunea sânt rugaţi a trimite suma de 105 lei dlui D. A. Sturdza sau tipografiei Carol Gobi,­­ şi volumele li­ se vor ex­­peda regulat după apariţiunea lor la adresa arătată: „Convorbiri Literare“. Apare la f­iu­a fiecărei luni. Nr. 10, Bucuresci 1 Ianuarie 1890. Anul XXIII. Director: Iacob Ne­­gruzzi. Direcţiunea: Strada română 25. Editura şi administraţia stabilimentului grafic I. V. Socec. — Bucuresci, strada Berzi 96. Sumar: I. L Caragiale: Nâpastea, dramă în două acte. — V. Chousserie: Constanţa ori Tomis ? — G. Crăiniceanu : Nomenclatura ro­­mâno-latină (urmre). — Cervantes: Don Quijote de la Mancha, traducere de S. G. Vărgolici (urmare). — Şerbănescu: Pe Mare (poesie). — A. C. Cuza: Când Marea. . . , (Poesie). — Bibliografie. — Errata. 7 vo­­volum III. IV. V. I. Extrase din „Budapesti Közlöny". Licitaţiuni: — 31 Ianuarie st. n. a. c. imobilele lui George C z i r m e s, în Bodola, de cătră judecătoria cerc. din Sepsi-Sângeorgiu. — 18 Februarie st. n. a. c. imobilele lui Sava Miskovits de cătră judecătoria cerc. din Modos. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 de Zii® : — la rămasul după Andreiu Fodor (din Piros) și Martin Szabados (din Kiszács), la tribunalul reg. din Neoplanta; — la rămasul după Lica Magyar, la tri­bunalul reg. din Oradea-mare. Posturi vacante: — Un post de subnotar la tribunalul reg. din Szabadka. A se adresa în două săptă­mâni la autorităţile competente. — Un post de executor la judecătoria cerc. din Murăş-Oşorheiu. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. Călindarul zilei. 14/26 Ianuarie 1890. Iulian: Pruncii ucişi în Sinai. Gregorian: Policarp. Soarele: răsare 7.48, apune 4.40. Buletin meteorologic. Sibiiu, 25 Ianuarie, 6 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 25 Ianuarie n. Hotel „Neufihrer“. I Gawlitza şi Pfeiffer, co­mercianţi din Viena. Lazar Domokos din Taploţa. I. Pornek şi soţia, notar din Volcau. Hotel „Imperatul Romanilor“. August Munteanu, advocat din Dej. Hotel „Meitzer“. I. Kaspar din Cohalm. Szabó, negustor de poame din Odenberg. Foltas Denar din Presaca. Baron Emil Puchner, sublocotenent din Odor­­heiul-secúiesc. Hotel „Habermann“. Maria Crişan din Cluj. Toma Primas cu soţia, din Villach. Teatru orăşenesc In Sibiiu. Abonament. Suspenda Nr. 26. Duminecă. În 26 Ianuarie 1890. Pentru a doua­ oară: „Die lustigen Weiber von Windsor“ Operă comică-fantastică în trei acte după comedia lui Shakespeare de acelaşi nume, de S. H. Mosentha­l. Musică de Oto Nicolai. Presiunea atmosf. in mm. (Mediul lunar 726.9) Observ­a­tă Temperatura după celsius Presiune atmosf. în mm. Maximul şi minimul de temperaturii Direcţia vântului Diferenţa din prem|iurt 719.5 tu.i —0.4 15.0 10.8 NV Din ţeară, 23 Ianuarie, 7 oara dimineaţa Staţiunile: Tempera­tura Belsius Vântul direcţia tăria Budapesta 756 +1.8 sv3 Sătmar . . 760 f 1.0V 4 Cluj .... 763 — 6.6V 1 Orşova 763 —1.4 NV1 Timişoara. . . 759 +7.4 SV3 Arad .... 759 +1.5 sv5 Panciova . 757 +2.8V 1 JE c­ui­i­ o vi­­­e. Bonurile rurale unguresci de pa­tru procente. Sindicatul format pentru con­versiunea bonurilor ru­rale de 5 procente şi pentru vinderea celor de 4 procente ’şi-a ter­minat deplin misiunea. Toate obligaţiunile noue rămase din conversiune au fost vândute şi de aceea sindicatul se va disolva în pro­ximele Zile. —®— Starea semănaturilor. Din rapoartele sosite în ministerul de agricultură dela 8 pănă la 21 Ianuarie asupra stării sămănăturilor re­­sultă următoarele: Sămănăturile de toamnă. De-a dreapta și de-a stânga Du­nării, în urma temperaturii mai calda to­­pindu-se neaua, sânt cu puţine excepţii fără acoperământ; grâul, săcara, orzul şi rapiţa au iernat pănă acum bine şi sânt de o co­loare frumoasă verde şi sănătoasă; între Du­năre şi Tisa acopere încă zăpadă mai mult sau mai puţin pământul, sămănăturile au iernat bine. Stricăciuni nu se observă la acele. De-a dreapta Tisei cele mai multe sămănături sânt sub zăpadă și sânt frumoase verzi. De-a stânga Tisei pretutindenea sânt acoperite de o pătură de zăpadă destul de groasă și iernează după cercetările făcute pe mai multe locuri bune. între Tisa şi Murăş, cu toată temperatura mai caldă, zace zăpada pe sămănături destul de groasă, pentru de a le scuti de înghieţ, şi stau pretutindenea bine. în Transilvania sămănăturile sânt sub zăpadă. Nutreţ şi paie sânt în întreaga ţeară puţine; trebuinţa se simte în tot mai multe locuri. —&— Com­putarea fiorinului la staţiunile de vamă serbesci. O ordinaţiune exmisă la 13 i. c. din partea ministrului de finance sârbesc avisează toate staţiunile de vamă sârbesci, ca declaraţiunile de valoare în fio­rini puse în facturi să se computeze pănă mai departe astfel în dinari, ca piesa de di­nari în aur să se primească cu 9 fiorini 33 cretari. Comerciul Franciei în anul 1889. Importul Franciei în anul trecut a atins suma de 4.175.015.000 franci, iar­ exportul 3.608,582.000 franci. Importul a crescut cu 58 milioane, exportul cu 361,8 milioane. Im­portul de alimente a scăzut, precând cel de materiale brute pentru scopuri de fabricaţi­­une a crescut. Preţul mărfurilor, Piaţa din Sibiiu, 24 Ianuarie Grâu, hectolitrul 76— 82 chilo fl. 5.40, pănâ fl. 6.20, grâu mestecat 70 pănă 74 chilo fl. 4.20 pănă fl. 5.—, săcara 70 pănă 75 chilo 11 4.30 pănă 4.70, orz 62 pănă 66 chilo fl. —.—, până 0. — .— ovăs 42 pănă 50 chilo fl. 2.20 pănă fl. 2.80, cucuruzul 70 pănă 74 chilo fl. 3.40 pănă fl. 3.80, mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 4.50 pănă fl. 5.—, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.— pănă fl. 1.20 semențe de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 6.— pănă 7.— , mazerea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl. 9.— pănă fl. 10.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.— pănă fl. 5.—, păsat de grâu 100 chilo fl. 15.— pănă fl. 16.—, făină Nr. 3 100 chilo fl. 15.50, Nr. 4 fl. 13.50, Nr. 5 fl. 11.— slănină 100 chilo fl. 54.— pănă fl. 58.—, unsoarea de porc fl. 56.— pănă fl. 60.—, său brut fl. 20.— pănă fl. 22.—, lumini de său fl. 32.— pănă fl. 33.— lumini turnate de său­ fl. 35.— pănă fl. 36.—, săpuna fl. 20.— până fl. 24.—, fân 100 chilo fl. 1­ 60 pănă fl. 1­90, cânepa fl. 30.— pănă fl. 32.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3.— pănă fl. 3.50, spirtul p. 100 L. °/0 52 pănă 55 cr., carnea de vită chile 40 cr., carnea de viţel 30 pănă 45 cr., carnea de porc 42 pănă 48 cr., carnea de berbece — pănă — cr., oue 10 cu 30 pănă 32 cr. Piaţa din Mediaş, 23 Ianuarie Grâu hectolitrul fl. 5.50 pănă fl.­ 6.—­ grâu mestecat fl. 4.50 pănă fl. 4.80 săcara fl. 3.70 pănă fl. 4.— ; oraiul fl. —.— pănă fl. —.—; ovăsul fl. 2.40 pănă fl. 2.60; cucuruzul fl. 3.50 pănă fl. 3.75; semința de cânepă fl. 6.— până fl. 7.—; crumpenele fl. 1.20 pănă fl. 1.50; mălaiul hectolitru fl. —.— pănă fl. 10.—; mazerea fl. 5.— pănă fl. 5.26; fasolea fl. 3.50 pănă fl. 3.75; lintea fi. —.— pănă fl. —.—; chiminul (săcăreaua) fl. 45.— pănă fl. 50.—; său brut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 24.—; lumini de său vărsate fl. 36.— pănă fl. 38.—; unsoarea de porc fl. 65.— pănă fl. 70.—; slănina fl. 4.— pănă fl. 50.—; cânepa fl. 38.— pănă fl­ .40—; fânul fl. 1.80 pănă fl. 2.20; săpunul 100 bucăţi fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită ciul­ — pănă 32 cr.; carnea de viţel 28 pănă 32 cr. carnea de porc — pănă 44 cr. Piaţa din Braşov, 17 Ianuarie. Grâul hectolitru fl. 6.50, grâu mestecat fl. 4.30, secara fl. 4.70, orz fl. 5.15, oves fl. 3.—, cucuruzul fl. 3.80, mălaiul fl. 3.80 mazerea fl. 5.60, lintea. 7.50, fasolea fl. 4.—, crum­penele £1. —.90, carn­ea de vită p. chile 36 cr., carnea de porc 44 cr., carnea de berbec 24 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. In 23 Ianuarie n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă 45 î— cr., unguresci grei, tineri 47.— cr. pănă 48’/a cr., de mijloc 46.— cr. pănă 47.‘/2 cr., ușori 44— cr. până 45.— cr., marfă țărănească, grea —.— cr., pănă —.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54’, a cr., ușoară 42.— cr. pănă 45.­­/a cr., r­o­mân­es­ci, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.'/a cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —cr., pănă —. - cr., transito ser ho sei grei —.— cr., pănă ------cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48 — cr., transito ușori 47. cr. pănă 47.'/a cr., îngrășați cu ghindă —.— cr. pănă —..— cr. per 4°/0 cumpărați dela gară. Pag. 39 Bursa de mârluri din Budapesta dela 23 Ian. 1890. Bursa de Budapesta din 23 Ianuarie st. n. 1890. Rentă de aur ung. 6°/0......................................—.— „ „ „ „ 4%..........................................102.26 „ „ hârtie „ 5°/9............................................99.25 Împrumutul căilor ferate ing..............................116 — Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..................................................... 96.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)...................................................113.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune).....................................................— Bonuri rurale ing......................... .... 88.60 „ „ „cu cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene..........................—.— „ „ „cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane . ...............................—.— „ „ croato-slavone............................... 104 50 Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100.50 împrumut cu premiu ung..........................................136.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126.— Renta de hârtie austriacă....................................88.— „ „ argint austriacă ... .... 88 25 „ „ aur austriacă.........................................109.76 Losurile austr. din 1860 .................................... 146.— Acțiunile băncii austro-ungare.......................... 932.— „ „de credit ung.......................• 347.25 „ „ „ „ austr.......................... 322.30 Scrisuri fondate ale institut, de cred. și economii „Albina“ ... .........................................102.— Argintul ... ...........................................— Galbeni împărătesei.............................................. 5.54 Napoleon­ d’ori........................................................ 9.38 Mărci 100 imp. germane............................... 57.75 Londra 10 Livres sterling­...................................118.20 Bursa de Viena din 23 Ianuarie st. n. 1890. Renta de aur ing. 6°/0........................102.15 „ „ . „ 4°/o............................................99.20 „ „ hârtie „ &°/0..........................................115.50 împrumutul căilor ferate ing................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. 95.20 (l-a emisiune)................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. 112.75 (2-a emisiune).................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. —.— (3-a emisiune)...................................................—.— Bonuri rurale ing..................................................88.45 „ „ „cu cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene............................—.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... —.— „ „ transilvane.....................................—.— „ „ croato-slavone................................106.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 100 50 împrumut cu premiu ing..........................................136.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126.50 Rentă de hârtie austriacă............................................88.10 „ „ argint austriacă.......................................88.25 „ „ aur austriacă..........................................109.90 Losuri austr. din 1860 146.25 Acțiunile băncii austro-ungare.......................... 930.— „ „de credit ung............................. 347.75 „ „ „ „ austr........................... 322.— Argintai.....................................................................— Galbeni împărătesei.............................................. 5.56 Napoleon­ d’ori.................................................... 9.41 Mărci 100 imp. germane..........................................57.86 Londra 10 Livres sterling­....................................118.30 Redactor responsabil: Septi iutii Albiul Bursa de Bucuresti. Seminţe Cualitatea per Hect. ■ Prețul per 100 chilogr. !« 13 © O ft Prețul per. 100 chilog delapână delapănă Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 78 78 78 78 74 8.45 8.40 8.45 8.45 8.50 8.45 8 50 8 50 79 79 79 79 79 75 8.55 8.55 8.55 8 60 8.55 8.60 Seminţe, vechi ori noue Soiul dualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela pănă Săci Orz n Ovă Cuc Me Urii iră­c­uruz (porumb) iu că Nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soia n n 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 7.90 6.50 7.15 8 40 7.50 5.05 5— 5.10 8.10 6 85 8— 10— 7 85 5.10 5.05 5.30 si 05 © 2 * © ft Grâu n Cucuruz Ovăs de primă, de toam. Maiu-Inn. Aug. Sept. de primă, de toam. & O Mg Kft 8.35 7.68 5.06 7.45 1 §l a 8.36 7 70 5.08 7.47 Cureul Producte diverse8 o | u dela pănă Sem. de trif.Lucernă ungurească 55.—60.— r franceză—­­­italiană— — n roșie 38—4L­Oleu de rap. Oleu de in rafinat 13.5014 — Uns. de porc dela Pesta 53—63.25© n dela țeară— — l­ Slănină avântată 41 —41.50o Său afumată 51.— 32.50 51 50 93.50 g Prune din Bosnia, în buți— — n (lin Serbia, în saci 11 5011 75 ft Lictar slavon, nou 20.5021 — n bănățenesc --.-----.--£oi Nuci din Ungaria --.----­Gogoși unguresci— — V serbesci— - --­Miere brută 29 —30 -n galbină străcurată 31 —32— Ceară de Rosenau 119. 120. Spirt brut 12.7513—­n Drojdiuţe de spirt 15.2615.75 Cursul pieței din Sibiiu. Din 25 Ianuarie st. n. 1890. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.22 vend. 9.26 Lire turcesci .... • TI 10.50 „ 10.60 Imperiali......................... • n 9.50 „ 9.60 Ruble rusesci .... • n 1.28 „ 1.30 23 Ianuarie. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5*/0 . . 98.*/a —■— Renta română m­ort. 5°/„ . . 98.*/4 —.— „ (Schuldverschreib.) . .------ —.— Oblig, de stat. C. F. R. 6°/0 . —.— —.— Renta rom. (Rur. conv.) 6° 5 . 101 — —.— împrumutul municipal 5°/a . . —.— —.— Scrisuri tune. rurale 7°/0 . . 102.a/4 —.— Scrisuri func. rurale 5°/0 . . 96.90 —• — Idem urbane 7°/0 ..... 105.— —.— „ 6°/0.............................103-„ 5%...................... 93.*/. -.­Banca Naţ. (500 lei vărs. într.) 10.96 —.— Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) 316 —­ —.— Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) 318.— —.— S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) —.— —.— Soc. r. de con. (250 lei vărs.) 112 — -----­Oblig. Casei Pensiunilor . . . 260.— —.— Agio.................................... . 75 —.— Schimb Londra 3 luni.............. 25 35 —.— S cek ....... 25 32 —.— Berlin 3 luni..................122.— —.— „ cek................... 123 80 —.— Paris 3 luni................... 99.55 —.— „ cek........................ 99.80 —.— Viena.................................... . 209 «/« —.— „ 213*/. Agio......................................... —— •—

Next