Tribuna, iulie 1890 (Anul 7, nr. 148-173)
1890-07-22 / nr. 166
Nr. 166 cojocarii ţi preste tot pentru oricine ţine la curăţenie şi sănătate. Fiecare sticlă veritabilă de „Zacherlin“ este prevăzută cu marca de scutire şi cu iscălitura „I. Zacherl“ şi este a se deosebi bine de pragul ordinar de insecte, care se vinde cu cumpăna desfăcut, în cutii, dose, sticle imitate sau în altă pachetare. La cumpărare să se ceară deci expres «Zacherlin“ şi să se bage de seamă la iscălitura „I. Zacherl“ şi să se refuse hotărît orice imitaţiuni. Altcum îndrum la inseratul din Nrul nostru de astăzi Cuptoarele pentru desinfectat. Astăzi toţi savanţii recunosc, că maladiile transmisibile şi infecţioase au drept causa acţiunea microorganismelor veţuitoare, ale căror comunicări de la un individ bolnav la un individ sănătos constitue contagiunea. Din cele mai recente lucrări ale savanţilor, care s-au ocupat cu stadiul microorganismelor, resultă, că mijlocul cel mai sigur, ca să omorîm aceşti germani, este întrebuinţarea căldurii sau a vaporilor de apă. Pentru acest scop oraşul Paris a decis instalarea unui oarecare număr de cuptoare pentru desinfectare, care vor fi puse la dispoziţia publicului. Două din aceste cuptoare pentru dosinfecare, prin ajutorul vaporilor de apă, funcţionează deja în timpul de faţă: unul e anexat la asilul de noapte din strada Châteaudes-Rentiers, deschis numai de un an şi foarte rău primit la început de locuitorii din vecinătate, care credeau, că se aduceau la ei toţi microbii din Paris şi că sfîrşitul lor se apropiase, astăzi nu poate satisface trebuinţele asilului de noapte şi ale populaţiunii celui de al treisprezecelea arondisment decât cu mare greutate. Celalalt e instalat în strada Fessard şi s’a deschis acucd de curând. Preste câteva oile un al treilea cuptor, anexat la asilul de noapte pentru bărbaţi din strada Râcollets, va fi pus la disposiţia publicului. Inaugurarea s’a făcut deja; cele din urmă lucrări de instalare vor fi terminate foarte curând. Consiliul comunal a votat instalarea încă a două cuptoare pentru desinfectare, care vor fi puse la dispoziţia publicului cât mai neîntârziat. Localul, în care sunt instalate cuptoarele pentru desinfectare e împărţit în două compartimente prin un părete de cărămidă şi aceasta pentru a isola cât se poate de complect compartimentul, în care se introduc obiectele infecte de acela reservat obiectelor epurate. Dacă o familie doresce să desinfecteze obiectele, care au servit unei persoane atinse de o maladie contagioasă, e deajuns să se adreseze, fie la primăria arondismentului, unde îşi are locuinţa, fie prin telefon la unul din stabilimentele create de oraşul Paris. O trăsură hermetic închisă, destinată numai pentru acest scop, vine acasă, obiectele se împachetează într-o învălitoare impermiabilă, se pun în trăsură şi se transpoartă la cuptor. După fiecare transport trăsura se desinfectează prin ajutorul sublimatului corosiv amestecat cu apă. La cuptor se iau cu multă rigurositate toate precauţiunile higienice. Descărcarea şi manutenţiunea obiectelor infectate se fac într’un fel de cutie închisă; oamenii, care au fost în contact cu obiectele, care se desinfectează, sânt obligaţi, înainte de a părăsi stabilimentul sau de a pătrunde în localul reservat obiectelor epurate, să treacă printr-un canal prevăzut cu un spălător şi cu un pulverisator, unde îşi schimbă hainele de lucru cu altele curate, în sfîrşit obiectele de rebut provenind din curăţirea camerelor, unde au fost bolnavii, obiectele de pansament, precum şi rămăşiţele şi pravul provenind din descompunerea materiilor organice din stabiliment, se ard chiar pe loc cu ajutorul unui aparat special, a cărui dispoziţie interioară împedecă fragmentele de vată sau cârpă aprinse să se răspândească prin aer. Cu chipul acesta nici un germine nu poate să scape; în fine toate precauţiunile au fost luate spre a se garanta asilul de noapte contra oricărei contaminaţii. Comunicarea se face prin ajutorul unui canal dispus în aşa mod, ca unul din capete să fie negreşit închis, iare celalalt să fie deschis; obiectele aparţinând celor ce vin a se adăposti în asiluri se pun pe un fel de masă şi se desinfectează închizându-se partea deschisă a canalului. Numai atunci se poate deschide ceealaltă parte a canalului şi a se lua obiectele, ca să le ducă la cuptorul de desinfectare. După cum am spus mai sus, desinfectarea obiectelor infecte se face într’un fel de cuptor cu vapori de apă. Recente experienţe au demonstrat, că contrar afirmărilor făcute, în 1881 de d-nii Koch, Gaffky şi Loeffler, există un mare număr de spori de baccilii sau de bacterii, care resistă căldurii uscate sau vaporilor încâlciţi, căci aceşti corpusculi germeni au dealtmintrelea o resistenţă extraordinare ca şi formele adulte ale 1J acestor microphyţi. Astfel acţiunea căldurii uscate, în timp de două oare şi atingând o temperatură de 500° centigrade nu asigură o epuraţie complectă, precând sporii provenind din cărbuni şi din pământul grădinilor, care trec drept cei mai resistenţi, sunt distruşi când îi expunem în timp de zece minute la acţiunea vaporilor atingând temperatura de 110° centigrade, adecă când presiunea e de o atmosferă şi jumătate. Vaporii încălziţi produc acelaşi efect ca şi căldura uscată. Obiectele fiind supuse unei temperaturi mai puţin ridicate, sufer şi mai puţine alteraţiuni. Precând vestmintele de bumbac şi de lână, supuse unei temperaturi de 150° se deteriorează cu mare repeziciune , şederea în vaporii de apă încălziţi în timp de douăzeci minute, maximul timpului necesar pentru a obţine o complectă desinfectare, nu produce alteraţiuni simţitoare. Pentru desinfectarea unui pat complect se plătesc 15 franci. Dar’ primarul arondismentului, în care locuesce persoana ce voesce a-şi desinfecta obiecte contaminate, are dreptul de a micşora acest preţ şi chiar de a dispensa de plată familiile sărace. Actualmente se studiază un proiect de tarificarea obiectelor ; se va plăti un preţ oarecare pentru desinfectarea unei saltele, unui pat, unui chilogram de rufărie etc. „ Voinţa Naţională“. Din public.*) înstiinţare. Direcţiunea institutului de credit şi economii „Someşana“, societate pe acţii în Dej, prin aceasta aduce la cunoscinţa onor. public, că firma numitului institut prin decisul tribunalului reg. din Dej sub Nr. 3989/1890 s’a înregistrat, car’ activitatea ’şi-o va începe în 10 August a. c. st. n. Institutul „Someşana“ cu reşedinţa în Dej (comitatul Solnoc-Dobâca) s-a înfiinţat pe timp de 90 de ani, cu capital social de 50.000 fiorini v. a. plasat în 500 acţii la nume a 100 fl., şi va efectua următoarele operaţiuni: primesce depuneri spre fructificare, escomptează şi reescomptează cambii, dă şi răscumpără împrumuturi hipotecare, împrumută pe obligaţiuni pre lângă garanţi, dă avansuri pe hârtii de valoare, pe bani şi giuvaiere de aur şi argint, cumpără, vinde şi lombardează hârtii de valoare, cumpără şi vinde imobile, primesce deposite prelângă o taxă de îngrijire şi manipulare statorită din partea direcţ iunii (§. 14 din statute). Institutul se va insul a intreprinde aceste operațiuni cu cea mai mare promptitudine și înlesnire. După depuneri va solvi la finea anului de gestiune sau la ridicarea sumelor depuse 5°/o, după sume mai mari și depuse pe timp mai lung de trei ani va solvi şi până la 6°/o, care după sumele împrumutate va încassa interese de 8°/0. Totodată domnii acţionari sunt rugaţi, ca până în 31 August st. n. a. c., conform §-lui 7 din statute, să binevoeascâ a plăti rata a IlI-a de 20% după acţiunile subscrise. Dej, în 31 Iulie st. n. 1890, Ioan Veile, protopop şi vicepreşedinte al direcţiunii „Someşenei“. Dr. Teodor Mihali, advocat şi director executiv. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primesce răspunderea. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 2 August n. Foaia oficială publică un rescript Preaînalt către ministrul-preşedinte, prin care acesta este însărcinat să exprime credincioşilor unguri mulţumită familiei regale pentru dovezire în adevăr mişcătoare de credinţă nestrămutată şi alipire plină de iubire, sosite din incidentul căsătoriei Archiducesei Maria Valeria. Wilhelmshaven, 2 August n. împăratul german a plecat la Ostende. Constantinopol, 2 August n. în Mecca au murit la 27 Iulie 71 şi la 30 Iulie 84 de oameni de holeră. Guvernul a ordonat măsuri corăspun- zătoare de carantină faţă cu pelegrinii, care pleacă de acolo. TRIBUNA Bibliografie. A eşit de sub presă şi se află de vân- zare pe preţul de 30 lei exemplarul: Gedicii români precedaţi de constituţiune şi urmăriţi de legile, regulamentele şi decretele cele mai usuale şi de interes general în vigoare în România. Colecţiune colaţionată cu texturile oficiale, anotată cu trimiteri la legislaţiunile străine, în care îşi au sorgintea, cu corelaţiunea articolelor între ele, cu reproduceri de testuri abrogate şi cu toate observaţiunile necesare pentru corodonarea şi armonisarea diverselor disposiţiuni legislative de C. Şerbescul, licenţiat în drept, advocat din baroul Galaţilor. Un elegant volum în 16 aproape de 2000 pagine legat în pele şi pânză, conţinând întreaga legislaţiune română în vigoare la 1 Iulie 1890. Depositul principal la autor în Galaţi, strada domnească Nr. 1. Comandele se execută franco la domiciliu. Cumpărătorilor de cel puţin 25 exemplare li se bonifică un rabat de 10 la sută, pentru 50 exemplare 15 la sută şi comandele de la 100 exemplare în sus beneficiază de o reducţiune de 20 la sută. Extrase din foi bisericesci si scolastice. I Post vacant: — Un post de profesor la gimnasiul public român gr.-or. din Brad cu specialitatea: linaba maghiară şi latină şi literatura , eventual limba română şi latină şi literatura. Salarul împreunat cu acest post dacă concurenţii au censura,e 800 fl. şi decenalele de câte 100 fl.; în lipsa de censură însă salarul este de 600 fl. Concurenţii au să-şi adreseze petiţiunile lor pănă în 18 August st. v. a. cătră comitetul gimnasial instruite cu următoarele documente: a) că sunt Români de religiunea greco-orientală; b) că au purtare morală bună; c) că au cualificaţiunea prescrisă. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 29 August st. n. imobilele lui loan Borca, în Şemlac, decătră judecătoria cerc. din De 11 a. — 1 Septemvrie st. n. imobilele lui Armin Steiner decătră judecătoria cerc. din Siria. — 2 Octomvrie st. n imobilele lui Gregoriu Simai, în Zau, de cătră tribunalul reg. din Turda. Edicte: — A se insinua pretensiunile în 45 de Zile: — la rămasul după Iova Stoiadinov, Zaria Stancov și Iuliu Moldovan (din Itebea), la tribunalul reg. din Becicher e cu 1 mare. Posturi vacante: — Un post de practicant în drept cu diurnă la judecătoria provincială din Pesta. A se adresa în două săptămâni la autorităţile competente. — Un post de oficial de dare cl. IV., eventual unul de cl. VI. la perceptoratul din Zombor. A se adresa în 14 Z*10 la autorităţile competente. — Un post de concipient de finance la direcţiunea financiară din Zombor. A se adresa în 14 Z'l® 1» autorităţile competente. Călindarul Zilei-22 Iulie (3 August) 1890. Iulian: Maria Magd. Gregorian, Ştefan. Soarele: răsare 4.34, apune 7.37 Buletin meteorologic. Sibiiu, 1 August n. 6 oare dimineaţa. Presiunea atmoaf. In mm.Mediul lunar 715 4 Observată Staţiunile: temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperaturi Direcţia vântului Diferenţa din prevină 728.7 +0.3 +18 0 +27*7+13.6 SSO Ora ţeară, 30 Iulie n. 7 oare dimineaţa feroaiuu. atmoaf. In mm. Tauiperatura Corhiua Vântul direcţia tăria Budapesta . . 764 + 19.6 1N 2 Sătmar . . . 765 +20 4N 2 Cluj .... 764 + 17 0V 2 Orşova . . . 766 +18.2s 1 Timişoara. , . 765 + 19.8— — Arad .... 764 +20.4 sv2 Panciov« 763 +23.0 NV2 Sosiţi în Sibiiu. La 2 August n. Hotel „Neufihrer“. M. Chamarides, medicinist din Viena. A. Hay din Viena. R. Vadász şi Kaufman din Budapesta, comercianţi. Fekete din Orăştie. Mayer din Făgăraş. Hotel „împăratul Romanilor“. Fuchs, comerciant din Alba-Iulia. Wagner, preot din Marpod. I. Sugár, advocat din Cluj. I. Kedves şi L. Herczeg din Şimleul- Silvaniei. D-na Bozimi din Bozim. D-na Rusanak din Șimleul-Silvaniei. Hotel „Meitzer“. Géza Feró, student din Uifalău. 1. Zieterer din Odorheiu Dragonescu din Itrăgășani. Hotel „Habermann“. George Imrich, notar din Chirpăr. D-na Poparad cu familia, fl Io i o ni i c. Filoxera, în viile din comuna Basna din comitatul Târnavei-mici s’a ivit filoxera, din care causă s’au pus sub carantină. —*— întreprinderi industriale în Transilvania. După cum se anunță din Cluj, de present se construesc mori de ferestreu cu vapor în comunele Gilău, Savoia și Agustin. Pe cea dintâiu o construesce firma budapestană Carol Neuschloss şi firul cu un capital de investiţiune de 50.000 fl., pe a doua Mauriciu Egresi şi pe a treia comuna respectivă însăşi. Mai departe se vor construi în Transilvania : o moară mai mare cu vapor în Lechinţa, o nouă moară cu vapor în Drembar şi o fabrică de negreală de scris în Murăş- Oşorheiu. Afară de acea s’a născut o viuă mişcare în Murăş-Oşorheiu pentru construirea unei mari fabrici de postav pe acţii. —#— Regularia transportului de struguri. Ministrul de agricultură reg. ing. a exmis o ordonanţă circulară cătră toate jurisdicţiunile, după care transportarea de struguri se poate face numai pre lângă producerea de certificate dela vicecomitele sau primarul orăşenesc. Tîrgul de oi în Budapesta. In scopul ridicării exportului de oi din Ungaria, ministrul de comerciu Baross, în conţelegere cu cel de agricultură şi cel de finance, a convocat o anchetă. Prin consultările anchetei s-au înlăturat greutăţile ivite în chipul următor: Sumele necesare pentru procurarea de care de transport necesare le-a luat ministrul de agricultură asupra resortului său. Ministrul de comerciu a acordat favoruri de transport, care să uşureze deoparte transportul de oi vii la Budapesta, care de altă parte transportul de carne în Francia; mai departe va dispune construirea liniei ferate de la abatoriu până la gară. Capitala dă pentru clădirea punţii de tăiat 25.000 ft. Preţul de tăiat se va computa cu 5 cr. Vama tîrgului şi taxa de păşunat pentru o oaie se va reduce dela 7 cr., respective dela 3 cr. la 1 cr. ; în fine capitala va înlocui vama de pardoseală. Ministrul de finance a acordat întreprinderii favoruri în ce privesce darea de consum. —*— Recolta în România. După cumi se scrie din Bucuresci lui „Pester Lloyd“ cu datul 28 Iulie n., secerișul în România e pretutindenea terminat și resultatul se poate extina în general ca mediocru bun. Mai cu seamă însă în Moldova recolta grâului e excelentă. La şesuri oreşul şi în parte şi orzul au suferit de vânturi. Cu toate aceste paguba causată prin vânturi e mai mult ca acoperită prin aceea, că starea cerealelor în şesul Bărăganului a fost în estan extraordinar de bună. Deasemenea şi în Dobrogea atât recolta cerealelor, cât şi plantele de nutreţ nu lasă nimic de dorit. Deşi prin multe părţi ale României se simte lipsă de lucrători, totuşi trierul a înaintat aşa de mult, că pe lanurile libere s’a început deja aratul de toamnă. Porumbul semănat timpuriu stă foarte excelent şi se speră, că în estan recolta porumbului va fi foarte timpurie. Porumbul semănat târziu a suferit pe alocarea de căldura cea mare, dar’ cu toate aceste promite o recoltă bună, și mai cu seamă în Moldova o recoltă excelentă. Starea viilor e foarte neegală. —*— Banca engleză a suit în 31 Iulie discontul la 5%. Prețul mărfurilor. Piaţa din Mediaş, 31 Iulie. Grâu, hectolitrul fl. 5.— pănă fl. 5.30; grâu mestecat fl. 4.50 pănă fl. 5.— ;Scara fl. 3.50 pănă fl. 4.— ; prejul fl. 3.50 pănă fl. 4.—; ovesul fl. 2.80 pănă fl. 3.—; cucuruzul fl. 4— pănă fl. 4.25; seminţa de cănepă fl. 4.— pănă fl. 4.25; cartofi fl. 1.25 pănă fl. 1.50; mălaiul hectolitru fl. —.— pănă fl. 11.—; mazerea fl. 5.— pănă fl. 5.20; fasolea fl. 4.- pănă fl. 4.20; lintea fl. 4.— pănă fl. 5.20; chiminul (sScăreaua) fl. 36.— pănă fl. 40.—; sSubrut 100 chilogrami fl. 20.— pănă fl. 24.—; lumini de său vărsate fl. 36.— pănă fl. 40.—; unsoarea de porc fl. 60.— pănă fl. 65.—; slănina fl. 52.— pănă fl. 60.—; cânepa fl. 36.— pănă fl .38—; fena fl. 1.— pănă fl. 1.30; săpunul 100 bucăți fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită chilo — pănă 40 cr.; carnea de vițel 32 pănă 40 cr.; carnea de porc 44 pănă 48 cr. Tîrflul de rîmători în Steinbruch. în 31 Iulie n. s’au notta: unguresci bătrâni grei 45.— cr. pănă 451/« cr., unguresci grei tineri 47.— cr. pănă 481 /„ cr. de mijloc 46 cr., pănă 471 2 cr., ușori 44— cr., pănă —.— cr., marfă țgrăneacă, grea —.— cr. pănă 45.— cr., de mijloc 44.— cr., pănă 54.*/, cr., ușoară 42.— cr., pănă 45% cr., românesc!, de Bakony grei 43.— cr., pănă 45.//a cr., transito de mijloc —.— cr., pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sârbesci grei —.— cr., pănă —.— cr., transito de mijloc 47.— cr., pănă 48.— cr., transito uşori 47.— cr., pănă 47. ‘/2 cr., îgrăşaţi cu ligindă —.— cr., pănă —.— cr., per 4% cumpăraţi dela gară. Pag. 663 BU 'sii da mârlan din Budapesta dela 31 Iulie 1890. Cursul pieţei din Sibiiu. Din 2 August st. n. 1890. Hârtie-monetă română . Camp. 9.16 vând. ‘1.20 Lire turcesci.......................... „ 10.40 „ 10.60 Imperiali..................................... „ 9.80 „ 9.40 Ruble rusesci........................... „ 1.34 „ 1.86 Bursa de Budapesta. Din 31 Iulie st. n 1890. Renia de aur ung. 6°/a......................................—.— e n „ „ 4°/„.........................................102.20 „ „ hârtie „ 5»/«............................................10 împrumutul căilor ferate ing...............................115 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)...............................................................97.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)......................................................112.— Bonuri rurale ing.......................... .... 89 40 „ „cu cl. de sortare .... —•— „ bănățene-timișene .................—■— „ „cu cl. da sortare .... —•— „ „ transilvane...................................................... „ „ croato-slavone....................................104 - Despăgubire pentru dijma ung. de viu . . . ..— Obligațiunile desp. regaliilor................................97.— împrumut cu premiu ing............................................139.50 Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.60 Renta de hârtie austriacă...................................... 88 26 „ „ argint austriacă ... .... 89 60 „ „ aur austriacă.........................................108 75 Losurile austr. din 1860 .............................................. .— Acțiunile băncii austro-ungare............................. 980 — „ „ de credit ung.......................• 862 60 „ „ „ „ austr........................... 305.30 Scrisuri foneiare ale institut. de cred. și economii „Albina“ ... ............................................102.— Argintul ... ...........................................—Galbeni împărătesei................................................. 5.51 Napoleon d’ori........................................................... 9.21 Mărci 100 imp germane.............................................66.70 Londra 10 Linvres sterlingi.........................................116.00 Bursa de Viena. Din 31 Iulie st. u. 1890. Renta de aur ung. 6°/0.................................... ..— „ „ „ „ 4%...........................................102.15 „ „ hârtie „ 6*/.......................................91.70 împrumutul căilor ferate ing.....................................116.80 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (1-a emisiune)........................... ... 97.70 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) ........................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................111 75 Bonuri rurale ing..........................................................83.30 „ „ „cu cl. de sortare .... —.— „ „ bănățene-timișene.............................—.— Bonuri rurale „ cu cl. de sortare......................—.— „ „ transilvane........................................—. — „ „ croato-slavone.................................- . — Despăgubire pentru dijma ung. de vin ...------împrumut cu premiu ing...........................................139.80 Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.80 Rentă de hârtie austriacă................................. 88.40 „ „ argint austriacă .....................................89.60 „ „ aur austriacă...........................................108.80 Losuri austr. din 1860 ...................................................... Acțiunile băncii austro-ungare........................... 982.„ „de credit ung.............................. 352 75 „ „ „ „ austr............................. 30660 Argintul...................................................... . . —.— Galbeni împărătesei................................................. 5.49* Napoleon d’ori...................................................... 9.21 Mărci 100 imp. germane............................................66.70 Londra 10 Livres sterlingi......................................116.95 Bursa de Bucuresci. Seminţe I“ II Braţul per 100 chilogr. dala P&U& ® o 3» Preţul pr 100 dino dele P&H& G r fl u Bănăţenesc nou Grâu dela Tim. vechiu * „ „ nou Grâu dela Pesta vechiu * „ » “o« Unguresc de Nord 74 78 78 78 78 74 7.26 7.20 7.40 735 79 79 79 79 79 7 35 7.80 I 76 I -7 50 7 45 Soiuinţe, vechi ori trier Soiul dualitatea per fleet. Secară Ore Ovâs Cucuru( fporumb) Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soin 70—72 60—62 02—64 64—60 39—41 75 73 Preţul per 100 chilogr. dela j p&nf 6.85 5.50 6.50 5 55 5.45 0 10 5.75 7 75 5.61 5.50 Grâu n Cucuruz Ovăs de primă, de toam. Iul.-Aug. Aug.-Sept. de primă, de toam. o OS «g 7.31 6.91 5.51 5 51 6.48 d 15 il i1 7 33 6 93 553 5.58 6 f 2 6.17 Curaui Producte dhartr S o i u dt)U p&t'fi Sen. de tril. Lucerna migmească 44 —48 franceză— n italiană— — n roşie 32 —84 Oleu de rap. Oleu de in rafinat 33 —84 -Uns. de pore dela Pesta 51.-51 50o p dela ţeară & Slănină avântată 39 5040 -o n afumată 50.—51 -ä© Său 35.-86. 5 Prone din Bosnia, în baţi ---. -— Z n din Serbia, în saci— --- -P. Lietar slavon, nou bănățenesc ---.-----_--„ ---.-----.--«-Os Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — sârbesci— Miere brută ----TJ galbină străcurată — -Ceară de Rosenau 120. 126. Spirt brut 14.—14.25 n Drojdiuţe de spirt 14.7515.26 31 Iulie n. — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 5/0 . . Renta română amort. 6“/0 . . „ (Schuldverschreib.) . . Oblig, de stat. C. F. R. 6°/0 . Renta rom. (Rnr. conv.) 6"/0 . împrumutul municipal 5°/0 . . Scrisuri fine. rurale 7°/0 . . Scrisuri fine. rurale 5% . . Hem urbane 7°/0...................... „ 6°/o................. „ 6%................. Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor. . . Agio........................................... Schimb Londra 8 luni........................... „ cek................................ Berlin 3 luni........................... „ cek................................ Paris 3 luni................................ „ cek...................................... Viena........................................... fl .................................. Agio................................ .......................................... Redactor responsabil: Septimiu Albini. Cassa Ultim 103 25 — 99.— — 100% 104% 97.90 105 — 104- 95% 12.03 343/, 347.— 119* — 204.—