Tribuna, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 249-273)
1890-11-25 / nr. 269
Nr. 269 nea pe căila ferate în mai multe locuri este întreruptă. * Tăierea pomului cu ajutorul electricității este lucrul cel mai nou, de care se folosesce un inteligent specialist din Berlin cu ocasiunea frisatului. Această procedură, care a făcut mult svon în Englitera, nu numai că este plăcută, dar este şi folositoare pentru cap şi păr, deoarece prin ea se împedecă căderea şi încărunţirea părului. * Prognosa timpului Pentru cailele viitoare este prevăzut un timp noros, uscat şi rece. Un nou inimic al viţei. (Urmare şi fine.) Pentru ca în aplicarea apărării descrise mai sus pe scurt se ajută proprietarii de vii nu numai prin darea îndrumărilor necesare, ci şi prin uşurarea posibilă a procurării aparatelor trebuincioase de apărare ; totodată am făcut disposiţiuni şi în privinţa aceea, ca cei interesaţi să-şi poată procura cât mai uşor şi cu un preţ cât mai ieftin materialul necesar la procedura amintită, precum şi aparatele pretinse la aplicare, adecă peatră vânătă şi aparatele de stropit acomodate, ca nu cumva să vină iarăşi asupra lor necesitatea aceea păgubicioasă observată de repeţite ori în anii de mai înainte, că, neîngrijindu-se din vreme de aparatele de lipsă la apărare, au fost siliţi să se mulţumească cu articli de calitate slabă, procuraţi în momentul din urmă de multe ori cu preţuri îndoite. Tocmai de aceea ministrul până la ulterioare disposiţiuni a însărcinat firma Alfons Szavost (V. Arany János utcza Nr. 11.) cu aceea, ca să servească publicului în direcţiunea arătată. Firma numită, a măsurat mandatului, s’a declarat gata, şi respective a luat asupră-’şi obligămentul, că peatra vânătă trebuincioasă la apărarea arătată o va servi interesaţilor — în calitate de clasa primă cu 40 fl. matametrică (100 chilogr.). Mai departe tot această firmă s’a angageat şi la aceea, că stropitoarea de marseillia, care atât în privinţa construcţiunii, cât şi a materialului ei, cu un cuvânt în toate privinţele, s’a dovedit a fi pe deplin acomodată (al cărei preţ original de procurare în Francia e 39 franci), la însărcinarea acestui minister, o pune la dispoziţia celor interesaţi cu 18 fl. bucata, aşadară cu un preţ foarte favorabil. Referitor la peatra vânătă se observă, că firma numită a depus la acest minister mustra materialului de prima calitate ce are a-l furniza, și a dat garanţa, că va servi comandatorilor numai marfă asemenea mustrei depuse, va săibă după specialitate de calitate bună de prima ordine. în privința aparatului primit la însărcinarea acestui minister, care aparat va fi a se extrada din partea firmei numite în preţul de mai sus statorit de aici, prin urmare fără nici un câştig sau provisiune pe partea aceleiaşi firme, — pentru orientarea celor interesaţi se observă, că pe basa experimentelor practice specialistice făcute cu atari aparate cunoscute pănă acum, s’a dovedit, că aparatul recomandat, stropitoarea de marseillia, dată cu preţul arătat mai sus, nu numai că e mai ieftină decât toate celelalte aparate de această natură ce sânt pănă acum în comerciu (care de present se vând de cătră comercianţi cu mult mai scumpe), dar, totodată şi în privinţa construcţiunii era una dintre cele mai acomodate. Se observă în fine, că firma numită a primit obligămentul şi în privinţa aceea, ca în cazul cumpărării cu contract anticipat pentru cantităţi mai mari, e aplecată a da rabate proporţionale ulterioare din preţul galiţei (peatră vânită) cu deosebire reuniunilor agricole, tovărăşiilor de apărare sau comunelor, care se ocupă cu cultura viilor la cumpărări mai mari adunate de ele. Ministerul reg. ing. de agricultură, cel mai uşor de a trece pe lumea ceealaltă. Dacă plătesci un vin, îţi spun ce am descoperit. — Plătesc, numai să fie ceva bun. — Am citit, că o closă mare da morphină te face să adormi de un somn aşa de adânc, încât uiţi să te mai scoli. Copistul asculta cu aviditate aceste vorbe. El plăti vinul promis şi plecă acasă. După câteva tr.ile, la 21 c. Krizki fu găsit mort în patul seu. El îşi procurase nu se scie în ce mod o closă mare de morphină şi o beuse disolvată într’un pahar cu lapte. După zimbetul ce se vedea pe buzele mortului, se poate deduce, că moartea nenorocitului copist fusese într’adevăr lipsită de suferinţe. (Beţia de eter.) Irlandezii sânt de părere, că spirtul e prea scump şi s’au apucat să se îmbete cu eter, care e mult mai ieftin; ba încă se îmbată într’un chip mult mai deplin decât cu spirtul. Un singur fabricant din Dublin expedează într’un an, la Belfast, pentru usul debitelor de eter, 20 de mii de litri de acest venin de curând inventat. Un singur debit vinde trei mii de litri. Cu cât mai puţin costă eterul, cu atât se măresce consumaţia lui. Acum se vinde ocaua 85 de bani. Aşadar, beţivii irlandezi pot să se îmbete foarte ieftin. Piarele locale povestesc, că eterul a pătruns şi prin sate, şi ţeranii, care nu beuseră niciodată spirt, beau acum eter, în giurul satelor miroasă numai a eter. Doctorii prevăd deja o boală nouă causată de consumaţia eterului. (Varietate hazlie.) în salon. O fetiţă plânge de durere de măsele. — Nu mai plânge atâta, îi spune mama ei, că o să-’ţi treacă. — Da, dacă ’mi-aş scoate dinţii în fiecare seară, ca tine, şi ’i-aş pune în apă rece! VARIETĂŢI. (O moarte uşoară.) „M’aş omorî“,jicea adeseori copistul Vincenţie Krizki din oraşul Ralsk, „dacă aş găsi un mijloc uşor de sinucidere“. „Aş putea să-’mi trag un glonţ în cap, să-’mi vâr un cuţit în piept, să-’mi taiu gutui cu un briciu, să mă spânzur, să mă arunc prin fereastră, să mă înec, dar’ morţile aceste ’mi-a a par toate prea violente. Dacă ultima agonie n’ar ţine decât o singură clipă, clipa aceasta trebue să fie grozavă şi n’am curagiul să trec printr’însa“. Amicii lui Kriţki rîdeau de obiceiu, când candidatul morţii le desvolta teoria sa asupra sinuciderii, sau, ca să-’şi bată joc de nenorocitul tinăr, îi propuneau modurile cele mai excentrice de sinucidere. — Krizki,zise deunăzi unul dintr’înşii, am găsit ceea ce cauţi; am descoperit chipul din public.*) Invitare. La însărcinarea dlui preşedinte al reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului, învit prin aceasta pe p.t. membri din comitetul central al numitei reuniuni la şedinţa ce se va ţine Marţi, la 27 Noemvrie (9 Decemvrie) 1890 ,pare seara în localităţile „Asociaţiunii transilvane“. Sibiiu, 6 Decemvrie 1890. Victor Tordăşianu, secretar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primesce răspunderea SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Cluj, 6 Decemvrie n. (Telegramă particulară.) „Nunta din Văleni“ a fost aseară fluierată în teatrul de aici. Poliţia s-a purtat brutal. Tinerii români au fost arestaţi şi bătuţi. Budapesta, 6 Decemvrie n. Comisiunea financiară a acceptat propunerea referentului şi a luat hotărîrea, ca cererea fabricei de arme pentru înapoierea penalului de 200.000 fl. să se predee guvernului fără nici o observare. Belgrad, 6 Decemvrie n. Natalia a trimis ieri Scupcinei memorandul cu privire la raporturile dintre ea și regele Alexandru. Berlin, 6 Decemvrie n. Corăspuntjetor propunerilor representanţilor, magistratul a luat hotărîrea, de a adresa cancelarului imperiului o petiţiune pentru deschiderea graniţei austro-ungare pentru exportul vitelor precum şi pentru reducerea vămurilor pe cereale. Luxemburg, 6 Decemvrie n. Camera e convocată pe Marţi spre a primi jurământul marelui duce. Londra, 6 Decemvrie n. Deputaţii irlandezi s-au presentat la Gladstone, care a dorit să confereze cu Parnelliţii numai cu privire la cestiunea poliţiei irlandeze şi la resolvarea Gestiunii de proprietăţi. Sofia, 6 Decemvrie n. Agentul serbesc a fost provocat a se declara, de ce a însoţit la gară pe princesa Clementina. Provocarea s-a făcut, decese, la întervenirea diplomaţiei rusesci. Cluj, 6 Decemvrie n. în decursul representării dramei „Nunta din Văleni“, publicul românesc a înscenat o demonstraţiune, şi în momentul, când s’a ridicat cortina s’a iscat colosale fluierături şi sbierături. Poliţia a intervenit. TRIBUNA Bibliografie A apărut de sub tipar în editura librăriei Socec & Comp. „ Amintiri din pribegia după 1848. Nouă scrisori cătră V. Alexandri de Ioan Ghica. Se află de vânzare la toate librăriile din România. Preţul 6 lei, I. Gr. Valentineanu,fiara 81, a dat la lumină un interesant volum întitulat: „Cugetări, Maxime, Proverbe şi Anecdote“ conţinând şi mai multe cântece naţionale şi patriotice culese din toate judeţele României. Preţul exemplarului 2 lei. De vânzare la autor. B. B. Secureanu, directorul şi institutorul şcoalei primare pe băieţi Nr. III, din col. de Roşu, a scos de sub tipar „ Prescurtare din istoria Românilor“, ilustrată cu 43 de figuri de domni şi doamne şi aprobată de ministerul instrucţiunii român pentru şcoalele primare de ambele sexe. Se află de vântare la principalele librării din Bucureşci, cum şi la autor în strada Frumoasă Nr. 23. Preţul unui exemplar este 80 de bani, iare rabatul este de 30 la sută. Extrase din „Budapesti Közlöny“ Licitaţiuni: — 16 Decemvrie st. n. imobilele văduvei N. Vărguţa decătră tribunalul reg. din Arad. — 30 Decemvrie st. n. imobilele lui Iosif Zéh decătră judecătoria cerc. din Verşeţ. — 30 Decemvrie st. n. imobilele lui Mihail Csúszó în Kis-Orosz, decătră tribunalul reg. din C h i c h i n d a-mare. Edicte: — A se însinua pretensiunile în 45 defile: — la rămasul după Catarina Hartrich născută Brandscher (din Uifaleu), loan Broser, Catarina Zacharie nasc. Hanek și Mihail Kanndert (din Lechința), Torna Steiner (din Iaad), loan Bokesch (din Vermeş) și Cata Adam nasc. Csöff (din Ferihaza), la tribunalul regesc din Bistriţă. Călindarul zilei 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1890. Iulian, Ecaterina. Gregorian : Ambrosie. Soarele: răsare 7.25, apune 4.12 Buletin meteorologie, Sibiiu, 6 Decemvrie n. 7oare diiineaţa Din ţeară 4 Decemvrie n. 7 oare dimineaţa Sosiţi în Sibiiu La 6 Decemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Schmid, Berber şi Taussig din Viena. Horovitz din Cluj, comercianţi. Hotel „împăratul Romanilor“. Szigethi şi Albert Donis din Loamneş. Iuliu Roth, voiageur din Brün. Wilhelm Jurinus, voiageur din Budapesta Szentpăteri, mediu de regiment din Murăş-Oşorheiu. Presiunea atruosf. Iu mm. tMediul lunar 727.1 Temperatura după Celsius • Direcţia vântului Diferenţa din Maximul şi minimul de terapertstulfă *718.8 —2.9 +42 -t-8.6+4.2 j ssp Staţiunile: Bre» ■-■.si amor/-,. T-'rnp ra- U...v ' '.'pire. Vftntui tări» Budapesta 757 + 2 0 1— — Sat. mar 773 + 5.4— — Cluj . 760 + 1.6 sv1 Orsov— +3.3N 1 Timişoara— — — — Arad ... 760 +5.1 SO Panciova . . 759 +2.7s 14 Teatru orăşenesc în Sibiiu. Duminecă, 7 Decemvrie 1890. t^jg** Representaţiune de după arneadi cu preţuri foarte reduse. „Von Stufe zu Stufe“. Piesă poporală cu cântece şi joc în 5 tablouri de Hugo Müller. Musică de Pranisc Roth. Seara: Abonament V. Representaţia 5. „Die Gigerin von Wien“. Pusă în 4 acte de Wimmer. Abonament V. Representaţia 6. Luni, 8 Decemvrie 1890: „Orpheus in der Unterwelt“ Operetă comică în 4 acte de I. Offenbach. Preţul mărfurilor Piaţa din Sibiiu, 5 Dec. Grâu, hect. 76 pănă 82 chilo fl. 5.40 până 60, grâu mestecat 70 pănă 4 chilo fl. 4.0 până 5.10, săcara 70 pănă 75 chilo fl 3.80 pănă 4.20, orz 62 pănă 66 chilo fl. — pănă fl. , oves 42 pănă 50 chilo fl. 2.20 pănă fl. 2.80, cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3.80 pănă fl. 4.20, mălaiul 78 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă fl. 4.cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.10 pănă fl. 1.30, semență de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 9 pănă fl 10.— mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă 5 50 lintea 78 pănă 82 chilo fl. 8.— pănă fl. 9.— fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.- pănă fl. 4.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 11.40 pănă fl. 14.80, făină Nr. 14. 15.— , Nr 3 fl. 14.50, Nr. 5 fl. 13.60, slănină 100 chilo fl. 49.— pănă fl. 48.—, unsoare de porc fl. 50.— pănă fl. 54.—, său brut fl. 20.— până fl. 22.—, său de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.—, lumini turnate de săn. fl. 38.— pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă fl. 30.—, fen 100 chilo fl. 1.10 pănă fl. 1.50, cânepă fl. 33.— pănă fl. 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3.— pănă fl. 3.25, spirt p. 100 L. 00 50 pănă 51 cr., carnea de vită chilo 40 cr. până 42, carnea de viţel 30 pănă 40 cr., carnea de porc 42 pănă 46 cr., carnea de berbece 22 pănă 26 cr., ouă 10 cu 30 pănă 32 cr. Piaţa din Mediaş, 4 Dec. Grâu, hectolitrul fl. 5.— pănă fl. 5.60; grâu mestecat fl. 4.— pănă fl. 4.40 săcara fl. 3.80 pănă fl. 4.—; orzul fl. —.— pănă fl. —.—; ovăsul fl. 2.40 pănă fl. 2.60; cucuruzul fl. 3 30 pănă fl. 3.50; semența de cânepă fl. 3.— pănă fl. 3.50; cartofi fl. 1.— pănă fl. 1.50; mălaiul hectolitrul fl. —.— pănă fl. 12.—; mazărea fl. 4.— pănă fl. 4.25; fasolea fl. 4.50 pănă fl. 4.60; lintea fl. — .— pănă fl. —.—•; chiminul (secăreaua) fl. 36.— pănă fl. —.—; seu brut 100 chilogrami fl. 8.— pănă fl. 20.—; lumini de seu versate fl. 36.— pănă fl. 40.—; unsoarea de porc fl. 60.— pănă fl. 63.—; slănina fl. 36.— pănă fl. 52.—; cânepa fl. 36.— pănă fl .40—; fânul fl. 1.10 pănă fl. 1.30; săpunul 100 bucăți fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul pro 100 L. °/0 fl. 52 pănă fl 5 cr.; carnea de vită chilo — pănă 36 cr. ; carnea de vițel 24 pănă 40 cr., carnea de porc pănă —44 cr., oue 9 cu 30 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 4 Dec. n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 42‘/2 cr. pănă ■‘3— cr., unguresci grei tineri 43l/2 cr. pănă 44— cr. de mijloc 44— cr. pănă 41 */2 cr., ușori 441/2 cr. pănă 45— cr., marfă țerănească grea —— cr pănă —.— cr., de mijloc 42— cr. pănă 43— cr., ușoară 37— cr. pănă 39.— cr., românesci, de Bakony, grei — cr. pănă------cr., transito grei, ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc---------cr. pănă------cr., transito uşori---------cr. pănă---------cr., transito sdrbesci grei 41-1/2 cr. pănă 43— cr. transito de mijloc 41— cr. pănă 42— cr., transito uşori 37— cr. pănă 40— cr., îngrăşaţi cu cucuruz — cr. pănă — cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr., pănă —.— cr. per — cumpăniţi dela gară. E v. o ii o m ! Comisiunea pentru crescerea vitelor a comitatului Sibiiu va ţine la 91. e. n., 11 oare a. m., o şedinţă în sala casei comitatului. —*— Fabrica de celuloză din Braşov ţine în curând o adunare generală, spre a hotărî asupra urcării capitalului de acţii de la 750.000 fl. la un milon. îmulţirea capitalului a devenit necesară prin construirea plănuită în stil mai mare a stabilimentului. —m— Comisiunea filoxerică ungară a ţerii a ţinut Mercuri, în 3 Decemvrie n., precum citim în „Pester Lloyd“, o şedinţă sub presiden ministrului de agricultură contelui Andrem Bethlen, în care s’au desbâtut asupra mai multor puncte. Desbaterea a dat următorul resultat: La punctul prim majoritatea membrilor s’a exprimat, că ar fi de dorit a renunţa pe timp de un an la importul de viţă de vie. în timpul acesta boala de pământ „Blackrot“ ce grasează în Francia va pute fi studiată de aberuntul de specialişti şi resultatul acestor studii se va presenta la timpul seu comisiunii. Ministrul Betien a pus în pespectivă, că în anul viitor va trimite în Francia oameni de specialitate competenţi pentru studiul cestiunii, de care e vorba. Trecând la punctul al doilea, s’a accentuat în unanimitate, că reformele de şcoală proiectate sânt corecte şi comisiunea va saluta cu bucurie realizarea cât mai în grabă a reformelor puse în perspectivă. Mai departe a declarat comisiunea, că înfiinţarea de asociaţiuni de scutire ţine de oportună şi la loc şi consimte cu modul organisaţiunii asociaţiilor, ea adecă acele să se înfiinţeze după ţeri şi să se grupeze în tovărăşii după ţinuturi; comisiunea consimte mai departe cu acordarea de tot felul de subsidii, precum ajutoare în bani, împărţirea de viţe, oferirea gratis de carbon sulphid etc., precum şi conferirea de premii în scopul promovării colonisaţiunii. La punctul 4 s’a pronunţat comisiunea,ea intreprinziătorilor privaţi pentru plantarea de vii în nisip, afară de favorurile de dare și șirările de transport pentru viţe, acordate de către stat, un ajutor direct din partea statului nu ar fi motivat. Mai departe comisiunea concede în principiu, ca teritoriile nesipoase situate mai departe de regiunile muntoase nimicite prin filoxeră, să se planteze cu vițe de vite prin colonisarea unei părți a poporațiunii viticole. Privitor la punctul 5 comisiunea exprimă dorința, de a se face disposiție, ca carbonul sulphid să se afle totdeauna în cantitate corespunzătoare și stropitoarele în stare bună. Pag. 1077 Bursa de raarturi am Budapesta dela 4 Dec. 1800. Curau pieței din Sibiiu. Din 6 Decemvrie st. n. 1890. Hârtie-monetă română . Camp. 9.02 vând. 9.10 Lire turcesci r. 10.30D 10.40 Imperiali...................... 9.25n 9.3o Robie rusesci . * n 1.32 5» 1.34 Bursa de Budapesta. Din 4 Dec st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0 .................................— „ * n v 4»/„............................... 102 35 „ „ hârtie „ 5%.......................................99.70 împrumutul căilor ferate ung................................113 50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune)........................................................ 96.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................................................111_____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune)...................................................................... Bonuri rurale ing.......................... .... 89 25 „ „ cu el. de sortare . . . . „ bănuțene-timisane ...................... „ „ cu el. de sortare . . . . , transilvane...................................... „ „ croato-slavone.................................104 — Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . .. Obligațiunile desp. regaliilor.......................................95.50 împrumut cu premiu ung............................................138.75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 127.75 Renta de hârtie austriacă ...... 89.— „ „ argint austriacă ... .... 89 — „ „ aur austriacă ........ 107 75 Losurile austr. din 1860 ........ 145.Acţiunile băncii austro-ungare........................... 978.— „ „de credit ing. .. . . . . • 359- „ „ „ „ austr/......................3)3.40 Scrisuri fonetare ale institut. de cred. și economii „Albina“ ... ............................................102.— Argintul ... ..............................................— Galbeni împărătesei..................................... 6 43 Napoleon d’ori.......................... 9.03 Mărci 100 imp. germane.............................................56.60 Londra 10 Linvres sterling......................................115.20 Bursa de Viena. Din 4 Dec. st. n. 1890. Renta de aur ung. 6°/0................................ . . n n n r> 4 °/„ ...................................... „ „ hârtie „ 5% ...................................... Împrumutul căilor ferate ing. ...... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune)........................... ... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune) ...................................................... Bonuri rurale ing...................................................... „ „ „ cu cl. de sortare . . . . „ „ bănăţene-timişene........................... Bonuri rurale „ cu cl. de sortare...................... „ „ transilvane ................................. „ „ croato-slavone............................... Despăgubire pentru dijma ung. de vin. . . . împrumut cu premiu ung..................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin , . Renta de hârtie austriacă................................ „ „ argint austriacă . . . .... „ „ aur austriacă . ................................. Losuri austr. din 1860 ...................................... Acţiunile băncii austro-ungare ...... „ „de credit ing.................... . B n ra austr....................... Argintul...................................................... . . Galbeni împărătesei..................................... Napoleon d’ori ........................................... Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livres sterling ....... Pentru redacţiutie responsabil: Andrei 11 Italies. Bursa de Bucuresci. 102.50 99.55 113.50 96.— 110.50 89.10 104.— 138.75 128 20 69.50 89 45 107.60 145 25 980 — 359.50 303.50 5.47 912 56 57. 115,26 Seminţe c5 • ® CJ la 1 -1 o. Preţul per 100 chilogr.I s 1w p o O O. Preţul p 100 din doi»până dela pftip Or A u Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa nou Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. nou „ „ Baclea nou Grâu ung de Nord 74 74 74 74 74 74 — — 75 75 75 75 75 751— seminţe, rochi ori xip.ie Soiul Oualitatea per Hect. Prețul per 100 chilogr. dela 1 pAnfl Secara Or 7. OvSs Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de absolu 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 7.25 66 1 7 10 7.80 7.—6 65 5.7 7.25 7 45 6.90 7 60 8.75 7 35 6.75 6.86 7 75 ai in r. pe termin. Grâu n Cucuruz. Ov&s n de primă, de toana. Maiu-Iun. de primă, de toam. O Tj! Mg Fh & 7.99 6.22 7.17 Oc si ga p V ° «t a 8 Oi 6.21 7 19 Cursu delaP Sem. de trif. Lucerna ungureasca 40 —45.r. franceză— -n italiană— — n roșie 42-60.O leu de in Oleu de rap. rafinat 34. —34 Una. de porc dela Pesta 52 50 2 75S n dela teară— Slănină sventată 42 50430 P W afumată 5 ).-51.— 13 Său 37.-28 — g Prune din Bosnia, în buți --.—---. ' n din Serbia, în saci 25 -25 21 p. Lictar slavon, nou bănățenesc 24.5015 50 n --£ Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — n serbesci— -Miere brută --.---— n galbină străcunată 26 -29 — Ceară de Rosenau 126 Spirt brut 15.7516 •1. Drojdiuțe de spirt 17.5018 4 Dec. n. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 101----.-- Renta română amort. 5°/0 . . 98A/S ---.-- „ (Schuldverschreib.) . . —.--Oblig, de stat. C. F. R. 6°/,. . ---.-----.- Renta rom. (Rnr. conv.) 6+ . 100----.-- împrumutul municipal 5°/0 . --.----.--Scrisuri tune. rurale 7°/0 . . 103.V« --.--Scrisuri tunc. rurale 6«/s . . 100,— -Meni urbane 7°/o ..... 104 — --.--. 6 °/....................... 103 — ---.--- 3°/o...................... 97. V« --.--Banca Naț. (500 tei vărs. într.) 13.82 --.--Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers.)— --.--Soc. de Asig. Nat. (200 lei vers.) ---.--- Soc rom. de reasig 113.— --.--Soc. r. de con. (250 lei vărs.) --. — ---.--Oblig. Cassei Pensiunilor. 270----.--Agio , ................................ . Schimb --.----.--Londra 3 luni ...... ---.-----.--„ cek ... . . --.-----.--Berlin 3 luni ..... ---.-----o--o cek.................................— --.--Paris 0 luni --.----,--„ cek...................................... --— Viena........................................... -----.----.--Ap’in .—