Tribuna, septembrie 1891 (Anul 8, nr. 194-217)

1891-09-26 / nr. 214

Pag. 854 REVISTA POLITICA. Sibiiu, 25 Septemvrie st. v Din parlamentul maghiar. In şedinţa de alaltăieri a casei deputaţilor din Budapesta s-a votat proiectul de lege despre creditele complementare la cheltuelile comune şi cel despre cercetarea obligatorică a armelor de foc. Pe urmă la propunerea ministrului de finance s’a hotărît ca regularea dreptului de pensiune al stenografilor casei să fie amânată, pănă când se vor regula emolumentele funcționarilor de stat peste tot. Consecvențele caletoriei Monarchului în Boemia. După o expunere oficioasă signalisată din Vena aceste ar fi următoarele : După ce guvernul contelui Taaffe a isbutit să învingă greutăţi cu mult mai mari, sigur nu se va speria de pedecile care le pun Cehii tineri înaintea transacţiunii ceho-germane. Contele Taaffe după călătoria împăratului consideră de cea mai proprie misiune a sa realizarea transacţiunii sub toate condiţiunile. Se asigură, că acestor vederi ale cercurilor guvernului corăspund cuvintele, care le-a rostit Monarchul faţă cu conducătorii Germanilor din Boemia, cuvinte despre care încă nu a pătruns nimica în publicitate. Contele Taaffe rămâne conducătorul politicei austriace şi programul seu va domina viitorul. In acest program desvoltarea culturală şi materială a imperiului stă deasupra; fanaticii clericali tot atât de puţin au să aştepte dela dînsul, ca şi creştinii socialişti, care poartă răsboiu contra vieţii economice moderne. Irányi înaintea alegătorilor. Dumineca trecută şeful kossuth-iştilor Daniil Irányi ’şi-a ţinut darea de seamă înaintea alegătorilor sei din Bichiş. Despre atitudinea în viitor a partidului seu nu a zis nici un cuvânt. Relativ la proiectele desbătute în sesiunea expirată a accentuat, că la proiectul despre reforma comitatelor s-a desfăşurat cea mai crâncenă luptă între guvern şi oposiţie. Prin numeroase argumente oposiţia a dovedit, că guvernul nu este îndreptăţit a delătura bastioanele, care au apărat în decursul secolilor constituţia Ungariei. Guvernul a făcut imputarea, că opoziţia prin stăruinţa sa a violat parlamentarismul, dar aceasta este o greşeală cu mult mai mică, decât a lua tuturor cetăţenilor dreptul de vot, pentru a asigura existenţa micei armate de funcţionari. Stânga extremă, deşi avisată numai la sine însăşi, a combătut proiectul două luni de 4'^e) dar’ urmă a învins, căci proiectul a fost luat definitiv de la ordinea 4dei Mai departe Irányi a vrbit despre cestiunea agrară în legătură cu tulburările din anul acesta și la sfîrșit a regretat ruptura ce s’a făcut în partid prin scisiunea lui Ugran. mira, că doamna Leonora are atâta solicitudine pentru comerciu, dar’ îl surprindea că Gemma împărtăşesce și ea vederile maicei sale. — Dacă cineva se face artist, și cu deosebire cântăreţ, atunci trebue să caute a ajunge a fi dintre cei dintâiu. Altfel n’a făcut nici o treabă, şi cine ştie dacă el va pute ajunge a fi între cei dintâiu? Pantaleone, care a luat parte şi el la discuţiuneca servitor de atâţia ani în casă, şi mai ales că era bătrân, îi era permis să asiste când stăpânii sei discutau ceva. Italienii şi dealtmintrelea nu prea sunt severi în privinţa etichetei). — Pantaleone se înţelege că pleda pentre artă. Nu-i vorbă, argumentele lui erau cam slabe, dar’ tot le susţinea,ficend că artistul trebue să aibă mai presus de toate un certo estro d’ispirationi — focul sacru al entusiasmului. D-na Leonora îi observă, că el de sigur a avut acel „estro“ — şi totuşi... — Eu am avut prea mulţi duşmani,zise posomorit Pantaleone. — Dar’ de unde scii tu (la Italieni se dă fără dificultate acest „tu“) că Emil n’o să aibă şi el duşmani, presupunând chiar că va fi înzestrat cu acel „estro“. — Ei bine, faceţi atunci din el pânzar, mormăi supărat Pantaleone. Dar’ sciu, că Giovanni Battista n’ar fi făcut așa, cu toatecă era numai cofetar. (Va urma). Spania şi tripla alianță. Corespondentul din Paris al lui „Times“ află, contrar soirilor ivite despre intrarea Spaniei în tripla alianţă, că regina-regenta Cristina ar fi declarat, că Spania nicicând nu va eşi din neutralitatea sa, câtă vreme nu-i este în joc diguitatea. Neutralitatea este dorinţa naţiunii întregi. Spania nu are nici un interes deosebit de a se alia cu alte puteri şi nu există nici un motiv, ca Spania să aducă jertfele bânesci, care ni le-ar impune alăturarea la tripla alianţă. Afacerea dela Sigri, „Kreuzzeitung“ primesce din Constantinopol schi, care pun afacerea dela Sigri într’o lumină cu totul nouă. După aceste nu s’a întâmplat demonstraţiune engleză, ci o demonstraţiune ruso-franceză îndreptată contra Angliei. Escadra engleză a făcut aceleaşi manevre, ca şi la Sigri şi pe alte insule. Cedând protestelor ambasadorului rusesc, Poarta a oprit aceste digresiuni cam la trei săptămâni înainte de afacerea de la Sigri. Dupăce admiralul englez totuși a continuat manevrele, ambasadorii Rusiei și Franciei au purtat de grije ca afacerea să ajungă în publicitate cu sgomot cât se poate de mare. Acest scop a fost ajuns, ceea ce sub fostul Mare Vezir poate nu s’ar fi întâmplat. La cestiunea bulgară. Lui „Standard“ ’i se anunţă din Con stan ti n o p o l. Aici a făcut impresiune neplăcută faptul, că Poarta a ordonat confiscarea monedelor bulgare de argint, pentru că poartă portretul principelui Ferdinand. Această trcsura a fost luată de Marele Vezir fără de a consulta mai întâiu pe ceialalţi miniştri. Ea se atribue influenţei rusesci. Presa franceză despre scandalul din Roma. Scandalul provocat de câţiva pelerini francezi în Roma la mormântul lui Victor Emanuel a fost întimpinat cu indignaţiune de toate foile republicane din Paris, precum şi de presa liberală din Relgia. „Estafette“, „XIX Siècle“ şi „Republique Franchise“ declară, că fi-e ruşine de brutalitatea comisă de conaţionalii lor, sperează însé, că nimenea nu va face responsabilă pentru asemenea fanatism pe Francia republicană, Clermania şi Rusia. Ziarul bismarckian „Hamburger Nachrichten“ publică un articol despre relaţiunile din Germania şi Rusia, care a produs sensaţie. Numitul 4iar ia posiţie contra opiniei publice din Germania, care s’a opus participării la împrumutul rusesc, zicând, că dela direcția ce a luat politica germană și dela angajeamentele Germaniei pentru interese ce nu cad în cadrul defensivei triplei alianțe, depinde că putea-va Germania observa neutralitate față cu Rusia, dacă Rusia contra voinței sale va avea răsboiu cu vre-un al treilea stat. Prin aceasta Germaniei l i se dă posibilitatea de a trăi în pace cu imperiul Ţarilor şi de a fi asigurată contra răsboiului de revanşe cu Francia. Dintre respectivele „vre-un al treilea stat“ Anglia este numită, dar o alusiune la Orient nu lasă îndoeală că aici este înţeleasă şi Austro-Ungaria. Mai multe foi din Berlin protestează hotărît contra acestei interpretări a datorinţelor Germaniei faţă cu tripla alianţă, dar, deocamdată ele presupun, că principele Bismarck nu are a face cu acest articol. Monumentul lui Garibaldi, „Agenţia Havas“ publică următorul raport: Nizza, 4 Octomvrie. Inaugurarea monumentului lui Garibaldi s’a făcut aici. Generalul Canzio şi numeroşi deputaţi italieni au sosit ieri , s’au dus în timpul serii ca să facă visită dlui Rouvier la prefectură. Este o mare mulţime de străini în oraş. La inaugurare dl Malaussena, primar din Nizza, şi deputaţii Raliberti şi Borriglione au făcut un omagiu recunoscător lui Garibaldi pentru ajutoarele aduse Franciei înfile nenorocite. Generalul Canzio a vorbit în numele familiei lui Garibaldi. El a zus, că Garibaldi însuși constatase, că niste inamici comuni au căutat să arunce bănueli între Fran TRIBUNA cia și Italia, evocând numele de Roma; trebue să se respingă aceste bănueli ca odioase și contrare marilor aspirațiuni și marei misiuni a Franciei în această lume. Dl Ranc în numele întregei prese republicane franceze respinge cu dispreț acusarea adusă Republicei, că se gândesce să restabilească puterea temporală a Papei. Presa independentă a celor două țeri trebue să imprăseie norii adunați din cele două părți ale Alpilor prin regretabile exagerări, să facă să înceteze neînțelegerile, se facă se înțeleagă, că interesele Italiei și ale Franciei nu sunt contradictorii. Dl Rouvier a luat apoi cuvântul pentru a reaminti cariera extraordinară a lui Garibaldi, carieră ale cărei două puncte culminante sunt Italia unificată și Roma capitală, însuşi Garibaldi n’ar fi dorit o apoteosă mai frumoasă decât să vadă a fi manifestaţiile unei democraţii, care dispune de o puternică armată, desvoltându-se în ordine libertatea şi pacea, şi o republică, ale cărei şanse de durată, înţelepciune şi forţă inspiră Europei sentimente de stimă şi cordialitate. Ministrul adăugă că inaugurarea monumentului lui Garibaldi apropie în aceeaşi pornire de admiraţie şi de recunoscinţă pe fiii celor două naţiuni unite prin comunitatea rasei şi nemuritoare şi indispensabile bunuri. Aceste sentimente sunt împărtăşite de Francia întreagă, care nu poate să uite ajutorul adus de Garibaldi terii în nenorocire. Discursul dlui Rouvier a fost primit cu aplause entusiaste și strigăte de „Trăească Republica! Trăească Francia! Trăească Italia!“ CRONICĂ Maiestatea Sa Monarchul a primit alaltăieri pe primarul Vienei Dr. Prix şi ’i-a mulţumit din nou pentru primirea cordială ce ’i s’a făcut la reîntoarcerea Sa din Boemia. în aceeaşi cji după ameadi primarul a adus aceasta la cunoscinţa poporaţiunii prin afişare.* O ordinaţiune a ministrului de resboiu austro-ungar. Cu data de 27 Sept. ministerul ces. și reg. comun de résboiu a adresat tuturor trupelor următoarea ordinațiune: „In urma evenimentelor ce s’au ivit în timpul din urmă me ved necesitat a indica în modul cel mai energic la §. 46 din partea I. a regulamentului de serviciu, cu acel adaus, că la orice ocasiune în afaceri de natură politică e de lipsă cel mai mare tact şi că în asemenea măsură cu cercul de activitate mai mare al celor ce au un grad mai înalt cresce şi responsabilitatea. E datoria comandanţilor ce au un grad mai înalt, îndeosebi ruse a comandanţilor staţiunilor militare, de a-şi câştiga informaţiuni despre raporturile politice şi de naţionalitate locale, a căuta o legătură durabilă cu autorităţile politice şi a face cu prevedere toate disposiţiunile corespundătoare, care ţin soldaţii departe de mişcările politice şi împedecă de a se amesteca în demonstraţiuni şi manifestaţiuni politice. Ofiţerilor şi funcţionarilor militari, — de orice rang ar fi ei, — le impun de nou ca datorinţa de a se reţine în locuri publice de a discuta cestiuni politice şi peste tot în astă privinţă ce fie cu cea mai mare precauțiune și reservă, în fine aduc aminte, spre cea mai strictă observare, exmisul circular al ministerului de résboiu nr. 2501, care regulează întrebuințarea capelelor de musică militare în locuri publice. Bauer, feldzeigmaistru, ministru de résboiu. * Ultimul CUvânt, în „Magyar Hírlap“, fjiarul disidentului fost mameluc guvernamental Iuliu Horváth, vesteşce sub acest titlu un oarecare Solymosi Elek, că memoriul studenţilor noştri universitari din Viena, Graz etc. nu va fi ultimul cuvânt în lupta cu memorande dintre tinerimea noastră şi cea maghiară. Anume Drul Alexics György, de present profesor la noua academie orientală din Budapesta, ţine deja de pe acum cu „soţii sei de principii“ de naţionalitate română conciliabile în Budapesta, în care se va statoli textul unui răspuns la memoriul universitarilor noştri. Acest „ultim cuvânt“ se înţelege că va fi în favorul Maghiarilor. Ei bine, nu ne mirăm că „Românul“ Alexics György nu voeşce să se lase mai pe jos ca soţul seu întru ruşine naţională Moldován Gergely, dar mereu suntem curioşi să vedem cine sunt „soţiisei de principii de naţionalitate română“.• Români la Praga. Aseară după expediarea numărului foii noastre am primit de la Praga o depeşe telegrafică, care ne raportează despre sosirea acolo a unor Români cu scopul de a visita exposiţia cehă. Nepurtând nici o iscălitură şi necunoscând provenienţa depeşii, aşteptăm confirmarea celor raportate. * Atentatul dela lleiclienberg. Con graţiunea comitatului Sibiiu, care a avut loc alaltăieri, la propunerea comitelui suprem Gustav Thalmann, a hotărît a trimite Maiestăţii Sale o adresă de felicitare omagială din incidentul celor întâmplate lângă Reichenberg. — O telegramă din Reichenberg dela 5 i. n. anunţă : „Locoţiitorul contele Thun a sosit astăji aici şi a cercetat numai decât cu primarul orăşenesc şi cu căpitanul districtual locul la care s’a întâmplat atentatul de bombe. Locoţiitorul a conferit apoi timp mai îndelungat cu funcţionarii judecătoriei districtuale, care conduc cercetarea“. — O altă telegramă din Reichenberg anunţă: Locoţiitorul a urcat premiul pentru eroarea făptuitorului atentatului cu bombe de la Rosenthal la 10.000 fl. * Contele Albert Apponyi în Ardeal. După festivităţile „Kultur-egylet“-ului dela Murăş-Oşorhe iu şeful oposiţiei moderate, contele Albert Apponyi a petrecut 0 (j' M e d i s f a r ă u la moşia contelui Eugen Lázár, unde s’a înţeles cu mai mulţi aderenţi de ai sei despre politică şi cu deosebire despre pregătirile pentru alegerile viitoare. Se vede aşadar’ că contele Apponyi voesce să-şi sporească partidul în periodul viitor şi cu Ardeleni, de care pănă acuma puţini a avut. * Primar suspendat. „Neues Pester Journal“ aduce scriea, că în urma descoperirii unei lipse de peste 20.000 fl. în cassa orfanală a oraşului Czeglad şi a altor neregularităţi în administraţia cassei domesticale, primarul acelui oraş, Gubody, a fost suspendat din postul self^şi în contra lui s-a introdus cercetare disciplinară. * Examenul de oficer în Cluj. La examenul de oficer în Cluj s’au înscunţat 34 voluntari, dintre care au căcut 16. * Austro-Ungaria la exposiţia din Chicago. După cum anunţă foile viene', guvernul austriac şi cel ungar s’au unit, ca monarchia noastră să fie representată oficial la exposiţia universală din Chicago. Spre scopul acesta se vor cere parlamentelor creditele corespunzătoare. Necrolog. Primim următorul anunţ funebral: Terenţiu Ursu, preot gr.-or. român în Chişineu, ca soţ, Augustin Be-reş, preot gr.-or. rom. în Simand, cu soţia Elisaveta Ardeleanu, ca părinţi, Iosif Ursu, preot gr.-or. român în Curta-Cheriu, cu soţia lui Elena Motorca, ca socri, Iuliana Ungurean şi soţul Ambrosie, notar comunal în Curta-Cheriu, ca cumnaţi, în numele lor şi al numeroşilor consângeni cu inima frântă de durere aduc la cunoscinţă trecerea din vieaţă a soţiei, fiicei, aurorei, cumnatei, nepoatei, verişoarei şi mătuşei Rosa Ursu n. Beleş care după un morb scurt şi greu în 23 Septemvrie (5 Octomvrie) a. c. la 12 oare înainte de mea gărji, în al 23-lea an al vieţii sale şi al 2-lea al fericitei căsătorii, după împărtăşirea cu Sfintele Taine,şi-a dat nobilul ei suflet în mânile Creatorului. Rămăşiţele pământesci ale defunctei se vor depune spre odichnă în cimiterul gr.or din Simand la 25 Septemvrie (7 Octomvrie) la 2 oare din meară îi 1891. Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată! * Difterîe, în P e n t i ş , corn. Hunedoarei, difteria bântute în mod epidemic, din care caută şcoalele poporale de acolo au fost închise.* Viţă de vite iituita în salcă. Lui „Kolozsvár“i se raportează, că preotul român din Musca, Ioan Roman, a altoit viţă de vie în salcă cu scopul de a o face astfel imună contra filoxerei. Viţa s’a şi prins, dar’ în decursul secetei îndelungate din toamna aceasta a cam suferit. Cu toate aceste d-sa nu se descuragiază, ci îşi continuă experienţele. * Foc îngrozitor în lira mureşană. Ni se scrie din această localitate cu data de 6 Octomvrie n. a. c.: Astă noapte pe la 1 oară după miertul nopţii s’a aprins şi a ars în uliţa ce conduce la gară peste 30 case pănă la pământ dimpreună cu toate apertinenţele, precum şi toate productele economilor. E de notat, că această stradă este locuită aproape exclusiv de economi români. Casele, precum şi clădirile economice au fost de lemn şi acoperite cu paie. Asigurat contra focului n’a fost aproape nimenea, deşi se află aici o agentură specială a băncii de asigurare „Transilvania“ din Sibiiu şi a altor bănci din alte părţi. Cei arşi se află într’o stare de tot deplorabilă şi sunt avizaţi la ajutor străin“. Din parte-se nu putem recomanda din destul economilor noştri din toate părţile asigurarea realităţilor şi productelor lor, cu atât mai vîrtos, cu cât taxele de asigurare sunt foarte neînsemnate şi sumele asigurate, solvite fără întârziere, îi pune în poziţie de a se prevedea momentan cu cele de lipsă. * Un orb ucigaş, în Timişoara, cu ocasiunea ultimului tîrg de ţeară, un cerşitor orb a ucis cu un cuţit pe alt cerşitor — şchiop. Amândoi au umblat de ani de 4*1® împreună pe la tîrguri într’o căruţă cu un cal, proprietatea orbului. Acest din urmă are şi nevastă, care încă făcea cu dînşii călătoriile de miserie. într’o bună dimineaţă şchiopul cu nevasta orbului au luat căruţa şi au plecat, lăsând pe orbul fără ajutor în mijlocul drumului. In tîrgul Timişoarei orbul a întâlnit pe şchiopul într’o cârcîmă şi cunoscendu-’l pe voce s’a apropiat de el şi ’l-a străpuns cu un cuţit, încât la moment a că- zut mort. După aceea s’a predat fără nici o resistenţă poliţiei.* Photoplasticum: în photoplasticul din Piaţa-lemnelor se văd de astăcji începând novităţi parisiene, precum Lakaié, Cerboaica, Cenuşetea, Pelea de măgar, Tributul Zamorei, Robert diavolul, Africana, Hugenoţii, Aida, Wilhelm Tell, Yedda etc. Mai departe grădina de tei din Shanghai, Peking, Yedo, bazarul din Yedo, cimiterul din Yedo, Yokohama, mormintele Ruşilor ucişi în Yokohama, murii fortăreţei în Peking, poarta fortăreţei în Tang-kho, interiorul şanţurilor în Tien Sin, portul din Yedo etc. Incendiu. Sâmbăta trecută’tiu ars în Apoldul românesc lângă MWctttea două case şi clădirile economice alor 9 ţftyani. Nu se scie din ce causă a isbucnit focul. Din norocire nu a fost vânt şi astfel pompierii din localitate, ajutoraţi de cei din Apoldul săsesc şi din Ludoş au putut localiza focul. Asiguraţi au fost numai doi din ţerani. * Contele Gustav Kálnoky, ministrul nostru de externe, a plecat la moşia sa Prodlitz din Moravia, unde va petrece câteva 4d®* O serbare rusească în Austria. Se telegrafeazâ din Melk cu data 4 Octomvrie . Astăzi s’a sfinţit monumentul ostaşilor ruşi eăljaţi la 1805, ridicat cu cheltueala Ţarului. Sfinţirea a făcut-o protopopul rus Chertassevicî în presenţa consilierului de ambasadă principele Cantacuzene, a personalului ambasadei, a ataşatului militar colonelul Zuieff, a generalului austriac Beck şi a multor persoane civile şi militare. Cantacuzene a mulţumit comunei Melk pentru pietatea, cu care a conservat monumentul. Zuieff a mulţumit representanţilor armatei austro-ungare, că au venit la serbare. General-maiorul Beck a răspuns, că armata austro-ungară păstrează intime sentimente de cameraderie vitejilor aliați dela 1805. Sărbarea s’a terminat cu urări pentru Maiestatea Sa împăratul și Regele Francisc Iosif. * Regele Albert al Saxoniei a sosit Duminecă la carele est dimineaţa în Viena și a plecat după ameadi cu Maiestatea Sa Monarchul nostru, cu prințul Leopold de Bavaria şi cu marele duce de Toscana la vânătoarele de Curte din Siria. * Cehii la exposiţia din Agram. Duminecă au sosit sub conducerea deputatului Dr. Lang mai mulţi Cehi în Agram, ca să visiteze expoziţia. întru întimpinare au eşit reuniunile de cântări şi de gimnastică şi reuniunea academică „Zastava“, mai departe primarul Dr. Milan Amrus cu mai mulţi consilieri comunali, comitetul cetăţenilor şi reuniunea boemă „Ceska Beseda“. Toate localităţile gării au fost pline de public, numai dintre guvernamentali nu a fost nimenea de faţă.* Din Palanza, „Monitorul Oficial“ al României publică următoarele: Duminecă, 15 Septemvrie, la orele 3 şi jum. după ameadi, M. S. regele şi AA. LI. principele şi principesa de Wied au mers de au visitat vechiul palat al familiei comiţilor Boromeo, ce se află în insula Isabela, una din cele trei insule ale familiei Boromeo, vestite prin frumseţa lor. Auguştii visitatori au fost primiţi de comniţele Giberto Boromeo, proprietarul palatului, şi de tatăl seu, care au făcut onorurile. Apoi Maiestatea Sa şi Alteţele Lor au binevoit a lua ceaiul împreună cu familiile comiţilor Boromeo, car’ la carele 7 regele s’a întors la marele hotel Pallanza. A doua ziiă M. S. regina Italiei, ce avea să plece la reşedinţa Sa de la Monza, veni la oarele 9 dimineaţa la Pallanza ca să facă o visită de adio graţioasei noastre suverane. Regina, urmată de suită, debarcă la scara marelui hotel Pallanza, unde fu primită de suveranul şi de A S, principele de Wied. Regele dete braţul reginei Margherita, pe care o conduse în apartamentele reginei României, unde se afla şi A. S. principesa de Wied; visita ţinu mai mult de o oară; după aceasta regina Italiei fu condusă la îmbarcaţia Sa cu aceleaşi onoruri şi se despărţi de familia regală în chipul cel mai afectuos.* Prinţul Ile Hohenzollern, după cum se telegrafeazâ din Sigmaringen dela 5 i. e. n., a plecat la Pallanza spre a cerceta pe regele şi regina României. * Muntenegrenii nu vor merge la Praga. Se telegrafeazâ din Praga cu data de 5 Octomvrie Sosirea aici a oaspeţilor de exposiţie muntenegreni nu va ave loc, deoarece realitatea poporaţiunii dovedită în timpul petrecerii împăratului a descuragiat pe acele elemente, care au plănuit demonstraţiuni panslaviste cu ocasiunea închiderii exposiţiei. Banii destinaţi pentru ospătarea Muntenegrenilor se vor dărui unei fundaţiunii muntenegrene. * Desvelirea monumentului lui Garibaldi în Nizza s’a făcut Duminecă în 4 Octomvrie. După biuroul de corespondenţă, primarul din Nizza Malausena, deputaţii francezi Balberti şi Boniglione, generalul Canzio şi 4*arist,d Ranc au ţinut discursuri călduroase despre Garibaldi. Ministrul de finance Rouvier în discursul seu a accentuat comunitatea de rasă şi legăturile incomparabile şi nadeslegate ce leagă poporul francez de cel italian. Aceeaşi comunitate de interese s’a accentuat şi în discursurile ce s’au rostit de cătră delegaţii francezi şi italieni la banchetul dat de municipalitate. Teîll’U. Prin representarea de aseară a comediei „Die berühmte Frau“, care este cunoscută publicului sibian din anii trecuţi, s-au introdus foarte bine cu deosebire următorii dintre artiştii noi: dl Bednarz în rolul baronului Saarstein s’a presentat ca bun representant de caractere, iar’ damele Weisse (Agnes) şi Langen (Ottilia), precum şi dl Sülé (Traunstein) ’şi-au jucat rolurile în mod ireproşabil Artiştii cunoscuţi din anul trecut, dl D i e f f e n b a c h e r (Palmay), d-na Robe (Herma) şi cu deosebire d-na Austerlitz (Paula) au corăspuns peste aşteptare aşteptărilor puse într’înşii, în general representaţia a fost reuşită, dar teatrul cam gol.