Tribuna, septembrie 1891 (Anul 8, nr. 194-217)

1891-09-26 / nr. 214

Pag. 854 REVISTA POLITICA. Sibiiu, 25 Septemvrie st. v Din parlamentul maghiar. In şedinţa de alaltăieri a casei de­putaţilor din Budapesta s-a votat proiectul de lege despre creditele complementare la cheltuelile co­mune şi cel despre cercetarea obligato­­rică a armelor de foc. Pe urmă la propunerea ministrului de finance s’a hotărît ca regularea dreptului de pen­siune al stenografilor casei să fie amâ­­nată, pănă când se vor regula emolu­­mentele funcționarilor de stat peste tot. Consecvențele caletoriei Monarchului în Boemia. După o expunere oficioasă signa­­lisată din V­­­e­n­a aceste ar fi urmă­toarele : După­ ce guvernul contelui Taaffe a isbutit să învingă greutăţi cu mult mai mari, sigur nu se va speria de pedecile care le pun Cehii tineri îna­intea transacţiunii ceho-germane. Con­tele Taaffe după călătoria împăratului consideră de cea mai proprie misiune a sa realizarea transacţiunii sub toate con­­diţiunile. Se asigură, că acestor vederi ale cercurilor guvernului corăspund cuvintele, care le-a rostit Monarchul faţă cu conducătorii Germanilor din Boemia, cuvinte despre care încă nu a pătruns nimica în publicitate. Con­tele Taaffe rămâne conducătorul poli­ticei austriace şi programul seu va domina viitorul. In acest program des­­voltarea culturală şi materială a impe­riului stă deasupra; fanaticii clericali tot atât de puţin au să aştepte dela dînsul, ca şi creştinii­ socialişti, care poartă răsboiu contra vieţii economice moderne. Irányi înaintea alegătorilor. Dumineca trecută şeful kos­­suth-iştilor Daniil Irányi ’şi-a ţinut darea de seamă înaintea alegăto­rilor sei din Bichiş. Despre atitu­dinea în viitor a partidului seu nu a z­is nici un cuvânt. Relativ la proiec­tele desbătute în sesiunea expirată a accentuat, că la proiectul despre re­forma comitatelor s-a desfăşurat cea mai crâncenă luptă între guvern şi oposiţie. Prin numeroase argumente opo­­siţia a dovedit, că guvernul nu este îndrep­tăţit a delătura bastioanele, care au apărat în decursul secolilor constituţia Unga­riei. Guvernul a făcut imputarea, că opoziţia prin stăruinţa sa a violat par­lamentarismul, dar­ aceasta este o gre­şeală cu mult mai mică, decât a lua tuturor cetăţenilor dreptul de vot, pen­tru a asigura existenţa micei armate de funcţionari. Stânga extremă, deşi avi­­sată numai la sine însăşi, a combătut proiectul două luni de 4'^e) dar’ urmă a învins, căci proiectul a fost luat definitiv de la ordinea 4dei­ Mai departe Irányi a v­­­rbit despre cestiunea agrară în legătură cu tulburările din anul acesta și la sfîrșit a regretat ruptura ce s’a făcut în partid prin scisiunea lui Ugran. mira, că doamna Leonora are atâta solicitu­dine pentru comerciu, dar’ îl surprindea că Gemma împărtăşesce și ea vederile maicei sale. — Dacă cineva se face artist, și cu deosebire cântăreţ, atunci trebue să caute a ajunge a fi dintre cei dintâiu. Altfel n’a făcut nici o treabă, şi cine ştie dacă el va pute ajunge a fi între cei dintâiu? Pantaleone, care a luat parte şi el la discuţiune­­ca servitor de atâţia ani în casă, şi mai ales că era bătrân, îi era permis să asiste când stăpânii sei discutau ceva. Italienii şi dealtmintrelea nu prea sunt severi în pri­vinţa etichetei). — Pantaleone se înţelege că pleda pentre artă. Nu-i vorbă, argumentele lui erau cam slabe, dar’ tot le susţinea,­­ficend că artistul trebue să aibă mai presus de toate un certo estro d’ispirationi — focul sacru al entusiasmului. D-na Leonora îi observă, că el de sigur a avut acel „estro“ — şi totuşi... — Eu am avut prea mulţi duşmani,­­zise posomorit Pantaleone. — Dar’ de unde scii tu (la Italieni se dă fără dificultate acest „tu“) că Emil n’o să aibă şi el duşmani, presupunând chiar că va fi înzestrat cu acel „estro“. — Ei bine, faceţi atunci din el pânzar, mormăi supărat Pantaleone. Dar’ sciu, că Giovanni Battista n’ar fi făcut așa, cu toate­­că era numai cofetar. (Va urma). Spania şi tripla alianță. Corespondentul din Paris al lui „Times“ află, contrar soirilor ivite despre intrarea Spaniei în tripla ali­anţă, că regina-regenta Cristina ar fi declarat, că Spania n­i­c­i­­­c­â­n­d nu va eşi din neutralitatea sa, câtă vreme nu-­i este în joc diguitatea. Neutralitatea este dorinţa naţiunii în­tregi. Spania nu are nici un interes deosebit de a se alia cu alte puteri şi nu există nici un motiv, ca Spania să aducă jertfele bânesci, care ni­ le-ar im­pune alăturarea la tripla alianţă. Afacerea dela Sigri, „Kreuzzeitung“ primesce din C­o­n­­stantinopol sch­i, care pun afacerea dela Sigri într’o lumină cu totul nouă. După aceste nu s’a întâmplat demonstraţiune engleză, ci o demon­­straţiune ruso-franceză îndreptată contra Angliei. Escadra engleză a făcut aceleaşi manevre, ca şi la Sigri şi pe alte insule. Cedând protestelor ambasadorului rusesc, Poarta a oprit aceste digresiuni cam la trei săptămâni înainte de afacerea de la Sigri. După­­ce admiralul englez totuși a continuat manevrele, ambasadorii Rusiei și Fran­ciei au purtat de grije ca afacerea să ajungă în publicitate cu sgomot cât se poate de mare. Acest scop a fost ajuns, ceea­ ce sub fostul Mare­ Vezir poate nu s’ar fi întâmplat. La cestiunea bulgară. Lui „Standard“ ’i­ se anunţă din Con stan t­i n o p o l. Aici a făcut im­­presiune neplăcută faptul, că Poarta a ordonat confiscarea monede­lor bulgare de argint, pentru­ că poartă portretul principelui Ferdi­nand. Această trcsura a fost luată de Marele­ Vezir fără de a consulta mai întâiu pe ceialalţi miniştri. Ea se atri­­bue influenţei rusesci. Presa franceză despre scandalul din Roma. Scandalul provocat de câţiva pe­lerini francezi în Roma la mormântul lui Victor Emanuel a fost întim­­pinat cu indignaţiune de toate foile re­publicane din Paris, precum şi de presa liberală din Re­l­gia. „Estafette“, „XIX Siècle“ şi „Republique Fran­chise“ declară, că fi-e ruşine de bru­talitatea comisă de conaţionalii lor, spe­­rează însé, că nimenea nu va face res­ponsabilă pentru asemenea fanatism pe Francia republicană, Clermania şi Rusia. Z­iarul bismarckian „Hamburger Nachrichten“ publică un articol despre relaţiunile din Germania şi Rusia, care a produs sensaţie. Numitul 4iar ia posiţie contra opiniei publice din Germania, care s’a opus participării la împrumutul rusesc, zicând, că dela di­recția ce a luat politica germană și dela angajeamentele Germaniei pentru interese ce nu cad în cadrul defensivei triplei alianțe, depinde că putea-va Ger­mania observa neutralitate față cu Ru­sia, dacă Rusia contra voinței sale va avea răsboiu cu vre-un al treilea stat. Prin aceasta Germaniei l i­ se dă posi­bilitatea de a trăi în pace cu imperiul Ţarilor şi de a fi asigurată contra răs­­boiului de revanşe cu Francia. Dintre respectivele „vre-un al treilea stat“ An­glia este numită, dar­ o alusiune la Orient nu lasă îndoeală că aici este înţeleasă şi Austro-Ungaria. Mai multe foi din Berlin protestează hotărît con­tra acestei interpretări a datorinţelor Germaniei faţă cu tripla alianţă, dar, deocamdată ele presupun, că princi­pele Bismarck nu are a face cu acest articol. Monumentul lui Garibaldi, „Agenţia Havas“ publică următo­rul raport: Nizza, 4 Octomvrie. Inaugurarea monumentului lui Garibaldi s’a făcut aici. Generalul Canzio şi numeroşi deputaţi italieni au sosit ieri , s’au dus în timpul serii ca să facă visită dlui Rouvier la prefectură. Este o mare mulţime de străini în oraş. La inaugurare dl Malaussena, pri­mar din Nizza, şi deputaţii Raliberti şi Borri­­glione au făcut un omagiu recunoscător lui Garibaldi pentru ajutoarele aduse Franciei în­­file nenorocite. Generalul Canzio a vorbit în numele familiei lui Garibaldi. El a zus, că Garibaldi însuși constatase, că niste inamici comuni au căutat să arunce bănueli între Fran­ TRIBUNA cia și Italia, evocând numele de Roma; trebue să se respingă aceste bănueli ca odioase și contrare marilor aspirațiuni și marei misiuni a Franciei în această lume. Dl Ranc în nu­mele întregei prese republicane franceze res­pinge cu dispreț acusarea adusă Republicei, că se gândesce să restabilească puterea temporală a Papei. Presa independentă a celor două țeri trebue să imprăseie norii adunați din cele două părți ale Alpilor prin regretabile exa­gerări, să facă să înceteze neînțelegerile, se facă se înțeleagă, că interesele Italiei și ale Franciei nu sunt contradictorii. Dl Rouvier a luat apoi cuvântul pentru a reaminti cariera extraordinară a lui Gari­baldi, carieră ale cărei două puncte culmi­nante sunt Italia unificată și Roma capitală, însuşi Garibaldi n’ar fi dorit o apoteosă mai frumoasă decât să vadă a­ fi manifesta­ţiile unei democraţii, care dispune de o pu­ternică armată, desvoltându-se în ordine liber­tatea şi pacea, şi o republică, ale cărei şanse de durată, înţelepciune şi forţă inspiră Eu­ropei sentimente de stimă şi cordialitate. Mi­nistrul adăugă că inaugurarea monumentului lui Garibaldi apropie în aceeaşi pornire de admiraţie şi de recunoscinţă pe fiii celor două naţiuni unite prin comunitatea rasei şi nemu­ritoare şi indispensabile bunuri. Aceste sen­timente sunt împărtăşite de Francia întreagă, care nu poate să uite ajutorul adus de Gari­baldi terii în nenorocire. Discursul dlui Rou­vier a fost primit cu aplause entusiaste și strigăte de „Trăească Republica! Trăească Francia! Trăească Italia!“ CRONICĂ Maiestatea Sa Monarchul a primit alaltăieri pe primarul Vienei Dr. Prix şi ’i-a mulţumit din nou pentru primirea cor­dială ce ’i s’a făcut la reîntoarcerea Sa din Boemia. în aceeaşi cji după ameadi prima­rul a adus aceasta la cunoscinţa poporaţiunii prin afişare.* O ordinaţiune a ministrului de resboiu austro-ungar. Cu data de 27 Sept. ministe­rul ces. și reg. comun de résboiu a adresat tuturor trupelor următoarea ordinațiune: „In urma evenimentelor ce s’au ivit în timpul din urmă me ved necesitat a indica în modul cel mai energic la §. 46 din partea I. a regulamen­tului de serviciu, cu acel adaus, că la ori­ce ocasiune în afaceri de natură poli­tică e de lipsă cel mai mare tact şi că în asemenea măsură cu cercul de activitate mai mare al celor­ ce au un grad mai înalt cresce şi responsabilitatea. E datoria coman­danţilor ce au un­ grad mai înalt, îndeo­sebi ruse a comandanţilor staţiunilor mi­litare, de a-­şi câştiga informaţiuni despre ra­port­urile politice şi de naţiona­litate locale, a căuta o legătură durabilă cu autorităţile politice şi a face cu prevedere toate disposiţiunile corespundătoare, care ţin soldaţii departe de mişcările politice şi împedecă de a se amesteca în demonstraţiuni şi manifestaţiuni politice. Ofi­­ţerilor şi funcţionarilor militari, — de ori­ce rang ar fi ei, — le impun de nou ca datorinţa de a se reţine în locuri publice de a dis­cuta cestiuni politice şi peste tot în astă privinţă ce fie cu cea mai mare precauțiune și reservă, în fine aduc aminte, spre cea mai strictă observare, exmisul cir­cular al ministerului de résboiu nr. 2501, care regulează întrebuințarea capelelor de musică militare în locuri publice. Bauer, feldzeigmaistru, ministru de résboiu. * Ultimul CU­vânt, în „Magyar Hírlap“, fjiarul disidentului fost mameluc guvernamen­tal Iuliu Horváth, vesteşce sub acest titlu un oare­care Solymosi Elek, că memoriul studenţilor noştri universitari din Viena, Graz etc. nu va fi ultimul cuvânt în lupta cu me­­morande dintre tinerimea noastră şi cea ma­ghiară. Anume Drul A­l­e­x­i­c­s György, de present profesor la noua academie orientală din Budapesta, ţine deja de pe acum cu „soţii sei de principii“ de naţionalitate ro­mână conciliabile în Budapesta, în care se va statoli textul unui răspuns la memoriul universitarilor noştri. Acest „ultim cuvânt“ se înţelege că va fi în favorul Maghiarilor. Ei bine, nu ne mirăm că „Românul“ Alexics György nu voeşce să se lase mai pe jos ca soţul seu întru ruşine naţională Moldován Gergely, dar m­ereu suntem curioşi să vedem cine sunt „soţii­­sei de principii de naţionali­tate română“.• Români la Praga. Aseară după ex­­pediarea numărului foii noastre am primit de la Praga o depeşe telegrafică, care ne ra­portează despre sosirea acolo a unor Români cu scopul de a visita exposiţia cehă. Nepurtând nici o iscălitură şi necunoscând provenienţa depeşii, aşteptăm confirmarea celor raportate. * Atentatul dela lleiclienberg. Con­ gr­­aţiunea comitatului Sibiiu, care a avut loc alaltăieri, la propunerea comitelui suprem Gustav Thalmann, a hotărît a trimite Ma­iestăţii Sale o adresă de felicitare oma­gială din incidentul celor întâmplate lângă Reichenberg. — O telegramă din Reichenberg dela 5 i. n. anunţă : „Locoţiitorul contele T­h­u­n a sosit as­tă­ji aici şi a cercetat numai decât cu primarul orăşenesc şi cu căpitanul districtual locul la care s’a întâmplat atentatul de bombe. Locoţiitorul a conferit apoi timp mai înde­lungat cu funcţionarii judecătoriei districtuale, care conduc cercetarea“. — O altă telegramă din Reichenberg anunţă: Locoţiitorul a urcat premiul pentru eroarea făptuitorului atentatului cu bombe de la Rosenthal la 10.000 fl. * Contele Albert Apponyi în Ardeal. După festivităţile „Kultur-egylet“-ului dela Murăş-Oşorhe iu şeful oposiţiei mode­rate, contele Albert Apponyi a petrecut 0 (j' M e d i s f a r ă u la moşia contelui Eugen Lázár, unde s’a înţeles cu mai mulţi aderenţi de ai sei despre politică şi cu deo­sebire despre pregătirile pentru alegerile vii­toare. Se vede aşadar’ că contele Apponyi voesce să-­şi sporească partidul în periodul viitor şi cu Ardeleni, de care pănă acuma puţini a avut. * Primar suspendat. „Neues Pester Journal“ aduce scriea, că în urma descope­ririi unei lipse de peste 20.000 fl. în cassa orfanală a oraşului Czeglad şi a altor ne­­regularităţi în administraţia cassei domesticale, primarul acelui oraş, Gubody, a fost sus­pendat din postul self^şi în contra lui s-a in­trodus cercetare disciplinară. * Examenul de oficer în Cluj. La examenul de oficer în Cluj s’au înscunţat 34 voluntari, dintre care au căc­ut 16. * Austro-Ungaria la exposiţia din Chicago. După­ cum anunţă foile vien­e­', guvernul austriac şi cel ungar s’au unit, ca monarchia noastră să fie representată oficial la exposiţia universală din Chicago. Spre sco­pul acesta se vor cere parlamentelor creditele corespunzătoare. Necrolog. Primim următorul anunţ fu­­nebral: Terenţiu Ursu, preot gr.-or. ro­mân în Chişineu, ca soţ, Augustin Be-r­e­ş, preot gr.-or. rom. în Simand, cu soţia Elisaveta Ardeleanu, ca părinţi, Iosif Ursu, preot gr.-or. român în Curta-Cheriu, cu soţia lui Elena Motorca, ca socri, Iu­­liana Ungurean şi soţul A­m­b­r­o­si­e, no­tar comunal în Curta-Cheriu, ca cumnaţi, în numele lor şi al numeroşilor consângeni cu inima frântă de durere aduc la cunoscinţă trecerea din vieaţă a soţiei, fiicei, aurorei, cumnatei, nepoatei, verişoarei şi mătuşei Rosa Ursu n. Beleş care după un morb scurt şi greu în 23 Septemvrie (5 Oc­tomvrie) a. c. la 12 oare înainte de mea gărji, în al 23-lea an al vieţii sale şi al 2-lea al fe­ricitei căsătorii, după împărtăşirea cu Sfintele Taine,­­şi-a dat nobilul ei suflet în mânile Creatorului. Rămăşiţele pământesci ale defunc­tei se vor depune spre odichnă în cimiterul gr.­or din Simand la 25 Septemvrie (7 Oc­tomvrie) la 2 oare din meară î­i 1891. Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată! * Difterîe, în P e n t i ş , corn. Hune­doarei, difteria bântute în mod epidemic, din care caută şcoalele poporale de acolo au fost închise.* Viţă de vite iituita în salcă. Lui „Kolozsvár“­­i­ se raportează, că preotul ro­mân din Musca, Ioan Roman, a altoit viţă de vie în salcă cu scopul de a o face astfel imună contra filoxerei. Viţa s’a şi prins, dar’ în decursul secetei îndelun­gate din toamna aceasta a cam suferit. Cu toate aceste d-sa nu se descuragiază, ci îşi continuă experienţele. * Foc îngrozitor în lira­ mureşană. Ni se scrie din această localitate cu data de 6 Oc­tomvrie n. a. c.: Astă noapte pe la 1 oară după miertul nopţii s’a aprins şi a ars în uliţa ce conduce la gară peste 30 case pănă la pământ dimpreună cu toate apertinenţele, pre­cum şi toate productele economilor. E de notat, că această stradă este locuită aproape exclusiv de economi români. Casele, precum şi clădirile economice au fost de lemn şi aco­perite cu paie. Asigurat contra focului n’a fost aproape nimenea, deşi se află aici o agen­tură specială a băncii de asigurare „Tran­silvania“ din Sibiiu şi a altor bănci din alte părţi. Cei arşi se află într’o stare de tot deplorabilă şi sunt avizaţi la ajutor străin“. Din parte-s­e nu putem recomanda din destul economilor noştri din toate părţile asigurarea realităţilor şi productelor lor, cu atât mai vîrtos, cu cât taxele de asigurare sunt foarte neînsemnate şi sumele asigurate, solvite fără întârziere, îi pune în poziţie de a se prevedea momentan cu cele de lipsă. * Un orb ucigaş, în Timişoara, cu ocasiunea ultimului tîrg de ţeară, un cer­­şitor orb a ucis cu un cuţit pe alt cerşitor — şchiop. Amândoi au umblat de ani de 4*1® împreună pe la tîrguri într’o căruţă cu un cal, proprietatea orbului. Acest din urmă are şi nevastă, care încă făcea cu dînşii că­lătoriile de miserie. într’o bună dimineaţă şchiopul cu nevasta orbului au luat căruţa şi au plecat, lăsând pe orbul fără ajutor în mijlocul drumului. In tîrgul Timişoarei orbul a întâlnit pe şchiopul într’o cârcîmă şi cunos­­cendu-’l pe voce s’a apropiat de el şi ’l-a străpuns cu un cuţit, încât la moment a că- zut mort. După aceea s’a predat fără nici o resistenţă poliţiei.* Photoplasticum: în photoplasticul din Piaţa-lemnelor se văd de astăcji începând no­­vităţi parisiene, precum Lakaié, Cerboaica, Cenuşetea, Pel­ea de măgar, Tributul Zamo­­rei, Robert diavolul, Africana, Hugenoţii, Aida, Wilhelm Tell, Yedda etc. Mai de­parte grădina de tei din Shang­hai, Peking, Yedo, bazarul din Yedo, cimiterul din Yedo, Yoko­hama, mormintele Ruşilor ucişi în Yoko­hama, murii fortăreţei în Peking, poarta for­­tăreţei în Tang-kho, interiorul şanţurilor în Tien Sin, portul din Yedo etc. Incendiu. Sâmbăta trecută’­tiu ars­­ în A­poldul­ românesc lângă MWcttt­ea două case şi clădirile economice alor 9 ţftyani. Nu se scie din ce causă a isbucnit focul. Din norocire nu a fost vânt şi astfel pom­pierii din localitate, ajutoraţi de cei din Apol­­dul­ săsesc şi din Ludoş au putut localiza fo­cul. Asiguraţi au fost numai doi din ţerani. * Contele Gustav Kálnoky, ministrul nostru de externe, a plecat la moşia sa P­r­o­d­­litz din Moravia, unde va petrece câ­teva 4d®­* O serbare rusească în Austria. Se telegrafeazâ din Melk cu data 4 Octom­vrie . Astăzi s’a sfinţit monumentul ostaşilor ruşi eăljaţi la 1805, ridicat cu cheltueala Ţarului. Sfinţirea a făcut-o protopopul rus Chertassevicî în presenţa consilierului de ambasadă principele Cantacuzene, a per­sonalului ambasadei, a ataşatului militar co­lonelul Zuieff, a generalului austriac Beck şi a multor persoane civile şi militare. Can­­tacuzene a mulţumit comunei Melk pentru pietatea, cu care a conservat monumentul. Zuieff a mulţumit representanţilor armatei austro-ungare, că au venit la serbare. Gene­­ral-maiorul Beck a răspuns, că armata austro-ungară păstrează intime sentimente de cameraderie vitejilor aliați dela 1805. Sărba­­rea s’a terminat cu urări pentru Maiestatea Sa împăratul și Regele Francisc Iosif. * Regele Albert al Saxoniei a sosit Duminecă la carele es­t dimineaţa în Viena și a plecat după ameadi cu Maiestatea Sa Monarchul nostru, cu prințul Leo­pold de Bavaria şi cu marele duce de Toscana la vânătoarele de Curte din S­­­i­r­i­a. * Cehii la exposiţia din Agram. Du­minecă au sosit sub conducerea deputatului Dr. Lang mai mulţi Cehi în Agram, ca să visiteze expoziţia. întru întimpinare au eşit reuniunile de cântări şi de gimnastică şi reuniunea academică „Zastava“, mai departe primarul Dr. Milan Amrus cu mai mulţi consilieri comunali, comitetul cetăţenilor şi reuniunea boemă „Ceska Beseda“. Toate lo­calităţile gării au fost pline de public, nu­mai dintre guvernamentali nu a fost nimenea de faţă.* Din Pal­­an­za, „Monitorul Oficial“ al României publică următoarele: Duminecă, 15 Septemvrie, la o­rele 3 şi jum. după ameadi, M. S. regele şi AA. LI. principele şi princi­pesa de Wied au mers de au visitat vechiul palat al familiei comiţilor Boromeo, ce se află în insula Isabela, una din cele trei insule ale familiei Boromeo, vestite prin frumseţa lor. Auguştii visitatori au fost primiţi de comniţele Giberto Boromeo, proprietarul palatului, şi de tatăl seu, care au făcut onorurile. Apoi Ma­iestatea Sa şi Alteţele Lor au binevoit a lua ceaiul împreună cu familiile comiţilor Boro­meo, car’ la carele 7 regele s’a întors la ma­rele hotel Pallanza. A doua ziiă M. S. re­gina Italiei, ce avea să plece la reşedinţa Sa de la Monza, veni la oarele 9 dimineaţa la Pallanza ca să facă o visită de adio graţioasei noastre suverane. Regina, urmată de suită, debarcă la scara marelui hotel Pallanza, unde fu primită de suveranul şi de A S, princi­pele de Wied. Regele dete braţul reginei Margherita, pe care o conduse în apartamen­tele reginei României, unde se afla şi A. S. principesa de Wied; visita ţinu mai mult de o oară; după aceasta regina Italiei fu con­dusă la îmbarcaţia Sa cu aceleaşi onoruri şi se despărţi de familia regală în chipul cel mai afectuos.* Prinţul Ile Hohenzollern, după­ cum se telegrafeazâ din Sigmaringen dela 5 i. e. n., a plecat la Pallanza spre a cerceta pe regele şi regina României. * Muntenegrenii nu vor merge la Praga. Se telegrafeazâ din Praga cu data de 5 Octomvrie Sosirea aici a oaspeţilor de ex­posiţie muntenegreni nu va ave loc, deoare­ce realitatea poporaţiunii dovedită în timpul petrecerii împăratului a descura­­giat pe acele elemente, care au plănuit de­­monstraţiuni panslaviste cu ocasiunea închi­derii exposiţiei. Banii destinaţi pentru ospă­­tarea Muntenegrenilor se vor dărui unei fun­­daţiunii muntenegrene. * Desvelirea monumentului lui Ga­ribaldi în Nizza s’a făcut Duminecă în 4 Octomvrie­­. După biuroul de corespon­denţă, primarul din Nizza Mala­u­sena, deputaţii francezi Balberti şi Boni­­glione, generalul Canzio şi 4*arist,d Ranc au ţinut discursuri călduroase despre Garibaldi. Ministrul de finance Rouvier în discursul seu a accentuat comunitatea de rasă şi legăturile incomparabile şi nadeslegate ce leagă poporul francez de cel italian. Aceeaşi comunitate de interese s’a accentuat şi în dis­cursurile ce s’au rostit de cătră delegaţii fran­cezi şi italieni la banchetul dat de munici­palitate. Teîl­l’U. Prin representarea de aseară a comediei „Die berühmte Frau“, care este cunoscută publicului sibi­an din anii trecuţi, s-au introdus foarte bine cu deosebire urmă­torii dintre artiştii noi: dl Bednarz în rolul baronului Saarstein s’a presentat ca bun re­­presentant de caractere, iar’ damele Weisse (Agnes) şi Langen (Ottilia), precum şi dl Sülé (Traunstein) ’şi-au jucat rolurile în mod ireproşabil Artiştii cunoscuţi din anul trecut, dl D i e f f e n b a c h e r (Palmay), d-na Robe (Herma) şi cu deosebire d-na Au­sterlitz (Paula) au corăspuns peste aşteptare aşteptărilor puse într’înşii, în general re­­presentaţia a fost reuşită, dar­ teatrul cam gol.

Next