Tribuna, septembrie 1891 (Anul 8, nr. 194-217)

1891-09-26 / nr. 214

Nr. III România la congresul de statistică internaţional. Se scie, că la congresul de sta­tistică, care s’a ţinut 4ilele aceste la V­i­e­n­a, România a fost representată prin dl M. Djuvara, ministru plenipo­tenţiar al ţerii, şi Dr. Oloinescu, secretar general de finance. La una din şedinţele acestui con­gres, dl Djuvara a făcut următoarea comunicare: Die preşedintei Domnilor! în numele guvernului regal al Româ­niei, am onoare de a oferi institutului inter­naţional de statistică următoarele publicaţiuni oficiale, în 80 de volume sau broşuri: 1. Miş­carea populaţiunii române dela 1859 pănâ la 1889 (33 de broşuri). 2. Statistica judiciară dela 1869 pană la 1886(19 broşuri). 3. Statis­tica penitenciară dela 1863 pănă la 1887 (12 broşuri). 4. Statistica învăţământului public dela 1872 pănă la 1889 şi a studiilor rela­tive (12 broşuri). 5. Statistica poştelor şi te­legrafelor dela 1874 pănă la 1887 (3 bro­şuri). 6. Mişcarea navigaţiunii şi a porturilor dela 1879 pănâ la 1889 (1 broşură). Cum cea mai mare parte din aceste broşuri sunt numai în limba română, am crezut indispen­sabil de a face să se scrie alăturea traduce­rea franceză a principalelor entite, enunţări sau tipuri, şi-­mi propun să stăruiu pe lângă guv­ernul meu, ca pe viitor toate publicaţiu­­nile oficiale statistice, fără excepţie, să fie prevăzute de asemenea traducţiuni, care pot să facă accesibile cercetările învăţaţilor străini. Mai mult încă, voia adăuga la aceste volume o notiţă, de asemenea în limba fran­ceză, resumând amănuntele ce conţin, precum şi alte informaţiuni din isvoare oficiale. Ono­rabilul meu coleg, domnul Gr. Olănescu, se­cretar general al ministerului de finance, vă va presenta şi alte publicaţiuni statistice pri­vitoare la comerciu şi finance; acestor din urmă nu le lipsesce traducerea franceză; îmi place a spera, că veţi binevoi a primi aceste extracte cu indulgenţa, care ca­­racterisă spiritele eminente ale d-voastre. Dacă forţele noastre sânt încă modeste, dorinţa noastră este mare de a merge pe nouele căi, pe care le deschideţi stiinţei statistice, această oglindă perfectă, care reflectează exact starea reală a popoarelor şi care relevând situaţiu­­nea lor reciprocă, ajută foarte mult la apro­pierea lor din ce în ce mai intimă.­­ Dela­ 1876 (congresul din Budapesta) Ro­mânia n’a mai fost representată la congresele statistice; toată activitatea ei a fost absorbită de marile și urgentele reforme politice și eco­nomice. Cu toate aceste lucrările statistice în­treprinse de mai nainte au fost urmate cu regularitate; în 1881 oficiul central statistic, care a funcţionat z­ece an,­ a fost un supri­mat, dar a dislocat; biuroul său principal, acel al mişcării populaţiunii, a fost transferat la ministerul domeniilor, agriculturii şi comerciu­­lui; celelalte departamente care posed biurouri statistice permanente sânt: cel de finance, cel de lucrări publice şi cel de instrucţie şi culte; afară de aceste există biurouri statistice la ser­viciul sanitar, la penitenciare şi la primăria de Bucureşci. Datele statistice sânt procurate cu multă celeritate şi supuse unui control foarte eficace, dar­ totuşi eu cred util ca do­rinţa exprimată la congresul de Florenţa să se realiseze şi la noi şi voiu propune crearea unui mic biurou central, a cărui singură atri­buţie va fi de a centraliza, a coordona şi la nevoie a resuma publicaţiunile oficiale şi de a se pune în relaţiuni continue cu institutul internaţional de statistică şi cu biurourile sta­tistice ale diferitelor ţeri. înainte de a termina însă iau libertatea de a vă semnala un important eveniment sta­tistic petrecut acum în urmă la noi, voia să vorbesc de recensământul populaţiunii, publi­cat în „Monitorul Oficial“ dela 14 Iulie,anul curent. Dela recensementul din 1859, care a fixat numărul locuitorilor României la 4.424.961, nu s’a mai procedat la recense­mentul poporaţiunii regatului; poporaţiunea a fost evaluată totdeauna numai în mod apro­ximativ, astfel a fost în 1882 evaluaţiunile dlor Wagner şi Behm, care pun cifra popo­laţiunii noastre la 5.376.000. Resultatul nou­lui recensemânt, început în 1889, este că România pe o suprafaţă de 129.547 chilo­­metri pătraţi are 5.044.733 de locuitori, din care 894.271 în oraşe şi 4,150.452 în comu­nele rurale. Dacă se ţine seamă, că budge­tul ţerii noastre n’a fost în 1859 decât 9,900.000 lei, în 1867 50,381.616 fr., şi că budgetul anului 1890—91 este de 164,869.000 franci, dacă ne aducem aminte, că acum 30 de ani noi n’am avut căi ferate şi că astăz­i posedem 2542 chim. în exploataţie, 345 în construcţie şi 759 în studiu; dacă ne închipuim în fine, că miş­carea comerciului nostru exterior este calcu­lată în 1889 pănă la 742.111.245 fr., trebue să se recunoască, că România a făcut progrese imense în cei 25 de ani ai domniei M. S. Regelui Carol I., pe care ţeara le-a celebrat atât de vesel prin jubileul din urmă. Noi ştim, că ne rămâne încă mult de făcut şi mai presus de toate a desvolta organisaţia sta­tisticei noastre, permiteţi-­mi de a spera, că, graţie luminatelor d-voastre consilii, noi vom putea realiza şi această aspiraţiune. Viena, 1 Octomvrie 1891. M. Djuvara, ministru plenipotenţiar al României, delegat la congresul statistic. VARIETĂŢI. (O nuntă întreagă la comisie.) Co­misariatul din uliţa Marsolier de la Paris a fost în­­ziua de 27 Septemvrie teatrul unui curios spectacol: o nuntă întreagă însoţia pe o mireasă, care fusese adusă de gardişti. Iată ceea­ ce se petrecuse: Dl S., funcţionar la drumul de fer, com­pania Paris-Lyon-Mediterana, în vîrstă de 54 de ani, luă în căsătorie pe doamna N. Această doamnă însărcinase pe o croitoreasă din ulița Chateau-d'Eau de a-’i face o rochie, pentru care ea îi dăduse materia și garnitura. In­­­iua nunții croitoreasa trimise rochia la mi­reasă printr’o lucrătoare a sa, căreia îi dăduse factura de 80 fr. cu ordin de a nu lăsa ro­chia fără parale. Doamna N.... încercând rochia, spuse lucrătoarei, că nu este mulţumită cum e fă­cută, că trebue să­­i­ se facă oare­care repa­­raţiuni şi că păstrează rochia, pentru­ că are trebuinţă de ea în acea­stă, rămânând a plăti când se va face reparaţiunile. Lucrătoarea plecă şi povesti stăpânei sale ceea­ ce-­i spusese doamna N.... Croito­reasa nu înţelese lucrul acesta. Ea voia să fie plătită numai decât. Scia, că masa de nuntă trebuia să fie într’un restaurant de pe bulevardul Capuţinilor. Luă cu ea 2 din lucrătoarele sale şi se aşezta pe o bancă în faţa restaurantului aşteptând trăsurile cu cor­tegiul nunții. Pe la 4 oare domnul și doamna S. . . , noii căsătoriți, coborîră din trăsură și se pre­­gătiau să între în restaurant, când croitoreasa se puse dinaintea lor strigând cu glas tare: — Vrei să-­mi plătesci contul? — Nu face scandal, răspunse d-na S. . — Ah! Nu vrei scandal? strigă croito­reasa. Ţine, dată pentru tine. La aceste cuvinte palmele începură să plouă. Doamna S. . . , care e viguroasă, răs­punse şi ea în acelaşi mod şi o adevărată bă­tălie se încinse, în care faimoasa rochie, pă­lării, dantele fură deşirate şi mai multe biju­terii sfărîmate. Dar’ gardiştii interveniră şi conduse pe combatanţi cu toţi cei care îi în­­soţiau la comisarul de poliţie din mahalaua Gaillon. (Un sport turbat.) La băile din Bar­­harbor (Statele­ Unite) se cultivă acum un nou fel de sport. Un căpitan de corabie a cumpărat mai multe bărci, cu care lumea se joacă „de-a naufragiul“. Cine vrea să treacă de om euragios, cine nu se teme de baie rece şi vrea să se im­­pue iubitei sale printr-o faptă bărbătească, ia parte la călătorie plătind o sumă însem­nată. Căpitanul îndreaptă barca la largul mării şi o lasă să se lovească dinadins de o stâncă. Toţi oamenii cad în mare şi sânt pes­cuiţi de alte bărci, care se află în apropiere. Căpitanul câştigă din două părţi: dela pasageri şi dela publicul curios să asiste la acest naufragiu, căci numai în schimbul unui dolar el indică punctul unde va ave loc naufragiul. Decât ne temem, că jocul acesta va lua odată un sfîrşit tragic. (Vite CU ochelari.) Un călător, care s’a întors de curând din Rusia, povestece, că a văitut prin câteva provincii, cum boii poartă ochelari. Turme de vite de câte mai multe mii, boi şi vaci, se întâlnesce pe câteva şesuri acoperite de zăpadă şi fiecare vită posede o păreche de ochelari albaştri, groşi, pentru a le protegia împotriva oftalmiei, pe care o provoacă la dînsele reverbarea zăpeejii. E un spectacol foarte bizar, orice acel călător, să vecji pe acele rumegătoare mer­gând cu gravitate, purtând acei ochelari al­baştri enormi. Din public. *) 11 Invitare. P. I. domni meserieşi români din Sibiiu sânt cu toată onoarea invitaţi a participa la conferenţa ce va ava loc în 29 Sep­­temvrie (11 Octomvrie) a. c. la 3 oare după amenzi în localul reuniunii (strada Guşteriţii nr. 6), al cărei scop este desbaterea asupra unei exposiţiuni industriale ce ar fi a se arangia în 1892 cu ocasiunea jubileului de 25 ani dela înfiinţarea primei reuniuni de sodiali români. Sibiiu, 7/19 Septemvrie 1891. Comitetul reuniunii socialilor români. •*) •*) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia n­u primesce răspunderea. TRIBUNA Bibliografie, în editura librăriei Nicolae I, Ciurcu din Braşov au apărut: „Curs practic de aritmetică“ pentru şcoa­­lele poporale române, întocmit de prof. Ar­­seniu Vlaicu. Partea I.: Deprinderi prac­tice cu numeri de la 1—20 şi dela 1—100 pentru anul I. şi II. de şcoală. Preţul 22 cr. Partea II.: Deprinderi practice cu numeri dela 1—1000 şi în cerc nemărginit pentru anul III. şi IV. de şcoală. Preţul 25 cr. A eşit de sub tipar: „Coarda inimii“. Versuri la morţi, con­ţinând 58 de versuri pentru toate ocasiunile şi 2 dialoguri tot în versuri. De Iacob Mureşianu învăţător şi cantor. Opul cuprinde 18 coaie de tipar, litere garmond. Cei­ ce doresc acest op îl pot procura atât dela autor, cât şi dela mult onor, domn Basiliu Podoabă la „Eco­nomul“ în Cluj şi dela compactorul George H­a­n­s­z. Preţul pentru abonenţi e 1 fl., pen­tru alţii 1 fl. 20 cr. şi se trimite francat celor­ ce trimit preţul. A apărut: „Istoria universală pentru clasele secun­dare, de Vasile Goldiş, profesor. Volumul I. Evul vechiu. Cu mai multe ilustraţiuni. A eşit de sub tipar o interesantă bro­şură, care tractează despre „Propaganda în mişcarea socială“. Autorul este domnul P. Muş­o­iu. „Ecoul pepternării“. Apare în Fiecare Duminecă în Bucuresci. Colaboratori: Bacal­­başa Anton, Badea Pletea, Sc. Cocorăscu, Cor­­doneanu, Ioan Cătină, M. Canianu, Gh. A. Dinicu, S. I. Grossmann, Giordano, Grigoro­­vitză, Gh. din Moldova, Anton Kneisel, Jiquidi, M. Morţun, P. Muşoiu, I. Nen­ţescu, loan N. Roman, loan Russu, Smara, Raul Stavri, Ver­mont, Dim. Teleor. etc. etc. Anul I. Nr. 14 dela 22 Septemvrie 1891 are următorul cu­prins : Flecării, De un colaborator. — Cân­tece de Maiu. Poesie de Gh. din Moldova.— Notiţe literare şi artistice. De C. — Maică Serafim­a. Novelă de A. P. G. — pile de toamnă. Poesie de Ioan N. Roman. — Cro­nică internaţională. De Compil. — Albăstrele. De Smara. — După cules. De Gh. Nicolean. — în ploaie. Poesie de O. Carp. — File rupte. Amintiri de Quidam. — Curierul sci­entific. De N. N. A. — Cugetări. De Mocan. — Dicţionar gastronomic. De S. Petrony. — Partea recreativă. De Sonya. — Corespon­denţa. De redacţie. — Cadavrul. Roman tra­dus de X. LOTERIE. Tragerea din 7 Octomvrie st. n. Sibiiu: 20 77 63 62 88 Călindarul sjill®* 26 Septemvrie (8 Octomvrie) 1891 Iulian: Ad. lui loan Ev. Gregorian, Brigita. Soarele: răsare 6 7, apune S.27 Buletin meteorologic. Sibiiu: 7 Octomvrie n. 6 oare dimineața. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 727.4) Temperatura după Celsius Maximul și minimul de temperatură Direcţia ventului Observată Diferenţa din preziuă 729.S —0.3 j -f-12.7 +2 8.1+12.2 sso. Din ţeară 5 Octomvrie n. 7 oare dimineaţa Sosiţi în Sibiiu. La 7 Octomvrie n. Hotel „Neurihrer“. Horovitz din Cluj. Gutt­­man din Neoplanta. Krecsmáry din Budapesta. Deutsch din Alba-Iulia. Kraus din Linz, Fischer din Viena şi T. Ridel­ din Mediaş, comerciant. Hotel „Meitzer“. Eugen Haas, comerciant din Budapesta. Csicy din Mercurea. Maiorul Stenzel cu soţia, din Sibiiu. I. Şagău, protopop din Reghinul­­săsesc. Wagner cu soţia, preot evang. din Marpod. Matilda Lenas, actriţă din Viena. Teatru orăşenesc. Joi, în 8 Octomvrie n. „DER ZIEGEUNERBARON“. Operetă în 3 acte de Schnitzer. Staţiunile Presiun atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul direcţia tăria Budapesta. . . 765 + 12.7N 2 Sătmar .... 767 -4-11.30 1 Cluj.........................— +8.4— — Orșova ....— — arad .... 765 + 12.4 SO2 Panciova . . . 763 +16.1s 3 E c­o n­o m i­e. Cassele de păstrare postale reg. ling. în decursul lunii Septemvrie s’au depus în cassele de păstrare poștale 506.243 fl. 53 cr. în bani și s’au replătit de câtră acele 450.989 fl. 42 cr., resultă deci un spor în depuneri de 55.251 fl. 11 cr. în ceruri s’au depus 11,895.652 fl. 76 cr., s'au replătit 11,588 958 fl. 04 cr., prin urmare depunerile au crescut cu 306.674 fl. La 30 Septemvrie starea depunerilor în bani era 5,551.700 fl. 82 la cr., iar în cercuri 2,881.681 fl. 711/a cr., laolaltă 8,433.382 fl. 53 cr. în socoteala depunătorilor s’au cumpărat și trimis la adresa acelora efecte în valoare nominală de 2,216.520 fl. —m— Furnisare. Ministrul de răsboiu ces. și reg. are de scop să asigure prin contract furnisarea pănurii necesare pentru academiile militare, şcoalele reale şi orfelinatele militare pentru proximii şese ani, adecă din 1892 pănă inel. 1897, şi în scopul participării la această întreprindere, respective înaintării de oferte în scris a exmis o publicaţiune. Tre­buinţa anuală va fi aproximativ: 2000 metri pănură alb­astră-cenuşie de mantale, 3000 metri pănură albstră-deschisă de nădragi, 200 metri pănură cenuşie (moar) de nădragi, 1600 metri pănură cenuşie (moar) de tocuri, 2500 metri pănură cenuşie (moar) de bluse, 900 metri pănură albastră-întunecată de bruse 1800 pănură roşie aprinsă de egalisare. Mus­trele se pot căpăta dela depositul de montură nr. 1 în Brünn, pe lângă plătirea preţului de procurare cu 15 proc. spese de regie Vadiul e de 5 proc. Terminul înaintării ofertelor e 30 Noemvrie a. c. Publicaţiunea şi proiectul de contract se pot vedea în biuroul camerei comer­ciale din Braşov. j sg— Comunicaţia de corăbii între Ba­tum­ şi Galaţi. Cetim în „Pester Lloyd“, că va­porul „Medea“ al societăţii de navigaţiune dunăreană austro-ungară comunică regulat în fiecare 14 ziute între Batum şi Galaţi. Această rută formează cea mai scurtă legătură între porturile numite. Informaţiuni despre timpul plecării, mai departe despre condiţiunile de călătorie şi chirie de transport se pot căpăta prompt de la direcţiunea societăţii de navigaţie pe Dunăre. —a— Oprirea exportului de cereale în Rusia. Spirea adusă de unele foi străine, că oprirea exportului rusesc de săcară se va extinde şi asupra altor specii de cereale, se desminte, după­ cum se depeşează din Varşovia de către foaia comercială „Gazeta Handiowa“ de acolo. Insolvenţe. „Reuniunea credito­rilor din Viena“ anunţă urmă­toarele insolvenţe: Petru Bam­ba­c­h , comerciant în Timişoara; Martin Schwarz, firmă comercială în Budapesta; Antonia Valsik, comerciantă în Turnau; I. Măriei, firmă comercială în Viacovec; Isac Eisenstein, comerciant în Lemberg ; Adela Hauser în Viena; Francisc Doma­ne­g­o , comerciant în Hölstein ; Frideric Maier, comerciant în Villach; Gius. Gan­ger, firmă comercială în Triest; Arnold Grossbard, comerciant în Cracovia; Lazar K­o­s­t­i­c­î şi Marcu M­i­h­a­i­l­o­v­i­c­i, comercianţi în Lescovat; George A­r­e­c­s­i­c­i, comerciant în Uzica; Leopold Urban în Budapesta; Iuliu Graff, firmă comercială în Warasdin-Töplitz; următorii lui L. Schle­singer, comerciant în Alba-Regală; Petru Stua, comerciant în Cormons; Mauriciu Mauthner, comerciant în Budapesta. —­— Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu, 6 Octomvr. Grâu hect! 70 pănă 82 chilo fl. 6 70 pănă 7.50, grâu mestecat 70 pană 74 chilo fl. 5 80 pănă 6.40, secară 70 pănă 75 chilo fl. 5.20 pănă 8.60, orz 62 pănă 66 chilo 4.­­ pănă 4.40, oves 42 pănă 50 chilo fl. 1.80 pănă 2.40, cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 4.20 pănă 4.60, mălaiul 70 pănă 74 chilo fl. 4.50 pănă 5.—, cartofii 69 pănă 70 chilo fl. 1.— pănă 1.40, sămânță de cânepă fl. —.— pănă —.—, mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă 5. — , lintea 78 pănă 82 chilo fl 6. — pănă 7.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 4.50 pănă 5.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 16.30 pănă 16.80, făină nr. 1 fl. —.— pănă 16.30, nr. 3 fl.­­ pănă 16.30, nr. 5 fl. 14.601 slănină 100 chilo fl. 52.—, pănă 56.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, său brut fl. 20.— pănă 22.—, fl. său de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.—, lumini tur­nate de său fl. 38.— pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fen 100 chilo fl. 1.20 pănă 0. 1.50, cânepă fl. 32.— pănă fl. 35.—, lemne de foc uscate m. cub, fl. 2.50 pănă fl. 3.25, spirt p. 100 L. % 56 pănă 57 cr., carnea de vită chile 50 cr. pănă 52, carnea de vițel 38 pănă 45 cr, carnea de porc 46 pănă 50 cr., carnea de berbece 28.— pănă 30 cr., ouă 10 cu 20 pănă 52 cr. Pag. 855 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Oct. n. 1891 Sâminţe a • fl 1” Ii Preţul por 100 chilogr. îi f" O eu Preţul pi r 100 chilo de 4A pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc vechili 76 10.--10.20 77 10.10 10.30 Grâu dela Tisan 76 10.-10.20 77 1040 10.30 Grâu „ Pestan 76 9.9510 15 77 10.06 10.25 Grâu de Alba-Reg.­­76 10.­10.20 77 10.10 10.30 ti­p Badea 76 10 .10.20 77 10.1010.80 Grâu nng. de Nord 76 ---.------.---7/ ---.--­---•--­ Sfiminte, Dualitatea Prețul per vechi ori none Soiul iner Hect. 100 philogr. dela pănă Săcară 70--72 9.35 9.50 Orz NutreţTM 60-626 90 6.80 r.­de vina 62--64 6.50 7.— n de bere 64—66 7.30 8.7n Ovăs 39--41 5.906 15 Cucurul (porumb bănăț. 75 6.20 6.25 n de alt soiu3 6.15 6.20 Mein 5 756.— Hrișcă 14.—14.50 Grâu de primă.&10.682 10.70 stn de toam.110.33 10.3. fi Cnenrm. Maiu-Iun. •-43 fl 0 5.62 5.64 1« r. Sept -Oct. «g---.--­«ni ---.---1+Ov“b de primă. 6.041°6 05 n de toam.1 5.88s 5.90 Cursu! Producții di Ti *30 Soiul dela plinii Sem. de tril. Lucerna ungurească—.—— n roșie— Oleu de rap. raânat 37.—88-Uns. de pore dela Pesta 54 5055.­§ n dela țeară— — & o Slănină s veu tată 46-47.-i r afumată 53.--54-c­băn 37.—38-«p. Prune 31 6013 90 0 Dietar slavon, non 18.2518 60o £ n bănățenesc 18.­­18 25 Miere brută 29 -30 -» galbină stracuratâ 32 —33-Ceară de Rosenau 188. 140 .Spirt brut 19.—19.500 Drojdiuţe de spirt 21.7622 — Cursul pieţei din Sibiiu. Din 6 Octomvrie n. 1891. Hârtie-monetă română . . Camp. 9.28 vând. 9.31 Lire turcesci .... • p 10.60 r­ 10.60 imperiali............................... • n 9.50n 9.60 Ruble rusesci .... ■ fi 1.22 V-1.27 Bursa de Budapesta.. Din 6 Octomvrie n 1891. Renta de aur ung. 6°/0 .......................................................__ * » » „ 4%...........................................10440 „ „ hârtie „ 5°/e...........................................100.75 împrumutul căilor ferate ing...................................jig.____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)................................................................m­gp Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) . ...................................................97.75 Bonuri rurale ing.............................. .... 90.­­ „ „ croato-siavoue..................................... 103 60 Obligațiunile desp.­regajiitor.....................................95.— împrumut cu premiu ing....................................... 140 50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghetinn . . 1 30 Renta de hirtei austriacă ... ... 91 25 „ de argint austriacă............................... 91.25 „ de aur austriacă .....................................109_____ Cosurile a­ustriace din 1860. . ... 146.50 Acțiunile băncii austro ungare ...... 1007.__ _ » de credit ing....................■ 328.50 B I­­B n austr. ..... 285.30 Scrisuri fonciare ale institut, de cred și economii „Albina“ . ...............................................................102.— Argintul ... ..................................... .....__ Galbeni împărătesei............................... . . 5.53 Napoleon­ d’ori.................................................................... 9.33 Mărci 100 imp. germane.....57.50 Londra 10 Livres sterlingi. ...... 116.85 Bursa de Viona. Din 5 Octomvrie n. 1891. Renta de aur ung. 6°/o...........................................—.— „ esc 4*/0.................................................104.10 „ „ hârtie „ 5â/0 ........................................... 100 65 împrumutul căilor ferate ing...............................115. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung . (l-a emisiune) .............................................................111.50 (Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost. ung. 2-a emisiune)......................................................................97.50 Bonuri rurale ing........................................................... 90. 1 „ croato-slavone...........................................104.50 Impr­mut cu premiu ing.................................................140.75 Dosuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . 130.— Renta de hârtie austriacă..................................... 91 15 „ „ argint austriacă..................................... 91 90 „ „ aur austriacă . 109.26 Losuri austr. din 1860 146.60 Acţiunile băncii austro-ungare.................................1013.. . „de credit nng. 328.75 m­­­m­n UUStr. ..... 284.50 Argintii........................................... . . ____ Galbeni împărătesei............................... ... 5.56 Napoleon­ d’ori ................................................. 9.265 Mărci 100 imp. germane............................ 57 60 Londra 10 Livres sterlingi..................................... 116 80 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: Andreiu Balteş, 27 Sept. st. v. — 4 oare p. m.Calisa Ultim Renta rom. per 1875 6a/0 . . 03 — —.__ Renta română amort. 5°/c . 99.­­_­­__ „ (Schnldversehreib.) . .— — Oblig, de stat. C. F. R. 6+ .— —•— Renta rom. (Rur. conv.) 6°/a .— — împrumutul municipal S°/o • ---. — . .. 4 — Scrisuri fane, rurale 7s/'.. . .— .—#—. Scrisori func. rurala 5% . . 9&V. — .— idem urbane 7°/0......................... 1C3-— . » ......................... RU V« —t— n 5»/0......................... 96 V, Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) — -------­— __ Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.)— — Soc rom. de reasig. ---_--­—,— Soc. r. de con. (‘250 lei vSrs,) Oblig. Casa ei Pensiunilor . — _.__ 270 __#_, Agio.................................................. Se him --­Londra 3 luni T cek..................................... ---4--­—.— Berlin 8 luni ...... __t--­n ceh..................................... _____ __4— Paria 3 luni .... _____ __t__ » cek..................................... . . .— Vien!’. n Agio

Next