Tribuna, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 267-289)
1891-12-04 / nr. 269
Nf 269 urca pe o locomotivă din gara Doetinger şi o porni cu cea mai mare iuţeală contra trenului express care venea din Waldshut. * Tren atacat de bandiţi. Un tren de traifă a fost atacat la 4 c. în staţia Wlocki (Rusia) de o ceată numeroasă de bandiţi. Un vagon fu jefuit complet de conţinutul său. Personalul trenului se încercă să opună resistenţă, dar’ faţă cu numărul cel mare al bandiţilor nu putu face nimic. Prin signale se dădu alarma la Varşovia, de unde porni imediat un tren de gendarmi. Dar’ până când aceştia sosiră, bandiţii erau deja departe cu prada lor. Poliţia cercetează cu multă activitate fără să fi dat pănă acum de urma hoţilor.* O haiduceasă în haine bărbătesci. Din Berlin se scrie: Ana Kliem, femeia unui lăcătuş bogat din Rixdorf, se îmbrăcă Joia trecută în haine bărbătesci, se înarmă cu un ciocan şi pătrunse pe la mietrul nopţii în prăvălia lui Wilhelm Stoebe, un băcan care locuesce peste drum. Stoebe o surprinse în momentul când hoaţa se încerca să deschidă saltarul tejghelei. „Ce cauţi aci?“ — o întrebă el. — „Adă bani sau te omor!“ îi răspunse haiduceasa, şi-l lovi de câteva ori în cap. Deşi rănit de moarte, Stoebe mai avu puterea să apuce de gât pe agresoara lui și să cheme în ajutor. Femeia, despre care se crede că e nebună, a fost arestată. Băcanul muri a doua .)* 'D urma rănilor primite.« Aeronaut nenorocit. La Bombay, în Asia, aeronautul Mansfield, locotenent de marină, făcea experiențe cu balonul înaintea unui public în număr ca la 10.000. El într’un rând se slobotjise jos dela înălțime de 10.000 urme cu ajutorul unei umbrele. De astă dată balonul a făcut expresie și aeronautul, neputând lua repede umbrela, a cătat dela înălțime de 400 urme și a murit pe dată. • Stil. Organul părintelui Miron începe si articolul prim al seu astfel: „Este mai bine de un pătrar de veac de om, de când maghiarii . . . etc. Arderea unui teatru. După cum se scrie din New-York, marele teatru din Cleveland (Ohio) a ars cu desăvîrșire Sâmbătă noaptea. Din fericire moarte de om n’a fost: „Un cercular“. (Humoresc) „... că precum capul este „cea mai însemnată parte a corpului omenesc, astfel și acoperirea „capului trebue se fie mai aleasă“. Episcopul Aradului, loan Inainte-mergitorul, cercularul nr. 4896 1891. Sunt unii oameni pe lumea aceasta, care n’au noroc la dragoste; alţii perdîn cărţi, şi car’ altora le mor vitele cu grămada. . . . Episcopul Aradului desigur nu întră în categoria nici unora dintre aceştia. Cu „cercularele“ însă n’are nici el noroc, şi pace! căci nu apucă bine să scoată câte una de sub tipar, şi aşa proaspătă cum e, ajunge nu nunumai la destinaţia originală, ci şi prin afire, care nu se dau îndărăt a arăta banalităţile patente ce ele cuprind, ori dragostea de bani ce prin ele autorul manifestă.......... Astfel în timpul mai pe toamnă, când cu circularul nr.......... în care cucernicul episcop, practic cum e, sciind că grânele s'au făcut şi au avut preţ, demandă „fraţilor“ sei preoţi să-’şi „îndeplinească datorinţele“, datorinţe, care nu erau datorinţe morale, căci de aceste nu-’l doare capul pe înainte-mergătorul, ci erau datorii în bani sunători ori fie şi în hârtie moale, vorba e numai să fie dela 5 zloţi în sus, circulară prin care nu tocmai în armonie cu legile canonice şi lume,ci sfinţia sa îndoise raţiociniile. Nu apucă apoi bine se împrăştie circularul faimos privitor la ornamentul capului, şi ereticii dela „Luminătorul“ îl publicară şi ei, ba afurisiţii ăştia dela „Tribuna“ — între care am onoarea a mă număra şi eu — reproduseră şi ei „circulara“, încornorînd-o, ar zice „Biserica şi Şcoala“ şi arătând prostiile patente din ea. Vetrând smeritul părinte sufletesc, ale cărui interes pentru purtarea morală a preoţilor sei nu fu înţeles de această prihănită lume, că n’are noroc cu circulariile, s’a hotărîtfilele aceste să nu mai scoată circulară cu număr, ci să trimeată îndreptarul seu cătră preoţi în formă de scrisoare privată, în mod confidenţial, fără dat şi număr, netipărită ci scrisă să nu mai poată p'ar știa să-şi procure din ea nici un exemplar . * . Cu toate acestea eu am reuşit să pun mâna pe o asemenea scrisoare confidenţială, nu degeaba sunt cronicar, scrisoare care fiind foarte amusantă, o dau aci în copie. Bată-o cu propria-ț i ortografie: „Fratia ta! îti demandez antaiu si prima ca ordurile ce aci vinu, să rămână între noi, să nu care cumva să răsufli ceva cătră anticanonicele diare, care publică cercularele Excelentiei Mele pentru de a mă rîde si ponegri înaintea turmii mele iubite. „Că capul este cea mai însemnată parte a trupului omenesc și prin urmare pălăria e mai frumoasă dacă e nouă si nu veche, amu arătat în cercularul meu nr. 4896/91. Nu’ti voiu vorbi asiadar’ de astă dată despre cap, ci’ti voiu demanda oblu, ca când vii pe la resiedintia mea, să nu vii cu cisme mari, dar’ cu tipele (care pe la Arad însemnează ghete. Autorul), ca străinii să nu dică, că preoţii din diecesa Aradului sunt sărăci de duh, şi să nu vii în palatul meu cu manele goale, pentru că doar’ cuvine-se supuşilor să onoreze pe mai marele lor, de aceea să daţi bineţie (vrea să aibă bineţe — să salute! Autorul lui popa Ciora, baremi că a fost închis în cofetiu, căci precum sciuta este, si multi mucenici sfinţi au suferit pentru sfanta besereca si să sărutaţi mana protopopului Moise, căci şi întemeietorii celor diece porunci au onorat pe Moise când sau coborît cu tablele legii de pe dealul dela Sinaia ... Si la birt să nu ve duceţi ci mai bine la cătană, că acolo găsiţi pe toti cei dela consistor, car’ la birt umblă numai cei ce iubesc spirtul nu pe spiritul sfanţ. Si pe tipele să vă stergeti de imală,care la Arad însemnează noroiu, tină. Autorul), căci si Moise descultțatusau, când sau apropiat de rugul ardietor, ca să nu mangiu coboarele (vrea să zic& covoarele. Aut.) ca să fie curate pe când vine Excelentia Sa domnul Maximilian Falcu, iubitul nostru ablegatu (deputat. Aut.) si locotiitor (vrea să facă representant. Aut.) al înaltului guberniu. „Am mai audit, că nu îngrijiţi de sfânta noastră beserecă, că umbla ştoarecii prin altar. Vă demandez deci prin urmare să nu întardiaţi a duce acasă toate prescurile din beserecă, ca duşmanii seculari din ea se peară în lipsă de virtualii. „Ear’ dacă cumva s’ar areta sporadic ca si în diecesa noastră s’au încuibat concubinagiul (aci prelatul Aradaului ar vrea să imiteze pe cel dela Caransebeș. Aut.) vă mai demandez să-’mi trimiteti un raport mare si detaiat cu toate neîntielegerile si bătăile cscate între credincioşi si credincioase ca bărbaţi si femei neîmpărtăşiti cu darul sfintei cununii, si cei siliţi se nu se certe, c ci cearta vrajba aduce si reu bisericii noastre mume. „încât pentru hrana voastră în post, puteti, dacă aveţi, să mancati si de frupt (de dulce! Aut.) ear’ cat pentru cele sufletesci, diare afară de „Biserica si S co a la“ redactată de preacuviosul călugăr Hamsea altele se nu cetiti, căci cu moarte veţi muri. „Al vostru binevoitor părinte material ai sufletesc. Ioan, episcop al Aradului. Pentru conformitate: Nud Muscalul. VARIETĂŢI. (Gladstone sare garduri.) Bătrânul Gladstone, cu toate că e de optzeci şi-doi de ani, mai sare garduri, — aşa asigură ziarul „Saturday Sun“. Prin aceasta însă nu voim să susţinem, că „the grand old man“, cum numesc Englezii pe Gladstone, s’a făcut la bătrâneţe un Don Juan. El se plimba, Vineria trecută, cu un prieten, şi în cursul plimbării ajunse la vila fiiului seu. Portiţa grădinii era însă închisă. Gladstone nu stătu la îndoeală; el îşi scoase gherocul şi, înainte de a fi oprit de prietenul seu se urca pe gard şi sări în grădină. Apoi deschise portiţa pe dinlăuntru şi lăsă şi pe companionul seu să între. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Viena, 15 Decemvrie nou. (Camera deputaţilor.) Lueger a atacat în mod ne maipomenit pe cancelarul german Caprivi. Viena, 15 Decemvrie n. îmbolnăvirea Archiducelui Sigismund produce în toate părţile sincere condolenţe; după buletinul din urmă starea bolnavului ar fi îngrijitoare. Sofia, 15 Decemvrie n. Representantul francez protestează în contra expusă rii corespondentului de la „Agenţia Havas“. Guvernul Bulgariei a răspuns, că regretă a nu mai pută revoca disposiţiunile luate, la ceea ce representantul francez a declarat, că în urma mandatului ministrului de externe el se vede necesitat a întrerupe orice relaţiune cu guvernul bulgar. Madrid, 15 Decemvrie n. Foile republicane protestează energic contra eventualei alăturări a Spaniei la liga vamală a Europei centrale. Belgrad, 15 Decemvrie n. Patru(jeci-şi-şepte deputaţi radicali vor trece în Scupcina viitoare în oposiţiune contra ministerului Pasicî. TRIBUNA Bibliografie. „Foaia Diecesandu. Organ al eparehiei gr.-or. române a Caransebeşului. Apare în fiecare Duminecă. Redactor loan Ionaş. Anul VI. Nr. 48 dela 1/13 Decemvrie 1891 are următorul cuprins: Partea oficială: Cerculare. — Partea neoficială: Congresul naţionalbisericesc. — Reuniunea învăţătorilor români gr.-or. din diecesa Caransebeşului. — Instrucţiune practică despre purtarea socotelilor şi administrarea averilor bisericesci. De Traian Borza. (Urmare). — Un învăţător a luat lumea în cap. — Varietăţi. — Bibliografie. „Biserica şi Şcoala11. Foaie bisericească, scolastică, literară şi economică. Apare în fiecare Duminecă în Arad. Redactor Augustin Hamsea. Anul XV. Nr. 48 dela 1/13 Decemvrie are următorul cuprins: Pentru clarificare. — Congresul naţional-bisericesc. — Sistemul numeral. De George Jianu, învăţător. (Urmare şi fine.) — Apelul comitetului „Reuniunii socalilor români“ cătră meseriaşii români din Sibiiu şi din comitatul Sibiiului. — La jubileul părintelui meu Mihail Ardelean. De Iosif loan Ardelean — Diverse. — Concurse. „ România Musicaldu. Revistă literarămusicală. Apare de două ori pe lună în Bucuresci sub direcţiunea domnului Constantin M. Cordonean. Anul II. Nr. 19 dela 1 Decemvrie are următorul cuprins: Scrisoarea dlui Dr. Fuchs. — Raport. (Urmare.) — Concertul Marcela Sembrich. — Musicile militare și soartea capelmaiștrilor. (Urmare.) — Opera italiană „Celeste“. De C. M. C. — Un răspuns. — Din gazetele străine. — Călindarul musical. — Una alta. A apărut: „Raport“ cătră dl ministru de răsboiu asupra lucrărilor secţiunii a VIII. a congresului de hygienă şi demografie de la Londra din anul 1891 de Dr. A. Fotino, medic, inspector general de brigadă. Bucuresci. Tipografia curţii regale F. Gobi fii. Pasagiul român nr. 12. A eşit de sub tipar o broşură de actualitate: „Dobrogea“. Reformele economice şi sociale ce ea reclamă, de dl I. I. Nacian. De vânt care la librăriile Haimann şi Socec. Bucuresci. * Peste câteva zile va apare o nouă scriere de dl B. P. Haşdeu întitulată: Sic cogito. — Ge e vieaţa? — Ce e moartea? — Ge e omul ? Această scriere va forma un mare volum de lux în cuart cu mai multe stampe. Se tipăresc numai 200 de exemplare numerotate; preţul unuia va fi de 20 de lei şi se va vinde numai la autor şi la redacţia „Revistei Nouă “ Călindarul dilei 4/16 Decemvrie 1891 io linse: M Varvara Gret(ori»n: Adelaida iSoartsa«: riaare 7,38, »pune 3.50 Buletin meteorologic. Sibiiu, 15 Decemvrie n. 7 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în nmn. (Mediul lunar 727.1) Temperatura Direcţia ventului Observată Diferenţa din pretţiuă 716.8 —4.3 +1.2 1 1 s +2.44-0.8 M Maximul şi minimul de temperatură după Celsius Din seara 12 Decemvrie n. 7 oare dimineaţa. . . . Presiun. Staţiunile atmosf. în mun. Temperatura ' Celsius Véntul direcţia tăria Budapesta . . . 763 4-5.1V 5 Sătmar . . . . 762 4-8.7 so1 Cluj . . . . . 76 ■ —0.4— _ Orşova . . . . 765 4-2.4s 1 Arad . . . . 764 4-4.7s 4 Paticiova . . 761 4-6.90 3 Sosiţi în Sibiiu. La 16 Decemvrie n Hotel „NeurihrerLuszt din Budapesta Scheinberger din A ad Reng din Viena. Droc, protopop din Mercurea Hotel „Meitzer“. Kerzenczey, proprietar din Armeni. Leutschaft i Ludvig, din Mediaş Gräser, preot din Dupisdorf. Hotel „Habermann“. Stumpf, ospătireasă din Cluj. Teatru orășenesc. Mercuri, 16 Decemvrie n. „Mikado“. Operetă in 2 acte de W. W. Gilbert. Si! p o sa o m !c Debitul de beuturi şi repausul de Dumitieea. Camera comercială din Braşov vestesce, că ministerul de interne reg. ing. a încunosciinţat prin un exmis municipiul orăşenesc din Caşovia, că disposiţiunea ordinaţiunii ministerului de comerciu dela 1 Iulie a. c. nr. 37.892 (II., pct. 9), după care pentru cârcumele ce debitează exclusiv numai vinars nu s’a statuat nici o excepţiune în privinţa răpausului de Dumineca, nu se extinde şi asupra cârcimelor care sunt îndreptăţite la debitul de vin, bere şi vinars, de aceea e permis ca aceste cârcime să venime şi vinars în tot timpul Dumineci, încât sânt îndreptăţite la aceasta în sensul legilor existente despre dreptul de cârcimărit. — »— Transporturile de porumb în Germania. „Fester Lloyd“ e înformat, că pentru transporturile de porumb din Ungaria în Ger m a nia - d e-No r d se va face o reducere şi cu statolirea tarifelor respective se va începe în curând la direcțiunea comercială a căilor feră de stat ungare, pentruca taxele reduse, în interesul promovării exportului, să poată întră în vigoare la 1 ianuarie 1892. — Starea servculturilor în Germania, după un raport al consulului general austro-ungar din Berlin, e următoarea: Temperatura a fost favorabilă desvoltării sămănăturilor, precum şi privitor la lucrările agricole ; sămănăturile stau mai ales mulţumitor, numai pe alocarea se aud plângeri, că cerealele au răsărit rău şi nu s’au întrămat. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 30 Noemvrie v. 1891 . Banca României lui Petricione, grâu 4450 hect., 15.15 lei. St. Veron lui Petricione, grâu 3600 hect., 14.80 lei. Cusoff lui Petricione, grâu 3450 hect., 14.60 lei. Paspati lui Erfling, grâu 1400 hect., 12.20 lei. S. Veron lui Carnevalli, porumb nou 3600 hect., 8.80 lei. Vlasopulo lui Curvisiano, por. nou 1200 hect., 8.45 lei. Weisberg lui G. Nicolopulo, porumb nou 1200 hect., 7.65 lei. Jakobsohn lui Frischmann, porumb nou 650 hect., 8.30 lei. A. Cohn lui Peirano, porumb vechiu 3400 hect., 10.30 lei. Brociner lui Peirano, porumb vechiu 900 hect., 8.— lei. V. P. Sassu lui Dreifus & C., meiu 400 hect., 7.65 lei. Cereale sosite: Pe apă: Grâu hect. 1400, porumb hect. —, OrZ hect. 2000, ovăs hect. —, săcară hect. —. Pe uscat: Grâu hect. —, porumb hect. 5000, orz hect. 5000, ovăs hect. —, săcară hect. —. Cereale aflate în deposit: Pe apă: Grâu hect. 325.000, săcară hect. 7200, porumb hect. 47.000, orz hect. 63.000, ovăs hect. 12.000, meiu hect. —, fasole hect. 4000, rapiță sălb. hect. —. Pe uscat: Grâu hect. 225.000, secară hect. 6500, porumb hect. 105.600, orz hect. 70.000, ovăs hect. 12.500, meiu hect. —, fasole hect. 5000, rapiţă sălb. hect. 1000. Preţul mărfurilor. Piaţa din Sibiiu. Dela 15 Decemvrie Grâu frumo : 80 chilo fl. 79 pănă 8.70, grâu mestecat 70 până 74 chilo fl. 7. pănă 7.60, săcară 70 pănă 71 chilo fl. 6.20 pănă 6.60, orz 62 pănă 66 chilo —.pănă 2.—, ovăs 42 pănă 48 chilo fl. 2.50 pănă 3. , cucuruz 70 pănă 71 chilo fl. 4 4.— pănă 4.80, nnaiu 78 pănă 84 chilo fl. 5. — pănă 5.50, cartofii 68 pănă 70 chilo fl. 1.60 pănă 2. —, sămânță de cânepă 48 pănă 50 chilo fl. 1.— pănă 7 50, mazărea 76 pănă 80 chilo fl. 5. — pănă 6.—, lintea 78 pănă 82 chilo fl 6. — pănă 7.—, fasolea 76 pănă 80 chilo fl. 5.— pănă 10. —, păsat de grâu 100 chilo fl. 17.50 pănă 17.80, făină nr. 1 fl. 17.10, făină nr. 3 fl. 10.40, faină nr. 5 fl. 15.80, slănină 100 chilo fl. 51.— pănă 56.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, său brut fl. 20.— pănă 22.—, seu de lumini fl. 34.— pănă fl. 35.—, lumini turnate de său fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 2 pănă 30. —, fân 100 chilo fl. 1.80 pănă fl. 2.—, cânepă fl. 32.— pănă fl. 36.—, lemne de foc uscate in. cub. fl. 2 50 pănă fl. 3.25, spirt p. 100 L. % 54 pănă 37 cr., carnea de vită chilo 50 cr. pănă 52, carnea de vițel 40 pănă 0) cr. carnea de porc :2 pănă 46 Cr. carnea de berbece 22.— pănă 24 cr.a ouă 10 cu 25 pănă 30 cr. Tîrgul de rîmăism în Steinbrach. In 12 Decemv. n. s’au notat: unguresci bătrâni grei 45-- cr. pănă 46— cr., unguresci grei tineri 47. cr. pănă 47V, cr., de mijloc 46— cr. pănă 467a Cr., ușori 44— cr. pănă 45 cr., marfă țerănească grea 44— cr. pănă 4) - cr., de mijloc 43— cr. pănă 44 cr. , Ui — ' 4.------ r . pănă 44— cr., românesci, de Bakony, grei------cr. pănă--------cr., transito grei ------cr. pănă--------cr., transito de mijloc —.— cr. pănă-----cr., transito uşori---------cr. pănă--------cr. transito serbesci grei 44— cr. pănă 45— cr., transito de mijloc 437, cr. pănă 447, cr., transito uşori 42 cr. pănă 43 — cr. PA& 1075 Borsa de mahon din Budapesta dela 12 Decemv. n. 1891 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 14 Decemvrie n. 1891. Hârtie-monetă româna , Cmnp. 9.2 7 vând. 9.32 Lire turcesc! „ 10.50 10.6 ) Imperiali . 950 9.60 Ruble rusesci ... 1 11«/, • U dSts Budapesta, Din 12 Decemvrie 1891. Kenia de aur ing. 6°/...................................... _____ *n r, „ „ 4c/0..........................................104.85 „ „ hârtie „ 5%..........................................101.15 împrumutul căilor ferate ing. ..... 11650 Amortisarea datoriei cailor ferate deost ing. (la emisiune)..........................................................112 75 Amortisarea datoriei viilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)............................... ... 97 25 Bonuri rurale ing. 90 50 „ „ croato-slavoue ...... 104 - - Obligațiunile desp. regajiitor .... 95.75 împrumut cu premiu ing. ...... 136.— Losuri pentru regulare» Tisei și Seghedin . 129 — Renta de hârtie austriacă ... . 92_ „ de argint austriacă ... ... 92._ „ de aur austriacă ....................108. — Leşurile austriace din 1860. . . . 147.25 Acțiunile băncii austro-ung.-ire .... 1006._ » n de credit ung. ... 32425 _ » . » n »sssr. . . . 282.30 Scrisuri funciare ale institut, de esec și economii „Albina“ . ........................................................102. Argintul ... .......................... ........ Galbeni împărătesei.................... . _ _ g 'gg Napoleon d’ori......................................... . . 9.34 Mărci 100 imp. germane.........................................gg___ Londra 10 Livres sterningi. ..... 117.90 1 88miutd ît 1" Îl Prețul per 100 chilogr. I ti |w a ►« re 5 O (x Prețul p r 100 chilo pfcnF. dola pftnfc Grâu Bănățenesc vechiu 76 ni.11.20 77 11.1011.30 Grâu dela Tisan 76 ii —11.20 77 11.1011.30 Grâu „ Pestan 76 10.9511 15 77 11 0511.25 Grâu de Alba-Reg. „ 76 11 —11.20 77 11.1011.30 „ Badea 76 11 -11.20 77 11.1011.30 Grâu ung de Nord 76— — 77 —•— Smintes Oualitatea Prețul per vachi ori non« Soiul 1 per Hoot. 100 philogr. 1 dela plină Secară 70--72 10.4510.60 O rv. Nntreţis 60--62 6 25 6.60 de vina 62--64 6.75 7.25 g. de bere 64--66 7.40 8.70 Ov5s 39--41 640 6 66 Cuc ama (tHii'uînb bănăț. 75 6.6'» 6 65 n de. alf 73 6.55 6.60 Meiu 6 45 6.60 Hrişcă-14—14.50 j Grâu de primă.511.281 O 11.30 i r. de loan).C--.---sg Cucuruli Maiu-lun. 6.17 ti fc, © ir 6 19 .8 (d T) Sept-Oct. po 9— .---O OjKy de ♦rimă. 6.44 6 46 n da toam. h*1r.£ O 07/.H £.05 OOtQ)1 dfdiar gâr.e Seni. de trif.Lucerna tuijrnrea««* 42 —48 roșie 50 -58-Oleu de rap. rafinat 89-39 50 Uns. de pore dela Festa 56 7b 7 — § n dela tearâ• -O Slănină avântata 45-46—a2c f» afumată 55.56 - -oo 36 —36 -9 Prune 13.7614. 3 hietar slavon, nju 17 5018 ST aa,n bănățenesc 15 5015 75 Miere brută ---. ~— i) galbinăstracurat;) 38 —39 -C-sar» de Rosenau 138. 139 spirt brut 24-24 ro Drojdiuțe de spirt 26—26 56 1 Bursa de Viana, Din 12 Decemvrie n. 1891. Renta de aur ung. 6°/0 ........ _._ n n ft n ^°/p 104.80 „ „ hârtie „ 5% ........ 101.10 împrumutul căilor ferate ung ...... 116.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung . (la emisiune) ...................................................111.50Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost. ing. 2-a emisiune)................................................... 93.30 Bonuri rurale ung................................................. 90.50 „ „ croato-slavoue...............................104.50 împrumut cu premiu ung.........................................137.25 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 12)75 Renta de hârtie austriacă.......................... 92 45 „ „ argint austriacă............................... 92 95 „ „ aur austriacă .... ... 108 85 Losuri austr. din 1860 147.50 Acțiunile băncii austro-ungare . . 1007. „ „ de credit ung.................. . 824.— s nun RUStr. ... . 282.— Argintul . ........................................................ . . _ _ Galbeni împărătesei.......................... . 5 59 Napoleon d’ori......................................... _ 9.36 Mărci 100 imp. germane ..... .57 97® Londra Î0 Livres sterningi ....... H7.90 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: Andreii! Raite?, Din 20 Nov. st. v. — 4 oarep. m. Cassa Hifim Renta rom. per 1875 6°/0 . . 99 V. --.__ Renta română amort. 5c/0 . 97 Vs ---, „ (Schuldversclireib.) __, _ Oblig, de stat. G. F. R. 61‘/, 101 v. __<1__ Renta rom. (Rm. coev.) Gri îupruroatrl municipal 5*/ . . 267— ...... vL^istiti rime. 1 orale 7% . . wo*/. --,1-Sensuri fuae. rural. 3 .• 1007, — . 'ilene urbare 7% . 103— T 0.................... 34*/. --,.-B 5°/0 .... 84*/, Banca Naț. (500 lei verg. într.) 1538 1546— ■Soc. Dacia-Trom. (250 lei vers.) 365 __,._ Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) 365 —,_ Soc rom. de reasig. ---.---Boc. r. de con. (2-50 lei vére.) 85— __i___ Oblig. C:88si Pensiunilor ___ Agro............................................. __,---___ Schiiu Londra 8 luni . , --*--n ceh . . . ... __•__ __••__ Berlin 8 luni — •-----•'--» ceh . . .... --__•‘__ Paria 3 luni .... n cak.................................... --‘- Viena , ................................................ —— — ’ — ---* Agn, .....