Tribuna, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 267-289)

1891-12-08 / nr. 272

Pag. 1086 expulsarea corespondentului C­ha­ro­li­n­n­e din Bulgaria. „Kölnische Zei­tung“ primesce din Paris scriea, că mi­nisterul francez cugetă acum mai rece despre afacerea bulgară. Pănă acuma agentul diplomatic din Sofia, Lanel încă nu a plecat din capitala Bulgariei, ba e probabil, că guvernul seu nici nu-’l va revoca, ci așteaptă deocamdată raportul scris al acestuia. „Pol. Corr.“ primesce din Berlin un comunicat oficios, după care Bulgaria nu a făcut decât un de dreptul seu, când a expul­­sat pe Chadourne. Acest drept trebue s­-’l recunoască fiecare guvern fiecă­rui guvern. Este dovedit, că Chado­urne a abuzat în mod grav de ospita­litatea bulgară. Schimbări în diplomaţia engleză. Din Londra se telegrafează, că ambasadorul Angliei la Petersburg, M o r i e r, va fi permutat la Roma, care în locul lui va merge la Peters­burg Sir Clareford. Politica bisericească în Francia, înregistrăm seriea telegrafică sosită din Paris, că deputatul socialist La­­f­a­r­g­u­e a presentat camerei mai multe proiecte de lege, prin care cere abro­garea concordatului şi a budge­tului de culte, precum şi confis­carea averilor bisericesc­i. Budgetul cultelor să se întrebuinţeze pentru îmbunătăţirea lefilor învăţăto­­resci, care din averile bisericesci să se formeze un fond de pensiune pentru lucrători. Considerând, că între toţi republicanii este viuă agitaţie pentru separarea bisericii de cătră stat şi pen­tru reglementarea clerului, aceste pro­iecte îşi au importanţa lor simptoma­tică, deşi nu e vorba să poată reuşi. Impăratul Germaniei la Bucuresci. Guvernul român, scria „Românul“, a fost încunosciinţat în mod oficial de sosirea împăratului Germaniei în Bucuresci. Sosi­rea împăratului va fi în Aprilie viitor. — în acelaşi timp foile din România publică următoarele amănunte asupra venirii, primirii şi petrecerii oaspelui în ţeară: Maiestatea Sa împăratul Germaniei, în­soţit de principele Enric al Prusiei şi de o suiţi compusă din 8 persoane, va iisita, îna­inte de a veni în ţeară, Viena şi Pest». Su­veranul Germaniei va sosi la Vorciorova, în­soţit şi de ministrul plenipotenţiar al Româ­niei pe b­rogă Curtea din Viena. Maiestatea Sa regele şi principele moştenitor se vor afla la Vorciorova încungiuraţi de un numeros stat­­major. Deasemanea se vor afla aci şi mi­niştrii plenipotenţiari ai Austriei şi Germaniei. T­renul regal se va opri câte 4 minute nu­mai la Severin, Craiova şi Piteşci. Aci se vor afla pe peron câte o gardă de onoare, în tot traiectul de la Vorciorova şi până în gara de Nord, toate gările vor fi splendid decorate. Trenul regal va sosi în gara de Nord dimineaţa. De la gară şi pănă la pa­lat vor fi înşirate pe ambele lături ale stra­­­jilor trupele din garnisoană, în urmna sosirii şi inima înceta de a mai bate. La această privelişte amuţi unui bărbat blăstămul pe buze , el chema pe preotul la sine, sărută marginea vestraentului seu şi îşi dete duhul. Pe un copil mic îl luă din braţele amorţite ale mamei sale, îl purta gingaş încolo şi încoace, uda buzele lui negre, neterfia palujii sei obraji, şi îl aşecta apoi mort în braţele mamei. Ei îl numiau omul cel blând al deşertului, mântui­torul, îngerul, de care epidemia se teme, fiind trimis de Allah. — îngerul acesta era — Raoul! După ani îndelungaţi se întoarse iarăşi în patria sa, pârlit de soare şi slab, cu o blândeţă cerească în giurul ochilor şi buzelor lui. Toţi se uitau la pelerinul, cu părul alb şi barba brună. El întrebă de unele persoane nu mai gări înse pe nimenea. — Pe un mormânt părăsit îngenunchi, lung timp, în ierburi şi flori sălbatice, dădu la o parte ramurele de iederă şi de rase de pe crucea de marmoră acoperită cu muşchi, şi sărută numele: „Editha“. Se gândia apoi la o altă­ fiinţă moartă, şi porni la mănăstire să caute pe sora lui; aceasta fu în preijină înmormântată; după dorinţa ei, învălită cum a şi trăit; în odăiţă ei luasee însă un mic bilet. Acolo sta: „Acum, Raoul, îmi poţi ierta. Roagă-te pentru mine, căci rugăciunea ta este sfântă, eu cred în puterea ei“. „Eu încă!“ (zise Bacul şi suspină din adâncul inimii, se va oficia un Te-Deum la metropolie, după care august» oaspeţi vor face o visită I. P. S. S. metropolis lui primat. Apoi va fi un dejun intim la palat, după care la para 2 va avi loc recepţiunea corpului diplomatic, a consiliului de miniştri şi a înalţilor digni­­tari ai statului. Seara planti de gală la pa­lat, la care vor fi invitaţi membrii corpului diplomatic, miniştrii şi ofiţerii superiori din garnisoană. Oraşul va fi iluminat, care la teatru va fi representaţie de gală. A doua z­i, la 10 oare, trupele din garnisoană vor face exerciţii pe platoul de la Cotroceni, după care va urma defilarea. Apoi cei doi suverani vor visita casarmele, şcoa­­lele militare, spitalul militar. Seara va fi retragere militară cu torţe şi musica. A treia oji înalţii oaspeţi vor visita dimineaţa arse­nalul armatei, apoi la 2 oare vor pleca la Sinaia, unde vor sta noaptea. A patra 4* mare vânătoare la Sinaia, care în dimineaţa zilei a cincia M. S. împăratul Germaniei şi A. S. I. principele de Prusia vor părăsi cas­telul Peleş, reîntorcându-se în Germania cu un tren special pe la Predeal, până unde vor fi însoţiţi de M. S. regele şi principele Ferdinand. Sosirea suveranului Germaniei se crede a fi între 3 şi 5 Martie. Aceasta depinde de călătoria ce M. S. împăratul va ave să facă la Kiel, pentru a asista la botezul unui vas de răsboi, în tot timpul şederii Sale în ţeară, vor fi af­laţi pe lângă persoana suve­ranului german doi generali şi doi coloneii. Se crede că din această suită vor face parte dnii generali Cernat şi Fălcoianu. La onorata „Tribuna“. Primim din cercuri bisericesti foarte distinse ale eparchiei Aradului urmă­toarele : Un răsunet din diecesa Aradului, întimpinarea ce onorata „Tribuna“ în numărul seu de Sâmbătă 18/30 Noemvrie a făcut la cercularul părintelui episcop loan Meţianu de data 20 Octomvrie a. c. nr. 4986, a trebuit să ne convingă despre fap­tul, că de vor amuţi sinoadele şi congresele tot ne vor rămână cine să apere pe cei asu­priţi; nu-ş i vor apăra adevăraţii representanţi ai opiniunii publice. Iată de ce venim la „Tribuna“ cu recunoscinţă, cu răsunet. Aţi făcut observaţiuni puţine, dar­ bine motivate, şi aceste motive am dori să le cunoască pu­blicul mai pe larg, ca să vadă, că prigonirea intereselor noastre bisericesci-culturale se în­tâmplă după un metod anumit, şi deci să în­ţeleagă calea, pe care vor unii a ne conduce, sau apicat vorbind, a ne împinge, întrăm în merit. Când la alegerea de episcop, mai în­­tâiu unii mireni au pomenit de Meţianu, preoţimea s’a înspăimântat şi a desvoltat ân­­tâia­ oarâ o resistenţă, dar’ a doua oară a ces mirenilor pentru buna pace. Acestea s’au pe­trecut în public la vederea tuturora, deci sânt cunoscute. Nu vor fi însă cunoscute şi căuşele, care au stîrnit spaima amintită în preoţime, şi acestea să le spunem: Preoţimea se îndoia, dacă s’ar pute să corăspundă un om fără trecut sau rolă în causa noastră pu­blică, necunoscut peste marginile tractului protopopesc sau ale congregaţiunii din res­pectivul comitat, şi apoi înzestrat cu un stu­diu teologic numai de câteva luni, pe când la noi toţi preoţii, şi capelanii încă, aveau câte trei ani sau cursuri de teologie în re­gulă, şi aşa mirenii puteau găsi candidaţi în abundanţă aici la noi, între preoţii noştri ma­turi, cu studii academice, cu diplome scl., să mai adaug, că avem mulţi, care de când au eşit din şcoală, au mai prins cartea în mână. In scurt, preoţimea era îngrijată pentru vara şi cuviinţa preoţească. Meţianu, odată episcop, începu cu pas­torale şi cu cerculare, dintre care cel de la 20 octomvrie a. c. nu este unicul. Presim­­ţul preoţimii se adeveresce. Un om cu mis­­curi cunoscinţe teoretice, nu înfrunta cu vorbe aspre o corporaţiune în faţa lumii; sau dacă posedea cunoscinţe positive, soia că o corpora­ţiune, o persoană morală, în nici un codice penal nu este subiect de vină, prin urmare nu poate fi pedepsită cu înfruntare publică peste tot; in fine, ca să cunoască că n’a făcut bine, este încă deajuns o pricepere sănătoasă naturală, precum se exprima bună­oară în proverbul poporal ce zice : cinstesc« cuibul tău ! Cașul subversant nu este solitar, prove­nit doară din o nebăgare de seamă, fără se lucră astfel neîntrerupt după metod, cum dăm cu socoteala, şi spre ilustrare servească câteva date parte de la Preasfinţia Sa, parte de la argaţii sei, lucruri concrete ce lovesc în vara preoţimii, în existenţa ei şi în simţul religios al credincioşilor, anume: în tipografia diecesană se publică în fiecare an un călindar cu un şematism mic oficial, pe lângă alt material, adecă nu e op privat. Se trimite preoţilor, şi aceştia caută să împartă între popor exemplare cu miile, că fiecare cărturar cumpără barem calendar, pentru unii singura lectură anuală. Ce con­ţin aceste calendare? Am amână trei ani, şi să citez: în călindarul din 1888 pag. 95 preotul cere stola pentru deslegare. Ţiganul nu vrea să plătească pentru mamă-sa, ci răs­punde preotului! beag-o eară! Pe pag. 96 cere preotul stola 3 fl. argint, pentru Ţiganul mort, car’ fiiul mortului răspunde: „Die pă­rinte, dă-’mi o fl, bani răi, şi-’l du dracului de acolea!“ — în călindarul din 1891 pe pag. 91: „popa slugind şi îndrugând de ale lui prin biserică.. ce-’i trasare prin minte, să îndrume dascălul să fure un miel... popa în­cepe evangelia cu: Adus-ni pe biciche? adus pe dracu să te iei“ — în calendarul pe 1892 la pag. 94: „Ţiganul a primit anafora, săru­tând mâna preotului, a închis ochii şi zup cu ea în batea.. Dar’ ce drac, când s’o în­ghită, se trezesce că e încă tot pe buze“. . Este învederat, că funcţiunile bisericesci se iau în bătaia de joc; se atacă, — precum am zis, — simţul religios al credincioşilor, şi astfel existenţa economică şi vara morală a preoţimii. De 17—18 ani episcop, este un interval deajuns, ca dintr’un cler rău să faci bun, sau unul bun să­’l strici a deveni rău. După acest interval nu mai poate fi în drept un episcop a se plânge de calitatea clerului seu. Se va zice doară, că dl episcop nu are cunoscinţă de halaripul ţigănesc al argaţilor sei din tipografie. Aceasta s’o creadă, cine poate. Noi credem, precum înţelegem comen­­tarul ce ni ’1 dă dl episcop prin faptele sale proprii, că hirotonesce întru preoţi indivizi de aceia, care departe de a fi învăţat cursuri teologice, n’au nici cele mai necesare pregă­tiri, revocând astfel evul mediu cu ale sale fabule triste despre cualificaţiunea clerului, apoi hirotonesce şchiopul, miopul, spânul, na­­tus ex adulterio, ex sacrilegio etc. Nomina sunt odiosa. Am scris, că nu se poate vin­deca răul ce nu se descopere. Tullius Levita. TRIBUNA CRONICĂ Dela Curte. Archiducesa Maria Valeria e bolnavă de influenză. Buletin oficial nu s’a dat despre starea bolnavei. Sa zice însă că nu inspiră îngrijiri. — Cu atât mai bolnav este însă Ardnducele E r n e ■ t, fratele Archiducelui Sigismund, pe catafalc încă. Și el are pneumonie. Se crede, că el va scăpa cu greu, fiind bătrân, de 68 ani. Medicul care’1 îngrijesce este vestit homeopat dr. R o s s i v a 1 . * Demisia ministrului Fejérváry, ţ zia­rul „Magyar Hirlap“ ce ne sosesce aeji aduce scriea, că ministrul honvezilor, baro­nul Fejérváry ,şi-a dat demisiunea în mâinile lui Szapáry, care luând s­p­r­e cu­nosc­i­n­ţ­ă demisia, a telegrafat-o M. S. Monarchului Causa demisiunii este aface­rea cu Ugrón, pe care şi care­­l-a ofensat în parlament. Un duel va avea loc între baro­nul Fejérváry, care a şi numit martori pe contele Károlyi Tibor şi pe contele Ke­g­l­e­v­i­c­h István, şi între Ugrón, care so­sesce azi la Budapesta pentru a-­şi numi martori. * Inspector şcolar la pensie. Inspec­torul școlar al comitatului Albei-dejos, Gás­pár János, după propria sa cerere va fi scos cu începere dela 1 Ianuarie 1892 la pensie. * Limba maghiară. Ear’ e mare miș­care, ear’ e sărbâtoare în ceata șoviniștilor, în arondismentul IX din Budapesta, aș­i scriu foile de acolo, s’a început o mare mişcare în favorul limbii maghiare. Credincioşii bisericii catolice au rugat pe preotul din Ferencz­­város să predice în limba maghiară, ba s'au făcut paşii necesari ca să se câştige pentru a ţine predici deputatul dietal, vestitul predi­cator Hock János. Vorba e numai, că cine şi câţi din acei credincioşi o să înţeleagă pre­dicile în limba ungurească. * Un sinucis şi kultur-egylet-ul. Un individ, anume Melchior Weisshaus, de­sigur vre-un perciunat, de profesiune „intern“ în temniţa de la Budapesta, închis pentru escro­cherii, sinucizându se, a lăsat averea sa de 150 fl. kultur-egylet-ului . . . Cum dar’ să fiu fie spor și succes în tot ce kultur egylet-ul face ? ! * Alegătorii comitatului Aradului. în cele șepte cercuri electorale ale Aradului vor fi pe anul viitor 16.164 alegători, dintre care în cercul Iosășelului, curat românesc, 3229; în acela al Sântanei, Nemţi şi Ro­mâni, aceşti din urmă în majoritate, 2859; în acela al Cbi şi neul­ui, românesc, unde odi­nioară a fost ales regretatul Mircea Stă­­nescu, 2423; în cercul electoral al Pecî­chei, Români şi Maghiari, 2165; la Bo­ro şi neu, curat românesc, 2004; la Sir­ia, majoritatea Români, 1816; la Rad­na, curat Români, care au făcut păcatul să aleagă pe dl Beleș, 1678 alegători. * Instalarea unui comite-suprem In­stalarea noului comite-suprem Dr. Török Albert la Odorheiu se va face cu alaiul obici­nuit la 22 Decemvrie­­. * Serie telegrafică. Oficiile telegra­fice ale stațiunilor căii ferate vicinale Bra­şov - Trei scaune : Brestveni, Boroşneul-mare, Baratuş, Covasna, Imeeîfalău şi Kézdi-Vásárhely au fost autorizată la manipulaţiunea de depeşi de stat şi private. * Nou institut de credit. Primim ur­mâtoarele cu rugăminte de a le publica: „Făgeţana“, institut de credit şi de economii ca societate pe acţiuni în Făget. Firma in­stitutului de credit şi de economii „Făge­ţana“ ca societate pe acţiuni în Făget (Bănat) a fost publicată în „Központi Érte­sítő“ nr. 100 din 29 Noemvrie 1891. „Fă­geţana“, institut de credit şi de economii ca societate pe acţiuni în Făget (Bănat), este autorizată a face următoarele operaţiuni: Acoardă împrumuturi personale pe cambii, acoardă împrumuturi hipotecare, acoardă îm­prumuturi cambiale cu acoperire hipotecară, acoardă 6% interese la depuneri spre fruc­tificare. Făget, în 17 Dec. 1891. * O nostimadă. Redactorul ziarului mun­citorilor „Népszava“ (Vocea poporului!) Ra­d­u (Reichenfeld) Ignatz, al cărui proces de presă se desbate la Budapesta, este lucrător de pipe, și ce e mai nostim, cu toate­ că-­l chiamă Radu şi e redactorul unei foi unguresei, nu Reia nici un cuvânt unguresce! Curtea şi juraţii neputându-se înţelege cu el, desbaterile procesului s’au amînat pentru un timp în­­determinat. * Omor şi hoţie. Cât de bine merg lucrurile in Canaanul­ maghiar, se poate vedea şi de acolo, că nu trece ole în care să nu se înregistreze câte un omor, hoţie, atentate şi alte, de aceste. Alaltăieri de pildă, în hotarul comunei Botya s’a găsit cadavrul faraeii lui Vésza Mihály. Bărbatul a fost arestat, de­­oare­ce se crede că el a comis omorul. — Tot alaltăieri un hoţ a atacat în drumul mare de lângă Papa pe un ţeran, omorîndu-’l cu revolverul şi jefuindu-’l de cei 180 fl. ce-’i avea la dînsul. — Tot în această 4* * fost arestat la Seghedin escrociul Gasko, care fusese comisar în acel oraş şi dupâ­ ce a furat, a fugit la Berlin, acolo antreprenorului Schulz ’i-a furat 8000 mărci, după care furt car’ s’a întors la Seghedin. La arestare s’au găsit la el 3000 fl. și o mulțime de giuvarieale. — în comuna Csápó tinerul țeran Szabó József a omorât pe amanta sa Molnár Rebeka. * Difteritisul și versatul continuă a bântui la Agr­ia cu atâta furie, încât pe fiecare 4* mor copii. Toate școalele au fost închise. * Duel. Un duel sângeros s’a făcut alaltă­ieri la Budapesta între vicenotarul H­é­d­e­r­­váry Lajos și oficerul de reservă Kollányi Otto. Acest din urmă a primit rane grele cu sabia. * Foile unguresei despre convenţia comerciala cu România. Foaia „Ellenzék11 din Cluj înregistrează ca pe o serie îmbucu­rătoare pentru comercial din Ardeal informa­­ţiunea ce o primesce, că în camera română se va face o interpelare asupra necesităţii în­cheierii unei convenţii comerciale cu Austro- Ungaria, necesitate ce se simte, — 4‘00 nu­­mita foaie, — tot mai mult în România. # Un jurat distras. Cu ocazia desba­­terii la Dobriţin a procesului de presă interi­­at de ziaristul Barát Armin contra altui diarist, cu numele Steiner, ovrei da sigur amândoi, din distragere unul dintre juraţi a pus bila greşit, aşa că prin aceasta acusatul a rămas condamnat. în urma declarării ju­ratului, probabil că procesul se va mai des­bate iacă odată, aşa că atunci el te va per­­tracta de trei­ ori. Va fi însă cam greu pentru jurat să dovedească greşeala ce a comis-o din­­ distracţie! * Pe cine-­l iubesc femeile. O mite femei din Neoplanta au adresat o petiţie cătră M. S. Monarchul, rugându-­l să graţieze pe ziaristul sârb I­a­s­a Tomici, condamnat la şese ani închisoare pentru­ că a omorît pe redactorul Misa Dimitrievici, care i-a calomniat nevasta. O sută de femei, in frunte cu d-na Maria Balta şi advocatul V i­s­o­n t­a­­, se vor duce la Viena, ca să înmâneze petiţiunea. Regina României. Foile din Bucu­resci află, că starea sănătăţii m. s. reginei României se înbunătăţeşte din ce în ce mai mult. Cu toate acestea, M. S. regina nu se va întoarce în ţeară decât în primăvara viitoare. * Bustul lui I. C. Brătianu. Cetim în „Voinţa Naţională“ următoarele: Din Iaşi ni­ se comunică, că cu acceleratul de Vineri dimineaţa va sosi în Bucuresci emi­nentul sculptor italian Villa, aducând cu sine şi modelul unui bust al marelui Ioan Brătianu, model lucrat în ghips. Dl Villa va deschide la hotelul Boulevard, unde probabil va ex­pune lucrarea sa admirată de cunoscătorii şi iubitorii de artă din Iaşi. Bustul este cu o treime mai mare decât natural şi representă o fidelă şi artistică reproducere a maiestoasei figuri a lui Ioan Brătianu. Dl Ionel Brătianu a vădut acest bust, în prima lui faşă, adecă atunci când era lucrat în terreglaise şi­­şi-a exprimat mulţumirea sa dlui Villa , în ghips bustul a reuşit admirabil şi ori­cum îl vei privi, vei recunoasce perfecta reproducţiune. Domnul Frederico Gaetano Villa este un distins consilier al Academiei regale de bele­­arte din Milano, unde ’şi a câştigat o mare reputaţiune prin executarea unor însemnate şi măiestre lucrări artistice. Nu s’a hotărît încă dacă bustul se va lucra în bronz sau mar­mură. Dl Villa va expune lucrarea sa în Bu­curesci numai trei zile­­* A. S. R. principele Ferdinand a dăruit, scrie „Naţionalul“, suma de 4000 de lei gimnasiului din Bacău pentru a-­şi complecta * Serbare şcolară. Cetim în „Naţio­nalul de ieri: Azi fiiind patronul liceului Sf. Sava, un Te-Deum se va oficia la bi­serica Alba, la care vor asista profesorii şi elevii liceului.. După aceea dl Bianu, pro­fesor, va ţină o disertaţiune asupra literaturii române, cu care se va încheia sărbarea, căci în anul acesta obicinuitul banchet nu va mai ave loc. « De la Societatea presei din Bucu­resci. Societatea presei­ a ţinut Marţi seara şedinţă. S’a votat o pensiune viageră de 100 lei lunar dlui I. G. Valentineanu, vechiu diarist, şi s’au admis în societate următoarele persoane ca membri activi: Dnii N. Filipescu, Al. Ciurcu, S. Pauker, Dr. Kiriac, Dr. N. Tomescu, I. S. Rădulescu, V. G. Mortzun, Th. Moscopol, G. Rădulescu, F. Robin, C. Ghirghiu și Scupiewsky; ear’ ca membru onorific dl Dr. L. Steiner. Dumineca viitoare va fi întrunire generală pentru alegerea co­mitetului. * Un morun colos în Dunăre. Săptă­mâna trecută în Dunăre, la gura Buzăului, s’a prins de cătră pescari un morun de o mă­rime aproape nepomenită la pescii moruni din marele fluviu. Acest morun, scrie „Românul“, s’a vădut Sâmbătă, în 30 Noemvrie, în piaţa de pescărie a Galaţilor, unde cântărindu-se şi vândendu-se a dat următoarele greutăţi şi preţuri: Şcoalele în România. Ministerul in­strucţiunii din România publică prin „Mo­nitor“ un tablou asupra situaţiunii instrucţiei primare. După acest tablou sânt 542.468 d­e copii în etate de a frecventa şcoala, adecă 16.1.­8 la sută, dintre care 75.940 băieţi şi 15.648 fete. In toată ţeara se află 298­ şcoale de băieţi, 263 de fete şi 2566 mixte Total 3127 de şcoale în ţeară. * Din Bucovina. Se telegrafează din Cernăuţi ca în urma unor carte conmunele Boian şi Lehuţeni iscate din pricina ho­­telului, 500 locuitori din Lehuţeni au luat cu putere în posesiunea moşia din Boian pro­prietatea unui anumit Neuschotz. Gendar­­meria a întrevenit și a arestat pe mai mulţi ţerani. * Incendii. In comuna Lobnitz, de lângă Bielitz, a ars fabrica de postav Bar­­telemus et Comp., făcendu se o pagubă de 2 milioane fl. La Valparaiso, în America, a ars gara centrală. Pagubele se urcă la ju­mătate milion dolari. * Condamnarea unui redactor. Re­dactorul Ioii „Male Novine“ din Belgrad, Drgolab Lilienkovici, a fost condamnat la o lună închisoare pentru un articol ce a scris contra Monarchului Francisc Iosif, Carnea 296 d­gr. â 90 bani 266 Iei Icre 80 „ ă 18 lei 1440 „ Capul 67 „ a 50 bani 33 „ Cieiu 5 „ a 40 lei 200 „ Intestinele 25 „ — — Total .473 „ Prețul 1939 lei * biblioteca. Se scie, că acest gimnasiu poartă numele principelui Ferdinand. * Mişcări în diplomaţia română, în numărul seu de Vineri, „Monitorul Oficial“ al României publică decretul regal, prin care dl C. Es­arc­u, fost ministru de externe şi senator, este numit ministru representant al României la Roma. Invenţiuni. „Secolul“ din Craiova scrie: Putem anunţa cu multă plăcere, că domnul I S. Ipcar, electrician din Craiova, a inven­tat un comutator electroautomat şi o baterie galvanică foarte constantă denumită „Ipcar“ aplicabilă pentru lumină, forţa motrice, tele­grafia de stat, de curenturi de emisiune pen­tru distanţe mari, centrale mari, micro-telefo­­nice etc. Acest aparat înlocuesce cu succes ori­ce baterie galvanică combinată cu acoid de cupru, accid sulfuric, nitric, bicromat de potasă şi alte substanţe electro­ che­nicale, care sânt foarte scumpe şi dificile de întreţinut. Recunoscută de electricianii cei mai renumiţi ca una din cele mai ingenioase şi utile in­­venţiuni ale secolului nostru, patentată în toate statele Europei şi Americei, această in­­venţiune va aduce mari foloase electricităţii şi va face onoare României şi în special­­Craiovei, în curând dl Ipcar va face expe­­rienţe publice cu noul seu aparat, la care mun­­cea 8ee de ani îndelungaţi. Felicităm pe con­cetăţeanul nostru şi-­l sfătuim să continue înainte pe calea ce a apucat, nedându-se în lături de la ori­ce sacrificii. — Un mecanic Georgescu, scrie „Globul“, a inventat o maşină pentru a comprima can­tităţi mari de medicamente, pulverizându-le în pilule mici. O comisie compusă din colonelii doctori Demostene şi Petrescu și farmacistul colonel Niculescu, a fost însărcinată cu stu­­diarea acestui sistem. * Nenorocirea dela Palota. Sub acest titlu foile din Bucuresci scriu următoarele: în staţia Palota s’a întâmplat Luni seara o nenorocire, care a impresionat adânc pe asis­tenţi. Trenul mixt 68 staţiona în gara Pa­lota. Printr’un accident regretabil, când a pornit a prins între roate pe căpitanul Mănoiu şi e i a tăiat în două picioarele. în acea ori­bilă stare de sluţenie şi suferinţă, nenorocitul căpitan a fost transportat la spitalul din Străhaia. * Academia­ Românâ. Ieri Academia Ro­mână a ţinut o şedinţă publică. Dl Gr. To­d­­r­e­s­c­u a făcut comunicări asupra mai mul­tor cestiuni importante privitoare la domnia lui Mircea­ cel-Bătrân, care dl I. Bianu a vorbit despre „Articlul la numele propriu ro­mân masculin şi femenin“. Nr. 272

Next