Tribuna, ianuarie 1893 (Anul 10, nr. 8-23)
1893-01-13 / nr. 8
Nr. 8 rochial, membru al sinodului protopopesc, membru al „Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român“ etc., care după scurte, dar’ grele suferinţe 'şi-a dat nobilul suflet în marile Creatorului, în al 50-lea an al etăţii şi al 25-lea al funcţionării sale ca notar, şi al 21-lea al fericitei sale căsătorii, la 10/22 Ianuarie 1893, dimineaţa, fiind împărtăşit cu Sf. Taine, lăsând în greu doliu pe soţia sa cu 9 copii minoreni. La înmormântarea ce se va săvîrşi Marţi în 12/24 Ianuarie în comuna Zerneşti, la 11 care dimineaţa, se învită toţi amicii şi cunoscuţii reposatului. Zerneşti, 11/23 ianuarie 1893. Fie-ţ i ţerâna uşoară şi memoria binecuvântată. * O intimpinare. Părintele Ioan Morariu din Agriş ne trimite, drept răspuns la raportul nostru din anul 286 a. tr. despre alegerea de membri municipali în comunele Agriş—Măderat din comitatul Arad, o întimpinare, în care declară de neadeverată afirmaţiunea că preoţii din cele două comune, între care se află şi d-sa, s’ar fi purtat incorect, întimpinarea se termină astfel: Dacă dl corespondent — ceea ce ştiu că-’i va fi greu se o facă — ’şi-ar scoate capul de sub peroviţa cu care se acopere, mi-aş arăta că acest popor sub conducerea preoţimii actuale a făcut aşa progres, încât în multe alte comune cu o stare materială mult mai favorabilă, nu se vede; şcoalele acestor comune sânt palaturi, bisericile renovate şi bine îngrijite, cu averi bunişoare, încât pentru simţul naţional al poporului din aceste două comune în trecut cred că a dat destule dovezi. Dacă dl raportor ar binevoi să-’şi arete cinstitul obraz, ’l-aş întreba să-’mi arete din trecutul meu numai o singura faptă, care ar fi fost împotriva interesului neamului sau al bisericii mele; apoi asigur pe dl corespondent, că atât eu cât şi fraţii mei preoţi (lin Agriş nu numai că nu ne sfiim, încă pănă azi, a ne numi Români, ci aceasta o facem cu mândrie, şi numai atunci me-am ruşina de numele acesta, când ar fi toţi Românii ca dl corespondent, de ce ne va feri Dumnezeu.* Petrecerea din Şeica-mare. Primim următoarele: Cu ocasiunea petrecerii mute în 7/19 c. în favorul şcoalei române gr.-cat. din Şeica-mare, în sala Hotelului-mare de acolo, care era cu gust şi în stil românesc decorată, numai cu râmi verzi de brad şi cu ţăsături de deosebite colori, lucrate de ţerancele noastre, aşa încât ar fi putut face onoare la orice petrecere de la oraş; am văzut adunat un public frumos românesc, consistător din inteligenţa din giur, câteva familii şi tineri din Sibiiu şi un număr frumos de fruntaşi din popor cu familiile lor, îmbrăcaţi în frumosul lor port de sărbătoare, careşi-au petrecut foarte bine laolaltă, pănă în zori de zi. Astfel de petreceri aş recomanda zicând că pe lângă succesul material, contribue foarte mult la redeşteptarea şi alipirea poporului de ai sei. Un participant. T’Petrecere. Invitare la „Petrecerea cu joc“ arangiată de inteligenţa vişteană ce se va ţină în 17/29 ianuarie 1893 în casele lui Nicolae Sandra din Viştea-inferioară, începutul la 7 oare seara. Venitul este destinat pentru fondul casinei înfiinţânde. Comitetul arangiator. Preţul de întrare: de persoană 80 er. NB. Fiecare să aducă cina cu sine pentru masa comună. * Cor de plugari în lghiu. Ni se scrie din lghiu că nu demult s’a înfiinţat acolo şi giur un cor de plugari sub conducerea învăţătorului Teofil Ghiaja. La 1/13 ianuarie coral a dat un concert împreunat cu representaţie teatrală, la care a luat parte un public foarte numeros din toate comunele învecinate. Atât concertul cât şi reprezentaţia au peste toată aşteptarea şi publicul a răas satisfăcut şi încântat. După concert a urmat petrecere, care a durat pănă dimineaţa în bună dispoziţie. * 1. Societatea academică „ Junimea “ lăuţi va arangia Luni în 25 ianuarie 3 un’ bal în sala societăţii filarmonice acolo.* O plângere. Mai mulţi învăţători de prin părţile Sătmarului se plâng în contra protopopului Mihail Cinca, care la întregirea postului vacant de învăţător în comuna Terebeş ar fi comis abusuri. * Sosirea principelui moştenitor român în ţeară. Foile din România sosite nouă astăzi aici publică principalele puncte ale programului primirii ce se va face AA. L. RR. principelui Ferdinand şi principesei Maria la sosirea în ţeară. Fată câteva din ele: Trenul regal complet, împodobit cu fiori şi cu steaguri române şi engleze, va merge înaintea iluştrilor călători la Szeghedin Iâu la Pesta. La gara Verciorova, iluştrii oaspeţi vor fi primiţi de autorităţile civile şi militare. Toate gările pe pircurs vor fi împodobite cu ghirlande şi steaguri. Sosirea la Bucureşti va ave loc la care 12 din di. Aci se va face primirea unei părechi în salonul adhoc pe care’l conseşte direcţia căilor ferate. La metropol, se va săvîrşi un Te-Deum de câtră IS, metropolitul primat, încungiurat de * ,cler. Seara la 9 oare representaţie î la Teatrul Naţional. Se va representa ‘ unei nopţi de Sinzene“, o piesă de stanţă a domnului D. Olănescu (Ascaî acelaşi timp se vor căsători în diferici din capitală 32 părechi, care vor AA. L. RR. )■ Iubileul unui rege. Regele Albert I Iaxonia, după cum anunţă „ Dresdener M îşi va sărba la 24 Octomvrie a. c. i d de 50 de ani de când se află în ser■nilitar. Regele a conces ca armata să 5P în din C. sărbeze şi ea acest iubileu şi anume în Dumineca premergătoare zilei de 24 Octomvrie, adecă în 22 octomvrie. * Logodna principelui Bulgariei. „ Vossische Zeitung“ din Berlin anunță că principele Ferdinand de Coburg va merge în Anglia și se va logodi cu principesa Elena de Orleans.* Aniversarea împărțirii Poloniei. „ Warsavsky Dnievnik 1, organul guvernorului general din Varşovia, Gurko, anunţă în numărul seu de Anul Nou că Rusia oficială va sărba în anul acesta aniversarea de 100 de ani a împărţirii a doua a Poloniei în 1793. Această ştire a produs la poporaţiunea polonă cea mai mare înverşunare. Se zice că la iubirea va fi Invitată şi nobilimea polonă, din care caută toate familiile polone ce petrec în Varşovia au început a părăsi deja oraşul. VARIETĂŢI. (Pericolele cărţilor). Era permis de a ne îndoi, că cărţile bibliotecilor ar pută să servească spre a transmite boalele infecţioase. Cercetările făcute pănă acum erau foarte optimiste. Se zicea că părăsiţii sceleraţi sânt ostili mirosului de cărţi şi cernelei de tipar, cărţile deci nu puteau fi vătămătoare. Bacteorologii englezi au aflat acum că cartea poate fi un mijloc de a propaga boalele, ca hainele şi orice lucru care s’au găsit în apropierea unui bolnav atins de microbi, care se comunică. Aşadar, în Anglia învăţaţii se gândesc la oprirea cărţilor din biblioteci, pănă când se va găsi un mijloc prin care se vor pută desinfecta cărţile după ce ele au servit a ridica cultura la bieţii nenorociţi care n’au zile de trăit. Desigur că vor găsi uşor un mijloc de desinfectare căci cartea este obiectul care poate fi desinfectat în orice chip, adecă cu căldura şi umiditatea; cu căldura care este mare desinfectant al igienei moderne, mai uşor se pot desinfecta aceste focare de lumină. Pasta redacţiunii. Dior V. G. şi M. C. în P. Nu se poate publica. Dlui Dr. R. în B. Pentru informaţiunea noastră proprie. Mulţumim de bunăvoinţă. „Morodanul“. Destul de trist, că preotul domniei voastre nu este la înălţimea chemării şi că poporenii lui se ved îndemnaţi a-l învăţa să fie Român adevărat, în loc să-’i înveţe el pe ei. Deocamdată ne mărginim însă cu constatarea lucrului la locul acesta. Destul e ca să se îndrepte, dacă voeşte. Părintelui I. A. în F. Cu foaia respectivă nu stăm de vorbă, deci nu-’ţi putem publica întimpinarea Altcum afacerea a fost deja descrisă în „Tribuna“. Dhfi' 6f, S. O. în Corn. Ai puţintică răbda e, căci simtem îmbulziţi cu material. SERVICIUL TELEGRAFIC alTRIBUNEI“. Budapesta, 24 Ianuarie. Foile de astăzi publică prospectul privitor la operaţiunea conversiunii. Cursul rentei de patru procente s’a fixat cu 92 l/t, ear’ al rentei de aur cu 96 Y* • Prima rentă se vinde deja la bursă cu 933/4. Viena, 24 Ianuarie n. în sala redutei frumos decorată a avut loc ieri dineul de gală. La șampanie Maiestatea Sa a toastat pentru părechia regală din Wirtemberga și pentru tinera pâreche. Regele Wilhelm răspunzând la toast, a zis că prin căsătoria tinerei părechi au ajuns în relaţiuni mai strînse. Doresc, a zis regele, ca Monarchul Austro- Ungariei să ne păstreze şi de aci încolo aceeaşi bunăvoinţă neschimbată. După aceste toţi membrii au ciocnit pe rînd cu tinăra păreche. Seara a avut loc un strălucit concert la Curte. „Fremdenblatt11 scrie din Paris, că scopul convorbirii signalisate din Paris a lui H o y o s cu ministrul de externe D e v e 11 e pare a fi fost să provoace guvernul francez a-şi lămuri posiţia faţă cu insinuaţiunea din presa franceză, caşi când tripla alianţă ar intriga în contra regimului actual în Francia. Cunoscutul bancher H a r w i tz şi redactorul-şef de la „Armee Marinezeitungil Karminsky s’au împuşcat. Motivul faptei ar fi o boală incurabilă. HailoVera,’ 24 Ianuarie n. în procesul fondului Guelfilor din 65 acusaţi au fost condamnaţi 16. Paris, 24 Ianuarie n. Ministrul de externe a făcut o vizită ambasadorului Germaniei spre a-şi exprima regretele guvernului pentru atacurile calomnioase ale presei franceze la adresa representanţilor triplei alianţe. Londra, 24 Ian. n. Guvernul a decis să înmulţească garnisoana din Egipet. Aceasta din causa siguranţei publice ameninţate. TRIBUNA Bibliografie. „Încercări Literare11. Apare odată pe lună în Cernăuţi. Editor: stud. teol. P. Ionescu; redactor responsabil: stud. jur. St. Bodnarescu; colaboratori: stud. jur. C. Berariu și stud. jur. G. Toma. Anul I. Nici 11 și 12 dela 1/13 Ianuarie 1893 au următorul cuprins: Helena. Poesie de Constantin Verdi. — în ningău. Poesie de Temistocle Bocancea. — Copii de pe natură. De Constantin cavaler de Stamati-Ciurea. — Florile. Poesie de C. Berariu. — Omul de treabă. De V. Cilică. — Zacharala. Novelă de Th. Guthmann. Trad. de Iorgu de la Vama. — Poesie poporală din Bucovina. De C. Ghen. — Rubrica Ghiciturilor. — Scrii literare. — Poşta redacţiunii. în editura „G. Freytag et Berndt“ din Viena a apărut: „Carta comunicaţiunii şi calendarului de comptoar în Austro-Ungaria, pro 1893. Carta cuprinde toate rutele drumului de fer, poştei şi vaporului cu toate staţiunile şi altele, pe lângă ridicarea căilor ferate de stat şi private, mersul trenului accelerat, căile ferate cu văgaş duplu, diferenţa între timpul Europei centrale şi timpul local, mai departe trei cartoane: Linia locală vieneză, Boemia de Nord cu împregiurimea Pragei şi o cartă a căilor ferate din Peninsula Balcanică etc. etc. etc. A apărut: Doina „Primăvara“ pentru o voce cu acompaniare de pian. Cuvinte şi musică de Sofia Vlad născ. Rădulescu. A apărut: „Catecheticau adecă „Metodica specială a studiului religiunii”. De protopresbiterul Simeon Popescu, profesor la şcoala normală de institutori. Ed. H. amplificată. Bucuresci. Tipografia Lupta. Cartea costă 1 fl. 50 cr. şi se poate procura de la librăria Haiman Ignat precum şi dela celelalte librării din Bucuresci. A apărut: Raportul anual al societăţii academice social-literare „România-Jună“ din Viena pe anul 1891/2. A apărut: „ Luptele pentru naţionalitate“ ale Românilor de peste munţi. De George Adamescu, Bucuresci 1892. A apărut: Cuvinte de aur sau Învăţături înţelepte date de un părinte fiiului seu din operele lui I. Campe. Tradus în limba română de Ioan Sonea, preot gr.-cat. în Seplac. Cu permisiunea prea ven. Ordinariat. Gherla, 1892, tipografia diecesană. A apărut: „Un păcat strămoşescDiscurs ţinut în 12 Octomvrie n. 1892, de Dr. I. G. Sbiera. Cernăuţi, 1892. Tipo-litografia conces. arch. Silvestru Morariu-Andrievicî. Călindarul dilei. 13/05 Ianuarie]1893. Iulian, Mc. Ermil Gregorian, înt. lui Par. Soarele: ISoare 7.26, apune 1.A Buletin meteorologic. Sibiiu, 24 Ianuarie n. 8 oare dimineaţa. Din ţeară 18 Ian. n. 8 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 24 Ianuarie n. Hotel „Neufihrer“. Frideric Eskeles, comerciant, din Alba-lulia. Sam. Eichner, comerciant, din Budapesta. Adolf Furth, comerciant, din Făgăraş. Mor. Schossal, comerciant, din Viena. Dr. Czako, advocat, din Turda. Albert Timbus, oficial, din Turda. Presiunea atracei', în nmn. (Mediul lunar 726.9) Temperatura ciupit Golaiua Maximul şi minimul de temperatur. Direcţia ventulii Obparvati Diferența din pr©4iu& 7552.9 —2.6 —11.4 —19.3—te.6 so Stațiunile Presiun. atmosf. In mun. Temperatura Gerbius Vântul direcţia Itftrio Budapesta 779 16.8 svî Sătmar . 773 — 21 4— — Cluj .... 774 — 18.2V î Orşova , . . 776 — 14.4 so3 Arad 774 — 16.80 4 Panciova , . 771 — 10.9s 4 Teatru orășenesc. Mercuri, 25 Ianuarie n. 1893. Die schöne Helena“. Operetă în 3 acte de Offenbach. Economic. Budgetul Rusiei pe anul 1893. Cetim în „Curierul Financiar“ . După budgetul lucrat pentru 1893 de cătră ministrul de finance dl Witte, veniturile ordinare sânt estimate la 961.222.143 ruble, care cheltuelile ordinare la 947.690.385 ruble, ceea ce lasă a se prevede un excedent de 13.531.758 ruble Budgetul extraordinar din potrivă, se soldează cu un deficit care absoarbe tocmai acest excedent de venituri ordinare. în adevăr, acest budget înscrie la rețetă 79.236.242 ruble, care la cheltueli 92.768.000 ruble. Pe de altă parte, 92 milioane ruble hârtie care ar fi trebuit să fie extrase din circulaţie şi anulate, nu au fost distruse şi s’au păstrat pentru a fi întrebuinţate la construcţia căii ferate siberiane. După explicaţiunile ce însoţesc budgetul, veniturile anului viitor sânt considerabil oferite prin majorarea recentă a taxelor asupra spirtuoaselor, berii, tutunului, naphtei, chibriturilor şi altor articole de consumaţiune. Multe dintre impozite sânt supuse discuţiunii. Dl Witte a retras proiectul seu de imposit asupra sării şi a locuinţelor în faţa oposiţiunii ce a întimpinat în sinul consiliului imperiului. —®— Budgetul Bulgariei pe 1893. Iată cifrele budgetului Bulgariei pe exerciţiul 1893, aşa cum a fost votate de Sobranie: Venite I. Imposite directe .... fr.41,381.000 Impozite indirecte . . . )) 19,182.000 Taxe................................n 3,697.000 Amenzi................................n 474.500 II. Taxe de poduri și drumurin 7,770.000 III. Venituri și capitaluri . . 7) 5,756.760 IV. Venituri eventuale . . . 7) 2,174.500 V. încassări din rămășițe (după legea ad hoc) ....98,933.574 Total . fr.89,369.334 C h e 11 u e 1 i Lista civilă și autoritatea superioară..................... fr. 1,727.600 Datoriile statului.....................r 14,140.291 Curtea de compturi ....n 250.807 Ministerul afacerilor străine și Cultelor .....................n 3,593.760 Administrația poştelor și telegrafelor...........................n 2,676.888 Ministerul de interne . . . fi 10,030.209 Ministerul instrucției publice . fi 9,622.511 Ministerul finanțelor . . . fi 8,171.023 Direcțiunea lucrărilor publice fi10,007.962 Ministerul justiției ....n 5,601.052 Ministerul de resboiu . . . fi23,247.231 Total fi.89,369.334 Prețul mărfurilor Piaţa din Sibiiu Dela 24 Ianuarie. Dran frumos 76 pănă 80 chilofi. 6 10 pănă 5.70, grâu mestecat 7 până 74 chlo fl. 4 20 pănă 4.80, săcară 70 pănă 74 chilo fl. 3.20 pănă 3.60, orz 62 pănă 66 chilo fl. —.— pănă —. ■ , ovăs 42 pănă 48 chilo fl. 1.00 pănă 2.30 cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3.— pănă 3.30, mâlaiu 78 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă 4.50, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă 1.60, sămânță de cânepă 49 pănă 60 chilo fl. 5.— pănă 8.00, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 4.00 pănă 6.50, linte 78 pănă 82 chilo fl 6.50 pănă 7.50, fasole 76 pănă 80 chilo fl. 3.50 pănă 4.—, păsat de grâu 100 chilo fl. 15.10 pănă 15.60, făină nr. 1 fl. 14.80, făină nr. 3 fl. 13-40, făină nr. 5 fl. 10.10, slănină 100 chilo fl. 50.—, pănă 52.—, unsoare de posc fl. 54.— pănă 56, său brut 100 chilo fl. 20.— pănă 22.—, 300 de lumini 9. 38.— pănă fl. 34.—, lumini turnate de său fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fen 100 chilo fl. 1.80 pănă 1.70, cânepă fl. 32.— pănă 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3.25 pănă 3.50, spirt p. 100 L. % 65 pănă 67 cr., carnea de vită chile 43 cr. păna 62, carnea de vițel 45 pănă 80 cr, carnea de porc 44 pănă 48 cr., carnea de berbece —.— pănă — cr., ouă 10 cu 40 pănă 45 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 19 Ian. n. s’au notat: ungurești bătrâni grei 41./» cr- pănă 44.'/a cr., de mijloc 43.— cr. pănă 44— cr., ungureşti grei tineri 46.'/« cr. pănă 47.— cr., de mijloc 41./, cr. pănă 46.'/» cr., uşori 44 ‘/a cr. pănă 45.‘/ cr., marfă ţerănească grea 48.'/ cr. pănă 43.‘/ cr. de mijloc 44.— cr pănă 43.— cr., uşoară 42.— cr. pănă 44.— cr., românești, de Ba k o n y, grei —.— cr. pănă —.— cr. transito grei —.— cr. pănă —.— cr. transito de mijloc — — cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sârbești grei 42/a cr. pănă 44.— cr., transito de mijloc 42.— cr. pănă 43.— cr., transito ușori 41.— cr. pănă 42. */a cr. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 20 Ian. n. 1893. Sfiminte îl Grâu Bănăţenest vechiu 74 Grâu dela Tisa „1 74 Grâu „ Pesta „ 74 Grâu de Alba-Reg. „ 74 „ „ Bacîca „1 74 Grâu ung. de Nord 74 Prețul per 100 chilogr. ct . 2 s siS H 2 *O p. Prețul per 100 chilo delapănă dela pănă — 75 7.40 7.50 —.....— 75 7. 0 7 60 —.——.—75 7 45 7.55 —.— 75 7.45 7.55 — — 75 7.50 7.60 —.——.—75--.----* — Semințe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. SScară 70—72 0.20 6.40 Orz de nutreț 60-62 5 10 5.41 n de vinars 62—64 5.50 6 — „ de bere 64—66 6.20 7.40 Oves— 39-41 6.15 5 75 Cucuruz (porumb) bănăt. 75 4.60 4 65 n de alt soiu 73 4 55 4.60 Meiu -------.--Hrişcă— 4 10 4.35 Prețul per 100 chilogr. dela I până Grâu de toam. 7 60 fl„ de primă. 6748 afl ot. E Cucuruz Sept.-Oct.p --.--a ~ TI Maiu-Iun. Mg 4 73 Vp.OvSs de primă. 5.47 n Auu-Sept. ©A11.80 il a| I 7.62 7.49 4.74 5 49 11.40 Cursul .rroancte diverse Soiul dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 46 -52-” roșie 66 —72-Oleu de rap. rafinat 32 —82 50 Uns. de porc dela Pesta 68 ~58 60 i n dela țeară— &o Slănină avântată 41 —42.—m3 •8 Tf afumată 49 —50 -g Său 35.-36-2. Prune— --.-Lictar slavon, nou 21 5022 —© A n bănățenesc 21 —22.Miere brută --,--— n galbină străcinată 35 —37 Ceară de Rosenau 140. 141 Spirt brut 13 5013 75 . Drojdiuţe de spirt 61 256150 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 3 Ianuarie n. 1893. Hârtie-monetă română Lire turceşti . . . Imperiali.................... Ruble ruseşti . . . Comp. 9.43 vând. 9.50 „ 10.70 „ 10.80 „ 9.70 „ 9.80 „ 1.20 „ 1.22 Bursa de Budapesta. Din 20 Ianuarie n. 1893. Renta de aur ung. 6—....................................—.— n » n n 4 ...... .,111,65 „ „ hârtie „ 5°/0.....................................100.90 împrumutul căilor ferate ing..............................122.- Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune) . . . . . . . . .. . . 120.-Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)..............................................101.60 Bonuri rurale ing.......................................................96.0 „ croate-slavone.............................. 97.50 Obligațiunile desp. regaliilor...................................101.70 împrumut cu premiu ung.........................................149.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142. — Renta de hârtie austriacă.................... . . 98.50 „ de argint austriacă..........................................98.25 „ de aur austriacă........................................116.60 Losuile austriace din 1860 . ■.........................148.60 Acţiunile băncii austro-ungare.......................... 1879. — „ „ de credit ung. ...... 36.— „ „ „ * austr. ...... 823.20 Scrisuri fonetare ale institut. de cred. și economii „Albina“..............................................................101.— Argintul...............................................................— Galbeni împărătești.............................................. 5.68 Napoleon d’ori.................................................... 9.56 Mărci 100 imp germane.................................... 59 20 Londra 10 Livers sterlingi...............................—.— Bursa de Viena Din 20 Ianuarie n. 1893. Renta de aur ung. 6°/0....................................—.— n - , „ *7..........................................114.65 „ „ hârtie „ 5%.....................................100 85 împrumutul căilor ferate ing..................................122.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emis une).........................................• . 120.— (Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. 2-a emisiune)........................................................101.90 Bonuri rurale ing................................................. 96.35 „ „ croate-slavone . . . . . . ..— împrumut cu premiu ing..................................... 147 75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.50 Renta de hârtie austriacă....................................98.70 „ „ argint austriacă.....................................93. 70 „ „ aur ausuiacă........................................116.70 Losuri pentru austr. din 1860 ..........................—.— Acțiunile băncii austro-ungare ...... 997.— „ „ de credit ing. 368.— „ „ „ „ austr..............................122.40 Argintul...................................................................— Galbeni împărătești......................................... . 5 66 Napoleon d’ori................................................... 9.62 Mărci 100 imp. germane..........................................53.35 Londra 10 Livres sterlingi....................................123.75 Pag. 31 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: Aiuheiu Balteţ« Din 2 Ian. st. v. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 158. - Renta română amort. 6°/0 . . 06 V. .-- „ (Schuldverschreib.) . . . Oblig, de stat. C F R. 6°/o ■ • 102.— Renta rom. (Rur. conv.) 6“/o --,---- - împrumutul municipal 5°/0 . . . .---,--Scrisuri func. rurale 7° 0 . . . 98.— --.-Scrisuri func. rurale 5°/0 . . . 104.50 --.--Idem urbane 7°/0.......................... 102 — -n 6»/0.......................... 93.— —. — . 5°/0.......................... 84— --. ■ — Banca Naț. (500 lei vărs. într.) )646 ---Soc. Dacia-Rom. (20 lei vărs) 298 --.--Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 310 — .- Soc. rom. de reasig........................ 101 Soc. r. de cou (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor Agio............................... Schim Londra 3 luni .... . ceh................. Berlin 3 luni .... . cec ..... Paris 3 luni..................... . . cec ................. Viena............................... Agio