Tribuna, ianuarie 1893 (Anul 10, nr. 8-23)

1893-01-13 / nr. 8

Nr. 8 rochial, membru al sinodului protopopesc, mem­bru al „Asociaţiunii transilvane pentru litera­tura şi cultura poporului român“ etc., care după scurte, dar’ grele suferinţe 'şi-a dat no­bilul suflet în marile Creatorului, în al 50-lea an al etăţii şi al 25-lea al funcţionării sale ca notar, şi al 21-lea al fericitei sale căsă­torii, la 10/22 Ianuarie 1893, dimineaţa, fiind împărtăşit cu Sf. Taine, lăsând în greu doliu pe soţia sa cu 9 copii minoreni. La înmormân­­tarea ce se va săvîrşi Marţi în 12/24 Ianuarie în comuna Zerneşti, la 11 care dimineaţa, se învită toţi amicii şi cunoscuţii reposatului. Zerneşti, 11/23 ianuarie 1893. Fie-ţ i ţerâna uşoară şi memoria binecuvântată. * O intimpinare. Părintele Ioan M­o­­rariu din Agriş ne trimite, drept răspuns la raportul nostru din anul 286 a. tr. despre ale­gerea de membri municipali în comunele Agriş—Măderat din comitatul Arad, o întimpi­­nare, în care declară de neadev­erată afirma­­ţiunea că preoţii din cele două comune, între care se află şi d-sa, s’ar fi purtat incorect, întimpinarea se termină astfel: Dacă dl co­respondent — ceea­ ce ştiu că-’i va fi greu se o facă — ’şi-ar scoate capul de sub peroviţa cu care se acopere, mi-aş arăta că acest popor sub conducerea preoţimii actuale a făcut aşa progres, încât în multe alte comune cu o stare materială mult mai favorabilă, nu se vede; şcoalele acestor comune sânt palaturi, biseri­cile renovate şi bine îngrijite, cu averi buni­­şoare, încât pentru simţul naţional al popo­rului din aceste două comune în trecut cred că a dat destule dovezi. Dacă dl raportor ar binevoi să-’şi arete cinstitul obraz, ’l-aş în­treba să-’mi arete din trecutul meu numai o singura faptă, care ar fi fost împotriva inte­­resului neamului sau al bisericii mele; apoi asigur pe dl corespondent, că atât eu cât şi fraţii mei preoţi (lin Agriş nu numai că nu ne sfiim, încă pănă azi, a ne numi Români, ci aceasta o facem cu mândrie, şi numai atunci me-am ruşina de numele acesta, când ar fi toţi Românii ca dl corespondent, de ce ne va feri Dumnezeu.* Petrecerea din Şeica-mare. Pri­mim următoarele: Cu ocasiunea petrecerii m­ute în 7/19 c. în favorul şcoalei ro­mâne gr.-cat. din Şeica-mare, în sala Hote­­lului-mare de acolo, care era cu gust şi în stil românesc decorată, numai cu râmi verzi de brad şi cu ţăsături de deosebite colori, lu­crate de ţerancele noastre, aşa încât ar fi putut face onoare la ori­ce petrecere de la oraş; am văzut adunat un public frumos ro­­mânesc, consistător din inteligenţa din giur, câteva familii şi tineri din Sibiiu şi un număr frumos de fruntaşi din popor cu familiile lor, îmbrăcaţi în frumosul lor port de sărbătoare, care­­şi-au petrecut foarte bine laolaltă, pănă în zori de zi. Astfel de petreceri aş reco­­manda zicând că pe lângă succesul material, contribue foarte mult la redeşteptarea şi ali­pirea poporului de ai sei. Un participant.­­ T’Petrecere. Invitare la „Petrecerea cu joc“ arangiată de inteligenţa vişteană ce se va ţină în 17/29 ianuarie 1893 în casele lui Nicolae Sandra din Viştea-inferioară, în­ceputul la 7 oare seara. Venitul este des­tinat pentru fondul casinei înfiinţânde. Comi­­tetul arangiator. Preţul de întrare: de per­soană 80 er. NB. Fiecare să aducă cina cu sine pentru masa comună. * Cor de plugari în lghiu. Ni­ se scrie din lghiu că nu demult s’a înfiinţat acolo şi giur un cor de plugari sub conducerea în­văţătorului Teofil Ghiaja. La 1/13 ianuarie coral a dat un concert împreunat cu repre­­sentaţie teatrală, la care a luat parte un pu­blic foarte numeros din toate comunele înve­cinate. Atât concertul cât şi reprezentaţia au peste toată aşteptarea şi publicul a ră­­as satisfăcut şi încântat. După concert a urmat petrecere, care a durat pănă dimineaţa în bună dispoziţie. * 1. Societatea academică „ Junimea “ lăuţi va arangia Luni în 25 ianuarie 3 un’ bal în sala societăţii filarmonice acolo.* O plângere. Mai mulţi învăţători de prin părţile Sătmarului se plâng în con­tra protopopului Mihail Cin­ca, care la în­tregirea postului vacant de învăţător în co­muna Terebeş ar fi comis abusuri. * Sosirea principelui moştenitor ro­mân în ţeară. Foile din România sosite nouă astăzi aici publică principalele puncte ale programului primirii ce se va face AA. L­. RR. principelui Ferdinand şi prin­cipesei Maria la sosirea în ţeară. Fată câ­teva din ele: Trenul regal complet, împodo­bit cu fiori şi cu steaguri române şi engleze, va merge înaintea iluştrilor călători la Sze­ghe­din Iâu la Pesta. La gara Vercio­­rova, iluştrii oaspeţi vor fi primiţi de auto­rităţile civile şi militare. Toate gările pe pircurs vor fi împodobite cu ghirlande şi steag­uri. Sosirea la Bucureşti va ave loc la care 12 din di. Aci se va face primirea u­ne­i părechi în salonul adh­oc pe care­’l con­seşte direcţia căilor ferate. La metro­­pol, se va săvîrşi un Te-Deum de câtră I­­S, metropolitul primat, încungiurat de * ,cler. Seara la 9 oare representaţie î­­ la Teatrul­ Naţional. Se va representa ‘ unei nopţi de Sinzene“, o piesă de stanţă a domnului D. Olănescu (Asca­­î acelaşi timp se vor căsători în dife­­rici din capitală 32 părechi, care vor AA. L­. RR. )■ Iubileul unui rege. Regele Albert I I­­axonia, după­ cum anunţă „ Dresdener M îşi va sărba la 24 Octomvrie a. c. i d de 50 de ani de când se află în ser­■nilitar. Regele a conces ca armata să 5P în di­­n C. sărbeze şi ea acest iubileu şi anume în Du­mineca premergătoare zilei de 24 Octomvrie, adecă în 22 octomvrie. * Logodna principelui Bulgariei. „ Vos­sische Zeitung“ din Berlin anunță că prin­cipele Ferdinand de Coburg va merge în Anglia și se va logodi cu principesa Elena de Orleans.* Aniversarea împărțirii Poloniei. „ Warsavsky Dnievnik­ 1, organul guvernorului general din Varşovia, Gurko, anunţă în nu­mărul seu de Anul­ Nou că Rusia oficială va sărba în anul acesta aniversarea de 100 de ani a împărţirii a doua a Poloniei în 1793. Această ştire a produs la poporaţiunea polonă cea mai mare înverşunare. Se zice că la iubirea va fi Invitată şi nobilimea polonă, din care caută toate familiile polone ce petrec în Varşovia au început a părăsi deja oraşul. VARIETĂŢI. (Pericolele cărţilor). Era permis de a ne îndoi, că cărţile bibliotecilor ar pută să servească spre a transmite boalele infec­­ţioase. Cercetările făcute pănă acum erau foarte optimiste. Se zicea că părăsiţii sceleraţi sânt ostili mirosului de cărţi şi cernelei de tipar, cărţile deci nu puteau fi vătămătoare. Bacteorologii englezi au aflat acum că cartea poate fi un mijloc de a propaga boa­lele, ca hainele şi ori­ce lucru care s’au găsit în apropierea unui bolnav atins de microbi, care se comunică. Aşadar, în Anglia învăţaţii se gândesc la oprirea cărţilor din biblioteci, pănă când se va găsi un mijloc prin care se vor pută desinfecta cărţile după­ ce ele au servit a ri­dica cultura la bieţii nenorociţi care n’au zile de trăit. De­sigur că vor găsi uşor un mijloc de desinfectare căci cartea este obiectul care poate fi desinfectat în ori­ce chip, adecă cu căldura şi umiditatea; cu căldura care este mare desinfectant al igienei moderne, mai uşor se pot desinfecta aceste focare de lumină. Pasta redacţiunii. Dior V. G. şi M. C. în P. Nu se poate publica. Dlui Dr. R. în B. Pentru informaţiunea noastră proprie. Mulţumim de bunăvoinţă. „Morodanul“. Destul de trist, că preotul dom­niei voastre nu este la înălţimea chemării şi că popo­­renii lui se ved îndemnaţi a-­l învăţa să fie Român adevărat, în loc să-’i înveţe el pe ei. Deocamdată ne mărginim însă cu constatarea lucrului la locul acesta. Destul e ca să se îndrepte, dacă voeşte. Părintelui I. A. în F. Cu foaia respectivă nu stăm de vorbă, deci nu-’ţi putem publica întimpi­narea Altcum afacerea a fost deja descrisă în „Tribuna“. Dhfi' 6f, S. O. în Corn. Ai puţintică răbda e, căci sim­tem îmbulziţi cu material. SERVICIUL TELEGRAFIC al­­TRIBUNEI“. Budapesta, 24 Ianuarie­­. Foile de astăzi publică prospectul privitor la operaţiunea conversiunii. Cursul rentei de patru procente s’a fixat cu 92 l/t, ear’ al rentei de aur cu 9­6 Y* • Prima rentă se vinde deja la bursă cu 933/4. Viena, 24 Ianuarie n. în sala re­dutei frumos decorată a avut loc ieri dineul de gală. La șampanie Ma­iestatea Sa a toastat pentru părechia regală din Wi­rtemberga și pentru tinera pâreche. Regele Wilhelm răspunzând la toast, a zis că prin căsătoria tinerei părechi au ajuns în relaţiuni mai strînse. Doresc, a zis regele, ca Monarchul Austro- Ungariei să ne păstreze şi de aci încolo aceeaşi bunăvoinţă neschimbată. După aceste toţi membrii au ciocnit pe rînd cu tinăra păreche. Seara a­ avut loc un strălucit concert la Curte. „Fremdenblatt11 scrie din Paris, că scopul convorbirii signalisate din Paris a lui H o y o s cu ministrul de externe D e v e 11 e pare a fi fost să provoace guvernul francez a-­şi lămuri posiţia faţă cu insinuaţiunea din presa franceză, ca­­şi­ când tripla alianţă ar intriga în contra regimului actual în Francia. Cunoscutul bancher H a r w i t­z şi redactorul-şef de la „Armee Marinezeitungil Karminsky s’au împuşcat. Motivul faptei ar fi o boală incurabilă. HailoVera,’ 24 Ianuarie n. în pro­cesul fondului Guelfilor din 65 acusaţi au fost condamnaţi 16. Paris, 24 Ianuarie n. Ministrul de externe a făcut o vizită ambasado­rului Germaniei spre a-şi exprima re­gretele guvernului pentru atacurile ca­­lomnioase ale presei franceze la adresa representanţilor triplei alianţe. Londra, 24 Ian. n. Guvernul a decis să înmulţească garnisoana din Egipet. Aceasta din causa siguranţei publice ameninţate. TRIBUNA Bibliografie. „Încercări Literare11. Apare odată pe lună în Cernăuţi. Editor: stud. teol. P. Io­­nescu; redactor responsabil: stud. jur. St. Bodnarescu; colaboratori: stud. jur. C. Be­­rariu și stud. jur. G. Tom­a. Anul I. Nici 11 și 12 dela 1/13 Ianuarie 1893 au următorul cupr­ins: Helena. Poesie de Constantin Verdi. — în ningău. Poesie de Temistocle Bocancea. — Copii de pe natură. De Constantin cavaler de Stamati-Ciurea. — Florile. Poesie de C. Berariu. — Omul de treabă. De V. Cilică. — Zacharala. Novelă de Th. Guthmann. Trad. de Iorgu de la Vama. — Poesie popo­rală din Bucovina. De C. Ghen. — Rubrica Ghiciturilor. — Scrii literare. — Poşta re­­dacţiunii. în editura „G. Freytag et Berndt“ din Viena a apărut: „Carta comunicaţiunii şi calendarului de comptoar în Austro-Ungaria, pro 1893. Carta cuprinde toate rutele dru­mului de fer, poştei şi vaporului cu toate sta­ţiunile şi altele, pe lângă ridicarea căilor fe­rate de stat şi private, mersul trenului accelerat, căile ferate cu văgaş duplu, diferenţa între timpul Europei­ centrale şi timpul local, mai departe trei cartoane: Linia locală vieneză, Boemia de Nord cu împregiurimea Pragei şi o cartă a căilor ferate din Peninsula­ Balcanică etc. etc. etc. A apărut: Doina „Primăvara“ pentru o voce cu acompaniare de pian. Cuvinte şi musică de Sofia Vlad născ. Rădulescu. A apărut: „Catecheticau adecă „Metodica specială a studiului religiunii”. De protopresbiterul Simeon Pop­es­cu, profesor la şcoala nor­mală de institutori. Ed. H. amplificată. Bu­­curesci. Tipografia Lupta. Cartea costă 1 fl. 50 cr. şi se poate procura de la librăria Hai­man Ignat precum şi dela celelalte librării din Bucuresci. A apărut: Raportul anual al societăţii academice social-literare „România-Jună“ din Viena pe anul 1891/2. A apărut: „ Luptele pentru naţionalitate“ ale Româ­nilor de peste munţi. De George Adamescu, Bucuresci 1892. A apărut: Cuvinte de aur sau Învăţături înţelepte date de un părinte fiiului seu din operele lui I. Campe. Tradus în limba română de Ioan Sonea, preot gr.-cat. în Seplac. Cu permi­siunea prea ven. Ordinariat. Gherla, 1892, tipografia diecesană. A apărut: „Un păcat strămoşescDiscurs ţinut în 12 Octomvrie n. 1892, de Dr. I. G. Sbiera. Cernăuţi, 1892. Tipo-litografia conces. arch. Silvestru Morariu-Andrievicî. Călindarul dilei. 13/05 Ianuarie]1893. Iulian, Mc. Ermil Gregorian, înt. lui Par. Soarele: ISoare 7.26, apune 1.A Buletin meteorologic. Sibiiu, 24 Ianuarie n. 8 oare dimineaţa. Din ţeară 18 Ian. n. 8 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 24 Ianuarie n. Hotel „Neufihrer“. Frideric Eskeles, comer­ciant, din Alba-lulia. Sam. Eichner, comerciant, din Budapesta. Adolf Furth, comerciant, din Făgăraş. Mor. Schossal, comerciant, din Viena. Dr. Czako, ad­vocat, din Turda. Albert Timbus, oficial, din Turda. Presiunea atracei', în nmn. (Mediul lunar 726.9) Temperatura ciupit Golaiua Maximul şi minimul de temperat­ur. Direcţia ventulii Obp­arvati Diferența din pr©4iu& 7552.9 —2.6 —11.4 —19.3—te.6­­ so Stațiunile Presiun. atmosf. In mun. Tempera­tura Gerbius Vântul direcţia Itftrio Budapesta 779 16.8 svî Sătmar . 773 — 21 4— — Cluj .... 774 — 18.2V î Orşova , . . 776 — 14.4 so3 Arad 774 — 16.80 4 Panciova , . 771 — 10.9s 4 Teatru orășenesc. Mercuri, 25 Ianuarie n. 1893. Die schöne Helena“. Operetă în 3 acte de Offenbach. Ec­o­nomic. Budgetul Rusiei pe anul 1893. Cetim în „Curierul Financiar“ . După bud­getul lucrat pentru 1893 de cătră ministrul de finance dl Witte, veniturile ordinare sânt estimate la 961.222.143 ruble, care cheltuelile ordinare la 947.690.385 ruble, ceea­ ce lasă a se prevede un excedent de 13.531.758 ruble Bud­getul extraordinar din potrivă, se soldează cu un deficit care absoarbe tocmai acest excedent de venituri ordinare. în adevăr, acest budget în­scrie la rețetă 79.236.242 ruble, care la chel­­tueli 92.768.000 ruble. Pe de altă parte, 92 milioane ruble hârtie care ar fi trebuit să fie extrase din circulaţie şi anulate, nu au fost distruse şi s’au păstrat pentru a fi întrebu­inţate la construcţia căii ferate siberiane. După explicaţiunile ce însoţesc budgetul, veniturile anului viitor sânt considerabil oferite prin majorarea recentă a taxelor asupra spir­­tuoaselor, berii, tutunului, naphtei, chibritu­rilor şi altor articole de consumaţiune. Multe dintre impozite sânt supuse discuţiunii. Dl Witte a retras proiectul seu de imposit asu­pra sării şi a locuinţelor în faţa oposiţiunii ce a întimpinat în sinul consiliului impe­riului. —®— Budgetul Bulgariei pe 1893. Iată cifrele budgetului Bulgariei pe exerciţiul 1893, aşa cum a fost votate de Sobranie: Venite I. Imposite directe .... fr.41,381.000 Impozite indirecte . . . )) 19,182.000 Taxe................................n 3,697.000 Amenzi................................n 474.500 II. Taxe de poduri și drumurin 7,770.000 III. Venituri și capitaluri . . 7) 5,756.760 IV. Venituri eventuale . . . 7) 2,174.500 V. încassări din rămășițe (după legea ad hoc) ....9­8,933.574 Total . fr.89,369.334 C h e 11 u e 1 i Lista civilă și autoritatea su­perioară..................... fr. 1,727.600 Datoriile statului.....................r 14,140.291 Curtea de compturi ....n 250.807 Ministerul afacerilor străine și Cultelor .....................n 3,593.760 Administrația poştelor și tele­grafelor...........................n 2,676.888 Ministerul de interne . . . fi 10,030.209 Ministerul instrucției publice . fi 9,622.511 Ministerul finanțelor . . . fi 8,171.023 Direcțiunea lucrărilor publice fi10,007.962 Ministerul justiției ....n 5,601.052 Ministerul de resboiu . . . fi23,247.231 Total fi.89,369.334 Prețul mărfurilor Piaţa din Sibiiu Dela 24 Ianuarie. Dran fru­mos 76 pănă 80 chilofi. 6 10 pănă 5.70, grâu mestecat 7­­ până 74 ch­lo fl. 4 20 pănă 4.80, săcară 70 pănă 74 chilo fl. 3.20 pănă 3.6­0, orz 62 pănă 66 chilo fl. —.— pănă —. ■ , ovăs 42 pănă 48 chilo fl. 1.00 pănă 2.30 cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3.— pănă 3.30, mâlaiu 78 pănă 82 chilo fl. 3.50 pănă 4.50, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă 1.60, sămânță de cânepă 49 pănă 60 chilo fl. 5.— pănă 8.00, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 4.00 pănă 6.50, linte 78 pănă 82 chilo fl 6.50 pănă 7.50, fa­sole 76 pănă 80 chilo fl. 3.50 pănă 4.—, păsat de grâu 100 chilo fl. 15.10 pănă 15.60, făină nr. 1 fl. 14.80, făină nr. 3 fl. 13-40, făină nr. 5 fl. 10.10, slănină 100 chilo fl. 50.—, pănă 52.—, unsoare de posc fl. 54.— pănă 56, său brut 100 chilo fl. 20.— pănă 22.—, 300 de lumini 9. 38.— pănă fl. 34.—, lumini tur­nate de său fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fen 100 chilo fl. 1.80 pănă 1.70, cânepă fl. 32.— pănă 35.—, lemne de foc uscate m. cub. fl. 3.25 pănă 3.50, spirt p. 100 L. % 65 pănă 67 cr., carnea de vită chile 43 cr. păna 62, carnea de vițel 45 pănă 80 cr, carnea de porc 44 pănă 48 cr., carnea de berbece —.— pănă — cr., ouă 10 cu 40 pănă 45 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 19 Ian. n. s’au notat: ungurești bătrâni grei 41./» cr- pănă 44.'/a cr., de mijloc 43.— cr. pănă 44— cr., ungureşti grei tineri 46.'/« cr. pănă 47.— cr., de mijloc 41.­/, cr. pănă 46.'/» cr., uşori 44 ‘/a cr. pănă 45.‘/­ cr., marfă ţerănească grea 48.'/­ cr. pănă 43.‘/­ cr. de mijloc 44.— cr pănă 43.— cr., uşoară 42.— cr. pănă 44.— cr., românești, de Ba k o n y, grei —.— cr. pănă —.— cr. transito grei —.— cr. pănă —.— cr. transito de mijloc — — cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­bești grei 42­/a cr. pănă 44.— cr., transito de mijloc 42.— cr. pănă 43.— cr., transito ușori 41.— cr. pănă 42. */a cr. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 20 Ian. n. 1893. Sfiminte îl Grâu Bănăţenest vechiu 74 Grâu dela Tisa „1 74 Grâu „ Pesta „ 74 Grâu de Alba-Reg. „ 74 „ „ Bacîca „1 74 Grâu ung. de Nord 74 Prețul per 100 chilogr. ct . 2 s s­iS H 2 *­­O p. Prețul per 100 chilo delapănă dela pănă — 75 7.40 7.50 —.....— 75 7. 0 7 60 —.——.—75 7 45 7.55 —.— 75 7.45 7.55 — — 75 7.50 7.60 —.——.—75--.----* — Semințe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. SScară 70—72 0.20 6.40 Orz de nutreț 60-62 5 10 5.41 n de vinars 62—64 5.50 6 — „ de bere 64—66 6.20 7.40 Oves— 39-41 6.15 5 75 Cucuruz (porumb) bănăt. 75 4.60 4 65 n de alt soiu 73 4 55 4.60 Meiu -------.--­Hrişcă— 4 10 4.35 Prețul per 100 chilogr. dela I până Grâu de toam. 7 60 fl„ de primă. 6748 afl o­t. E Cucuruz Sept.-Oct.p --.--­a ~ TI Maiu-Iun. Mg 4 73 Vp.OvSs de primă. 5.47 n Auu-Sept. ©A11.80 il a| I 7.62 7.49 4.74 5 49 11.40 Cursul .rroancte diverse Soiul dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 46 -52-” roșie 66 —72-Oleu de rap. rafinat 32 —82 50 Uns. de porc dela Pesta 68 ~58 60 i n dela țeară— &o Slănină avântată 41 —42.—m3 •8 Tf afumată 49 —50 -g Său 35.-36-2. Prune— --.-­Lictar slavon, nou 21 5022 —© A n bănățenesc 21 —22.­Miere brută --,--— n galbină străcinată 35 —37­ Ceară de Rosenau 140. 141 Spirt brut 13 5013 75 . Drojdiuţe de spirt 61 256150 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 3 Ianuarie n. 1893. Hârtie-monetă română Lire turceşti . . . Imperiali.................... Ruble ruseşti . . . Comp. 9.43 vând. 9.50 „ 10.70 „ 10.80 „ 9.70 „ 9.80 „ 1.20 „ 1.22 Bursa de Budapesta. Din 20 Ianuarie n. 1893. Renta de aur ung. 6—....................................—.— n » n n 4­ ...... .,111,65 „ „ hârtie „ 5°/0.....................................100.90 împrumutul căilor ferate ing..............................122.- Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (1-a emisiune) . . . . . . . . .. . . 120.-­Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)..............................................101.60 Bonuri rurale ing.......................................................96.­­0 „ croate-slavone.............................. 97.50 Obligațiunile desp. regaliilor...................................101.70 împrumut cu premiu ung.........................................149.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142. — Renta de hârtie austriacă.................... . . 98.50 „ de argint austriacă..........................................98.25 „ de aur austriacă........................................116.60 Losu­ile austriace din 1860 . ■.........................148.60 Acţiunile băncii austro-ungare.......................... 1879. — „ „ de credit ung. ...... 36­­.— „ „ „ * austr. ...... 823.20 Scrisuri fonetare ale institut. de cred. și economii „Albina“..............................................................101.— Argintul...............................................................— Galbeni împărătești.............................................. 5.68 Napoleon­ d’ori.................................................... 9.56 Mărci 100 imp germane.................................... 59 20 Londra 10 Livers sterlingi...............................—.— Bursa de Viena Din 20 Ianuarie n. 1893. Renta de aur ung. 6°/0....................................—.— n - , „ *7..........................................114.65 „ „ hârtie „ 5%.....................................100 85 împrumutul căilor ferate ing..................................122.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emis une).........................................• . 120.— (Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. 2-a emisiune)........................................................101.90 Bonuri rurale ing................................................. 96.35 „ „ croate-slavone . . . . . . ..— împrumut cu premiu ing..................................... 147 75 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.50 Renta de hârtie austriacă....................................98.70 „ „ argint austriacă.....................................93. 70 „ „ aur ausuiacă........................................116.70 Losuri pentru austr. din 1860 ..........................—.— Acțiunile băncii austro-ungare ...... 997.— „ „ de credit ing. 368.— „ „ „ „ austr..............................122.40 Argintul...................................................................— Galbeni împărătești......................................... . 5 66 Napoleon­ d’ori................................................... 9.62 Mărci 100 imp. germane..........................................53.35 Londra 10 Livres sterlingi....................................123.75 Pag. 31 Bursa de Bucuresci. Pentru redacțiune responsabil: Aiuh­eiu Balteţ« Din 2 Ian. st. v. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5°/0 . . 158. - Renta română amort. 6°/0 . . 06 V.­­ .--­ „ (Schuldverschreib.) . . . Oblig, de stat. C F R. 6°/o ■ • 102.— Renta rom. (Rur. conv.) 6“/o --,--­-- -­ împrumutul municipal 5°/0 . . . .-­--,--­Scrisuri func. rurale 7° 0 . . . 98.— --.-­Scrisuri func. rurale 5°/0 . . . 104.50 --.--­Idem urbane 7°/0.......................... 102 — -­n 6»/0.......................... 93.— —. — . 5°/0.......................... 84— --. ■ — Banca­ Naț. (500 lei vărs. într.) )646 ---­Soc. Dacia-Rom. (2­0 lei vărs) 298 --.--­Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 310 — .-­ Soc. rom. de reasig........................ 101 Soc. r. de cou (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor Agio............................... Schim Londra 3 luni .... . ceh................. Berlin 3 luni .... . cec ..... Paris 3 luni..................... . . cec ................. Viena............................... Agio

Next