Tribuna, ianuarie 1893 (Anul 10, nr. 8-23)

1893-01-14 / nr. 9

Nr. 9 cutia pe cale publică. Domnii oaspeţi sunt rugaţi a se îngriji de vipt. Pentru cuartir se va îngriji comitetul arangiator. * Necrolog. Primim următorul anunţ fu­­nebral • Subsemnaţii cu inima pătrunsă de cea mai adfincâ durere anunţăm tuturor consân­genilor, amicilor şi cunoscuţilor încetarea din vieaţă a mult iubitei şi în veci neuitatei noas­tre soţii, mame, fiice şi cumnate Ana Pop nasc. Gansea, care după grele suferinţe, pre­văzută cu Sf. Taine ale muribunzilor,­­şi-a dat nobilul seu suflet în manile Creatorului la 21/a care d. a. în al 40-lea an al vieţii şi 25-lea al fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pământeşti ale decedatei se vor aşeza spre odihna eternă după ritul bisericii ortodoxe Marţi în 12/24 Ianuarie la 9 oare a. m. Fie-­i ţărîna uşoară şi memoria eternă. Mil­van, în 9/21 Ia­nuarie 1893. loan Pop, preot gr.-or. ca soţ; loan, Romul şi Lucreţia, ca fii, Petru Gansea ca tată, Vasile şi George Pop, ca cumnaţi, Petru Jomea şi soţia, Iulia Hosszú, Ana Jor­­nea şi Aurel Ciuvilean, preot. * Alegere de primar. Ni­ se scrie din Şeitiu (comitatul Cianad) că la 5/17 Ianua­rie a avut loc acolo alegerea de primar. Can­didaţi la acest post erau Teodor Rusu, fost primar, şi loan Straja, fost cassar comunal, amândoi bărbaţi harnici. Ales a fost loan Straja cu 373 de voturi din 664. * Defraudaţiune. Conventul evangelic din Raab a ţinut de curând o şedinţă în care s’a constatat că proprietarul fabricei de săpun de acolo, Günther, care s’a sinucis nu demult, a defraudat din cassa conventului 600 fi. Conventul a hotărît se înăsprească controla, să numească un cassar și să elabo­reze un statut de gestiune. * Sosirea principelui moștenitor ro­mân în ţeară. Relativ la serbările ce se vor da cu ceasta sosirii în ţeară a AA. LI. Re­gale principelui Ferdinand şi principesei Maria, aflăm din foile de dincolo că cele 32 de că­sătorii (câte o păreche de fiecare judeţ) se vor săvîrşi toate în aceeaşi zi şi aceeaşi bise­rică : biserica sfântului Spiridon. Cununia se va oficia de către metropolitul primat asistat de 12 archierei şi de 32 de preoţi. AA. LL. Regale vor asista ca nuni şi deosebit de AA. LL. Regale pentru fiecare păreche va mai fi un nun şi o nună, care în numele A­A. Lor, vor lua parte la ceremonie în momentul când se va cânta: „Isaia dănţueşte“ toate pere­­chile cu nunii lor vor forma un singur rond Dl Al. Odobescu se ocupă cu arangiarea acestei ser­bări, care promite a fi pe atât de interesantă pe cât este de nouă. Tot din aceleaşi foi aflăm mai departe că societatea doamnelor ro­mâne „Furnica“, pregăteşte un minunat cos­tum naţional pentru Alteţa Sa Regală princi­pese Maria, pe care-­l va oferi ca dar de nuntă cu acasta sosirii A. S. R. în ţeară. Costumul este de o frumseţă şi de o eleganţă extra­ordinară.* Prinţul moştenitor al României şi soţia, după o depeşe din Berlin, au asistat la căsătoria princesei Margareta de Prusia, care a avut loc ieri. Marţi, 12/24 Ianuarie. * Principele Bulgariei şi suita, după o depeşe din München, a sosit la 23 Ianuarie n., la 2 oare noaptea acolo. Primire oficială nu­­i­ s’a făcut.* Aniversarea insurecţiunii polone. Pentru ziua de 23 c. junimea academică po­lonă din Lemberg a fost anunţat un s­e­r­­viciu divin funebru în catedrala de acolo în memoria celor căzuţi în insurecţiunea polonă din anul 1863. După­ cum anunţă o depeşe din Lemberg serviciul divin nu a avut loc din cauză că preoţii nu au voit se celebreze misa. Pe de altă parte se depeşează din Cracovia că acolo s’a oficiat un serviciu divin solemn, la care au asistat toate corporaţiunile. Seara a avut loc o­noarea cu prelegeri şi represen­­taţiuni dramatice.* împăcarea lui Milan cu Natalia. O depeşe din Belgrad anunţă, că Milan şi Natalia s’au învoit cu prilegiul împăcării ca se nu facă nici un fel de greutăţi guvernului actual sârbesc. în privinţa împăcării părerea e generală că aceea a fost o urmare a unel­tirilor antidinastice ale unor conducători ai radicalilor.* Ştire desminţitâ. Unele foi au fost răspândit zilele acestea ştirea că regentul sâr­besc Belimarcovici a fost atacat de alienaţiune mentală. După­ cum se depeşează din Belgrad, ştirea de mai sus se declară din parte competentă de invenţiune ten­denţioasă. Atentat anarchist, în Triest au fost arestate de curând 5 persoane, bănuite de complicitate la atentatul de bombe întâm­plat în timpul din urmă acolo. Cu totul au fost arestate 18 persoane bănuite ca autori ai atentatului.* Cea mai bună armă. O depeșe din iategi­a ziarului „Neue Freie Presse“ spune *­ puștile care se fabrică actualmente acolo pentru România sunt, după părerea unanimă a specialiştilor austriaci, cele mai perfecte are dintre toate sistemele cunoscute pănă cum în toate privinţele. România va fi deci­­aste un an cel mai bine înarmat stat din ropa. *■ Naufragiu. O depeşe din Iaşi anunţă data de 23 c. că vaporul englez „ Treva­­“ a suferit zilele acestea, în timpul unei furtuni puternice, naufragiu în apropiere de Constanţa. Trei mateloţi s-au înecat cu acest prilegiu.* Afacerea Panama. O depeşe din Paris anunţă, că doi poliţişti secreţi fran­cezi au făcut o perchiziţie domiciliară în lo­cuinţa lui Corneliu Hertz în Bournemouth şi au sechestrat toate hârtiile găsite. Corneliu Hertz, ca cetăţean american, a cerut inter­venţia trimisului american din Londra, prin ceea­ ce afacerea extrădării probabil se va încurca.* De ale francmasonilor. Francmasonii ungureşti au ţinut de curând o conferenţă în afacerea alegerii noului mare magistru, în locul lui Stefan Rakovszky, care în urma can­­didării sale la postul de president al înaltei curţi de compturi a trebuit să renunţe la acest oficiu francmasonic. Ales a fost E m e r i k I v ă n k a.* Gas de moarte. Din Madrid vine știrea cada 23 c. a răposat acolo poetul Iosif Z o r r i 11 a.* Iarna în Serbia. Depeşi din Belgrad anunţă că în Sârbia domneşte un frig ne mai­pomenit.* Holera în Budapesta seceră mereu la victime. Această împregiurare a îndemnat pe ministrul Hieronymi să convoace Vineria trecută o conferenţă, la care au luat parte, afară de viceprimarul şi fisicul orăşenesc, se­cretarul de stat Iuliu Andrăssy şi consilierul ministerial Dr. Gross. Scopul conferenţei a fost discutarea măsurilor ce sunt de luat în contra epidemiei. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“, Budapesta, 25 Ianuarie­­. Cele mai de frunte institute de bani din ca­pitală au căzut de acord ca de la 1 Fe­bruarie începând să dee după banii de­puşi spre păstrare numai 36/16 procente. în şedinţa de astăzi a camerei a interpelat Ugran din cauza tratării rele a soldaţilor din cele două batali­oane de la regimentul 62 staţionate în Alba-Iulia. Berlin, 25 ianuarie­­. în comi­­siunea militară a declarat Ca privi, că cererea pentru întărirea armatei nu se întemeiază nici pe desconsiderarea triplei alianţe şi a puterii sale militare nici pe îndoiala în existenţa aceleia, ci pe aceea că Germania chiar şi alăturea cu tripla alianţă are să socotească în răsboiu cu forţe superioare. Berlin, 25 Ianuarie n. Ţare­­viciul a sosit, împăratul ’l-a mbră­­ţişat şi sărutat la sosirea în gară de repeţite­ ori. După aceea împăratul ’l-a însoţit în trăsură deschisă la palatul ambasadei ruseşti. Londra, 25 Ian. n. Regimentul de infanterie staţionat în Malta a pri­mit ordin să plece la Egipet. Praga, 25 Ianuarie­­. în puţul „Fortschritt“ de la Osiek s-a produs o expresie de gasuri. Până la 7 oare seara au fost scoşi afară 20 de morţi şi 30 răniţi. în puţ se mai află încă 80 de oameni, care sunt a se considera ca perduţi. Budapesta, 25 Ianuarie­­. De­putatul Ugran a anunţat următoarea interpelaţiune către ministrul-president, în vederea că tra­tamentul uman al armatei e o datorie, şi chinuirea solda­ţilor în mod neraţional e oprită, mai departe că pedeapsa nu e permis să fie nici­odată neumană, întreb pe ministrul­­president, dacă are cunoscinţă că la 9 c., pe un ger de 22 de grade, colone­lul Wagner a comandat două ba­talioane de la regimentul numărul 62 staţionate în Alba-Iulia la un exerciţiu de marş şi că în urma aceasta la 114 soldaţi li-au degerat mânile, picioarele, urechile şi nasurile? Dacă are cunoş­tinţă, e aplicat să facă paşii necesari ca colonelul neuman să fie tras la răs­pundere ? ,Paris, 25 ianuarie n. Barboux, apărătorul lui Charles Lesseps va face în pledoarul seu de astăzi destăinuiri sensaţionale. Madrid, 25 Ianuarie­­. Starea ducesei de Montpensier s’a agravat. TRIBUNA Bibliografie. La „Institutul Tipografic“ au sosit acum şi se află de vânzare cu preţurile aici sem­nate, următoarele opuri ale autorilor români mai distinşi: Părăsiţii, de Delavrancea . . fi 1.80 Linişte, de Delavrancea . . . 5) 1.35 Trubadurul, de Delavrancea . .n 1.80 Pui de lei, de loan Neniţescu .» 1.80 Napasta, de Caragiali . . . . 77 1.68 Monologuri, trad, după autori fran­cezi de Tincu.................................­.90 Basme, de D. Stăncescu . . . 77 1.80 Doamna Kiajna, de Rădulescu-Niger și Tincu..................... 57 1 .90 Istoria literaturii, de Gast­er . . 77 2.25 Poesii, de Stoienescu . . . . 77 1.80 Cerbul de aur, istorioare pentru copii 77 1.35 Floarea din Firenze........................ 77—.45 Lascar Viorescu, de Kotzebue . . 77 1.80 Poesii, de V. Micle..................... 77 1.35 Poesii, de C. Scrob..................... 77 1.80 Poesii, de Al. Macedonsky . . 77 1.80 Poesii, de Gh. din Moldova . . ..—.90 Calendarul Bucurescilor pe 1893 . 77—.60 Pablo Domenich, de Carmen Sylva . 77—.30 Carmen Sylva, de Delavrancea. 77—.50 Bradi şi putregaiu, de N. Xenopol 7­—.50 A apărut: Raportul anual al societăţii academice social-literare „România-Jună“ din Viena pe anul 1891/2. în editura „G. Freytag et Bern­dt“ din Viena a apărut: „Carta comunicaţiunii şi calendarului de comptoar în A­ustro- Ungaria “ pro 1893. Carta cuprinde toate rutele dru­mului de fer, poştei şi vaporului cu toate sta­ţiunile şi altele, pe lânga ridicarea căilor fe­rate de stat şi private, mersul trenului accelerat, căile ferate cu văgaş duplu, diferenţa între timpul Europei­ centrale şi timpul local, mai departe trei cartoane: Linia locală vieneză, Boemia de Nord cu împregiurimea Pragei şi o carta a căilor ferate din Peninsula­ Balcanică etc. etc. etc. A apărut: Cuvinte de aur sau înveţături înţelepte date de un părinte fiiului seu din operele lui I. Campe. Tradus în limba română de Ioan Sonea, preot gr.-cat. în Seplac. Cu permi­siunea prea ven. Ordinariat. Gherla, 1892, tipografia diecesană. A apărut: „Catechetica“ adecă „Metodica specială a studiului religiunii“. De protopresbiterul Simeon Pop­es­cu, profesor la şcoala nor­mală de institutori. Ed. II. amplificată. Bu­­curesci. Tipografia Lupta. Cartea costă 1 fi. 50 cr. şi se poate procura de la librăria Hai­man Ignat precum şi de la celelalte librării din Bucuresci. A apărut: „Un pecat strămoşesc“. Discurs ţinut în 12 Octomvrie n. 1892, de Dr. I. G. Sbiera. Cernăuţi, 1892. Tipo-litografia conces. arch. Silvestru Morariu-Andrievicî. LOTERIE. Tragerea din 25 Ianuarie st. n Sibiiu: 65 2 87 9 37 Căiindarul dilei. 14/20 Ianuarie 1898. luliun: SS. PP. ucişi în Sinai Gregorian: Policarp Soarele, resare 7.20, apune 4„4 Buletin meteorologic. Sibiiu, 28 Ianuarie n. 8 oare dimineaţa. Din ţeară 18 Ian. n. 8 pare dimineaţa. Sosiţi in Sibiiu. La 25 Ianuarie n. Hotel „Neufihrer“. Jelinek, neguţător de lemne, din Odorheiul­ secuiesc. Göbel şi Goldschmidt, comer­cianţi, din Viena. Schwarzer şi Polacsek, comercianţi, din Budapesta. Andreas Antal, medic­ superior, din Budapesta. Vreai m­ea almost', in mm. (Mediul lunar 726.9) Temperatura dupft Galeiu­l Maximul !*i minimul de temperatura Direcţia ventului Obaerist. Diferenţa din prepus. 724.9 —2.0 —15 8 —18.8—16.91 SO Stațiunile Presiun. atmoBf. în mmn. Tempera­tura CelBius Véntől direcţia tăria Budapesta . 779 -- 16.8 SVî Sătmar . . . 773 — 21 4_ _ Cluj .... 774 — 18.2V î Orşova . . . 776 — JA4 so3 Arad . . 774 — 16.80 4 Panciova 771 — 10.9s 4 Eco iiomic. Biletele băncii Franciei. Cetim în „Curs Financiar“. Telegramele din zilele tre­cute anunţau că circulaţiunea biletelor băncii Franciei ar fi trecut limita prevăzută de lege şi că aceasta ar fi făcut pe bancă se bată 50 milioane aur pentru a întimpina trebuinţele. Ziarul „Messager de Paris“, vorbind de această afacere, ne desfăşură situaţiunea următoare : Bilanţul băncii Franciei presentă la por­tofoliu un spor de 13­­ milioane franci, la avansurile pe titluri o scădere de 16 1/1 mili­oane. Comptul curent al tesaurului, redus cu 43 milioane, nu se mai ridică decât la 140 milioane, compturile particulare au crescut cu 4 milioane. Din pricina acestor diferite mişcări, to­talul circulaţiunii a trebuit să fie sporit din nou cu 34 milioane, pe când încassarea totală a scăzut cu vre-o 10 milioane, dintre care 3,200.000 aur şi 6,800.000 argint. Circulaţia judiciară atinge acum 3473 milioane, adecă numai mica sumă de 27 mi­lioane e mai departe de limita de emisiune fixată prin legea dela 30 Ianuarie 1884. Aci nu e nici o expansiune extraordi­nară, fiindcă în acelaşi timp totalul încassă­­rilor metalice atinge 2958 milioane, din care 1701 în aur şi 1257 în argint. Proporţiunea dintre încassare şi circulaţie trece în adevăr peste 8°­0, ceea­ ce este o proporţie enormă. Toată lumea trebue să se felicite de faptul că situaţiunea schimburilor a permis consti­tuirea acestei puternice încassări de aur care de o parte dă circulaţiei fiduciare a băncii Fran­ciei o soliditate nesdruncinabilă, şi pe de altă parte formează eventual un tesaur de răsboiu de o valoare nespusă. în astfel de condiţiuni, fixarea limitei de emisiune la 3500 milioane, care, la rigoare, putea fi înţeleasă acum nouă ani, a ajuns cu totul insuficientă azi când s’au transformat aşa de mult condiţiunile de încassare. Ade­vărata circulaţiune fiduciară este tot numai cam de 500 milioane, adecă ecartul între in­­casso şi suma biletelor emise. Nu se mai po­triveşte cu trebuinţele situaţiunii. După­ cum am spus mai sus, mai sunt 27 milioane şi se atinge limita. Guvernatorul băncii, în faţa stării de lucruri arătată de bilanţ, a informat pe mi­nistrul finanţelor că banca nu va pută da bi­lete în comerciu şi publicului în general, şi a cerut ca guvernul să prezente de urgenţă oamenilor un proiect de lege prin care să se ridice limita de emisiune dela 3500 milioane la 4 miliarde. Ministrul de finance a recunoscut utili­tatea şi urgenţa unei astfel de măsuri, însă măsura propusă s’a isbit în sferele înalte de dificultăţi şi de diverginţe de interpretare, aşa că sigur că n’o să fie resolvată curând. în consecvenţă guvernatorul băncii Fran­ciei a trebuit să fie o hotărîre care va gena oare­cum transacţiunile, cel puţin o bucată de vreme, şi adecă, că de­ţinerea trecută a început să facă plăţile în numărar. Trebue să sperăm că inconvenienţele acestei stări de lucruri vor ţină prea puţină vreme şi că guvernul se va hotărî să propună camerelor urcarea limitei de emisiune. Pănă atunci biletul de bancă va face primă asupra aurului, fenomen invers celui care există in stare cronică în foarte multe ţeri. O telegramă a agenţiei „Havas“ ne anunţă că camera a şi votat un proiect de lege în sensul indicat mai sus. Preţul mărfurilor. Tîrgul de rîmitori în Steinbruch, în 28 Ian. n. s’au notat: ungureşti bătrâni grei 43.1/, cr. pănă 44.‘/­ cr., de mijloc 43.— cr. pănă 44— cr., ungureşti grei tineri 46.‘/a cr. pănă 47.— cr., de mijloc de.1/» cr. pănă 46.'/« cr., uşori 44.1/2 cr. pănă 45.1/, cr., marfă ţerănească grea 43.‘/­ cr. pănă 44 ‘/s oră de mijloc 44.— cr pănă 4­3.— cr., uşoară 42.— cr. pănă 44.— cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei —.— cr. pănă —cr. transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­bești grei 42.'/a cr. pănă 44.— cr., transito de mijloc 42.— cr. pănă 48.— cr., transito ușori 41.— cr. pănă 42.'/­ cr. Pag. 35 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 23 Ian. n. 1893. Cursul pieței din Sibiiu. Din : 4 Ianuarie n. 1893. Hârtie-monetă română . . Comp. 9.43 vend. Lire turceşti........... „ 10.70 „ Imperiali ....... „ 9.70 „ Ruble ruseşti............ „ 1.20 „ Seminţe Dualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilo dela­­ pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Bacica „ Grâu ung. de Nord 74 74 74 74 74 74 — 75 75 76 75 76 76 7.40 7­0 7 45 7.46 7.50 7.60 7 60 7.66 7.55 7 60 Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela j pănă SScară Orz de nutreţ n . de vinars „ 1 de bere OvSs 1 — Cucuruz (porumb) bănăţ. „ 1 de alt soiu Meiu Hrişcă 70—72 60-62 62—64 64-66 39-41 75 73 6.20 5 10 6.60 6.20 6.50 4.60 4 55 4 10 6 40 5.40 6 — 7.40 5 80 4 66 4.60 4 35 fl *0 ’S il­­up. Grâu n Cucuruz « Oves n de toam. de primă. Sept.-Oct. Maiu-Iun. de primă. Aug-Sept. 0 1 A 3° mgr-t t* 01P* 7 57 7 43 4 72 4.46 11.25 1 foi 3a 7.59 7.44 4 73 5 48 11.80 Cursul Producte diverse Soiul dela pănă Sem. de trif. Lucernă ungurească 48 -68 -n roșie 64 —71 — Uleu de rap. rafinat 32 —32 5.) Uns. de porc dela Pesta 69 5060-acan dela țeară• — 1 Slănină avântată 41 —42.— ra ■s 1} afumată Bl-52-s Său 8­2.—86-s. Prune ______ 's Lietar slavon, nou 21 5022 — a.H P4n bănățenesc 21 -22.­Miere brută --,--.____ n galbină străcurată 35 —37-Ceară de Rosenau 140. 141 Spirt brut I8 6013 75 V Drojdiuțe de spirt 51 2551 60 9.0 10.80 9.80 1.22 Bursa de Budapesta. Din 23 Ianuarie n. 1893. Renta de aur ung. 6—..................................... n „ „ „ 4- 114.60 „ „ hârtie „ 5»/0.........................................101.20 împrumutul căilor ferate ing..................................122.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)........................................................120.­­Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)......................... 101.20 Bonuri rurale ing.................................................911._____ „ „ croate-slavone...............................97.50 Obligațiunile desp. regaliilor..............................101.60 împrumut cu premiu ing.........................................149.60 Losuri p­entru regularea Tisei și Seghedin . . 142.— Renta de hârtie austriacă.................... . . 911.50 „ de argint austriacă..........................................98.25 „ de aur austriacă........................................116.60 Losu ile austriaca din 1860 . •.....................1­­8.­­0 Acțiunile băncii austro-ungare.......................... 1073.­­ „ „de credit ing............................ 368.60 „ „ „ _ „ austr......................., 822.60 Scrisuri fondate ale institut. de cred. și economii „Albina“......................................................... 101.— Argintul ............................................................... _ Galbeni împărătești . 6.68 Napoleon­ d’ori.................................................... 9.68 Mărci 100 imp germane.................................... 59 80 Londra 10 Livers sterlingi ....... —._ Bursa de Viena Du 2i Ianuarie n. 1893. Renta de aur ung. 6•/„....................................—, n n „ „ 4*/o.....................................114.69 „ „ hârtie „ 6%.....................................101 16 împrumutul căilor ferate ing..................................122.26 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emis une)......................... 120.— (Amortisarea datoriei căile ferate de Ost ung. 2-a emisiune)........................................................101.80 Bonuri rurale ung........................................................96.80 „ „ eroate-slavone.................................. —.__ împrumut cu premiu ung.........................................149.80 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.50 Renta de hârtie austriacă...............................93.. 5 „ „ argint austriacă..........................................98.40 „ „ aur austriacă.........................................116.70 Losuri pentru austr. din 1860 ..........................—.— Acţiunile băncii austro-ungare.........................1074.— „ „de credit ung. ...... 369— „ „ it „ austr ..... 822.20 Argintul.............................................................—.— Galbeni împărătești.............................................. 6 67 Napoleon­ d’ori................................................... 9.62* Mărci 100 imp. germane.................................... 69.32* Londra 10 Livres sterlingi...................................128.87 Bursa de Bucuresoi. Pentru redacțiune responsabil: Andreiu Kultes« Din 2 Ian. st. v. — 4 oare p. m. Cassa Ultim Renta rom. per 1875 5% . . 158. -... - . — Renta română amort. 5°/0 . . 06 V.,-­ „ (Schuldverschreib.) . . . — . — Oblig, de stat. C F R. 6% 102.— --­Renta rom. (Rur. conv.) 6 ’/0 --,--­--.--­ împrumutul municipal 5°/0 . . --.-­--.--­Scrisuri func. rurale 7° 0 . . . 98.— --.--­Scrisuri func. rurale 5% . . . 104.50 ---.--­Idem urbane 7°/0.......................... 102 — „ «•/........................... 93.— --. — . B°/o.......................... 84— --. — Banca­ Nat. (500 lei vărs. într.) 1645 Soc. Dacia-Rom. (2­0 lei vers) 298 --.--­Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) 310­­.--­ Soc. rom. de reasig........................ 101 --.--­Soc. r. de cou (260 lei vSrs.) --.--­--.--­Oblig. Cassei Pensiunilor . . . --.---— Agio............................................... ---.--­--.--­Schim --_--­—.--­Londra 3 luni.......................... . ---.--— „ cek ....... . ---.--­--.--­Berlin 3 luni...............................— — .-­„ cec.................................... ---.-­--.--­Paris 3 luni....................................— --­„ cec ... . --.--­--.--­ Viena.............................................. » ’ *.................................... Agio.............................................. ——

Next