Tribuna, noiembrie 1893 (Anul 10, nr. 243-266)

1893-11-02 / nr. 243

Nr. 243 vins mai târziu — spunând însuşi piţigoiul unui cunoscut al seu — că el este causa că noi nu primim ziarele, confiscându-le, car’ o parte din ele trimiţându-le chiar ministrului din Budapesta. Ve scriu acestea, domnule redactor, ca să vadă onoratul public cetitor, că în cel mai curat cerc românesc din în­treaga ţeară se întâmplă astfel de lucruri. Ce va fi în alte cercuri? Tot acel funcţio­nar are o ură neîmpăcată a tot ce este ro­mânesc, din care causă cu oamenii de pe sate se poartă în modul cel mai josnic fă­­cându-le o mulţime de neajunsuri. Telegrame foarte urgente le-a expedat la destinaţiunea lor în loco cu 4—5 oare după sosirea lor, când nu mai erau de folos, ba poate spre pagubă, în zadar te plângi contra lui, căci nime nu te aude. Se fi fost un Român în locul lui, demult trebuia se-­şi fee catrafusele, fiind tras în cercetare disciplinară şi desti­tuit. Dar’ ce să-m i faci, astfel este în Unga­ria, nu e vina lui. .. * Un industriaş român model. Ni­ se scrie din Oraviţa că croitorul de acolo Petru Manciu se bucură de o bună reputaţiune în ramul meseriei sale. Dînsul posede o mul­ţime de medalii dela exposiţiunile teritoriale şi universale la care­­şi-a trimis manufacturile sale. Corespondentul nostru din Oraviţa în­deamnă pe tinerii români se se dedice mese­riilor, şi în chipul acesta se ridice ramul acesta, atât de negligiat la noi. Un ucaz al Ţarului. De o vreme încoace în Caucaz şi în guvernamentul Stavropol s’au înmulţit într’un chip înspăimântător bandele de tâlhari. Aceştia atacă trenurile, edificiile poştale, pe locuitorii bogaţi etc. In sfîrşit să­­vîrşesc tot felul de jafuri. Nu demult a fost atacat un oficiu poştal lângă Tiflis, car’ în ziua următoare briganzii au omorît o ceată de cazaci, care transportau mai multe pachete cu bani. Ţarul a dat un ucaz, prin care delic­tele de natura aceasta vor fi judecate de tribunalele militare, ca în vreme de răsboiu. Se ştie, pe lângă aceea, că în Rusia, ţeranii nu pot purta arme decât numai dacă plătesc o taxă anuală. Locuitorilor din Caucaz le era permis să poarte arme. Prin ucazul Ţarului li­ se ridică şi acest drept. * * Primar al Vienei a fost reales Dr. Prix, cu 81 voturi din 137. Această alegere a produs o mare tulburare în şirurile oposiţiei, care a impedecat pe Dr. Prix se-­şi ţină dis­cursul. Şedinţa a fost suspendată. * Demonstraţiune în Praga. La uni­versitatea cehă din Praga s’a făcut demonstra­ţiuni din incidentul instalării noului rector, Dr. C h r i s t u şe k, profesor de teologie. Stu­denţii cehi radicali, care se dau de ateişti începură să fluere, când prorectorul descrise biografia noului rector. Studenţii strigară: „Pereat­­ul Ateneul­ Român. Mercuri seara s’a ţi­nut adunare la Ateneu. S’a reales vechiul birou. După propunerea dlui membru Palade, s’a admis a se ţine câte o şedinţă plenară în fie­ce primă Lune a fiecărei luni. Lunia viitoare se vor alege birourile secţiunilor Ateneului. D. G. Esarcu a donat o bogată colecţiune de opere, între care minunata colecţiune a lui Winkelmann. Familia dlui general Florescu a donat Ateneului mai multe obiecte antice ale răposatului general. D. G. Esarcu a donat Ateneului copiii după corespondenţa primului consul italian din Principatele-Unite, Strambio. Aceste acte se decide a se comunica Acade­miei prin dl vice-preşedinte Urechiă. Şedinţa s’a ridicat la oarele 10 p. m. #• Comitetul asociaţiun­ii generale a studenţilor universitari români, întrunindu-se în 24 octomvrie a. c. la Bucureşti a ales pe el G. Paulian delegat, care pe dl Babeş, cassar pentru viitorul congres, care se va ţine la Constanţa. * Reforma instrucţiei în România. „Timpul“ anunţă că proiectul de lege asupra învăţământului secundar va veni în discuţiunea consiliului de miniştri în cursul săptămânii viitoare. Dl Take Ionescu, ministrul instruc­ţiunii publice, aflând că şi în Italia se pro­iectează reforma instrucţiunii, s’a adresat dlui Martini, ministrul instrucţiunii publice din Italia, şi ’l-a rugat să’i trimită proiectul ce va supune desbaterilor parlamentului italian. Dl Martini a răspuns că îndată­ ce va avă un exemplar tipărit din proiectul seu, îl va tri­mite ministrului instrucţiunii. * La Academia­ Română s’a început cer­cetarea şi clasarea documentelor și perga­mentelor adunate de pe la bisericile din epis­copia Romanului. * Crișa ministerială din Grecia. Mini­sterul­­și-a dat demisiunea, care a fost pri­mită. Regele a chemat pe dl Tricupis, care a primit misiunea de a forma noul cabinet. Se crede că în curând va fi constituit cabinetul. Pasagiul discursului tronului relativ la noul împrumut zice că neisbânda negocierilor pentru a contracta un împrumut la Londra creând o situaţiune gravă, guvernul a fost nevoit să încheie un împrumut nou pentru a împedeca o catastrofă devenită neapărată şi pentru a câştiga timp şi un teren mai bun pentru re­gularea datoriei publice. Decretul regal în privinţa aceasta va fi supus camerei. * Atentatul de la Barcelona. Ziarele din străinătate dau următoarele amănunte despre atentatul săvîrşit de anarchişti în tea­trul din Barcelona: Teatrul liric era plin înțesat. Se cânta opera „Wilhelm Teil“, când de­odată, din galerie, căzu­ o bombă în pri­mele rînduri ale parterului. Imediat bomba făcui expresie. în primul moment se produse o învălmăşeală teribilă. Toată lumea se re­pezi spre eșiri, dar­ porțile se înfundară astfel de oameni, încât numai puţini reuşiră se ese. Când învălmăşeala se mai potoli puţin publicul începu a se întoarce în sală. Un spectacol oribil li­ se presentă atunci ochilor: în jurul locului, unde se produsese expresia, zăceau vreo două­zeci de cadavre, cele mai multe mutilate în chip Îngrozitor. Jumătate din victime erau dame. S’a mai găsit pe urmă o a doua bombă, care nu făcuse expresie. * în ajutorul victimelor (lela San­tander. Comitetul presei, pentru serbările franco-ruse s’a declarat în unanimitate favo­rabil ideii de a trimite ajutoare familiilor vic­timelor de la Santander, ţinând a dovedi cu aceasta simpatiile Francezilor pentru naţiunea spaniolă. * Manifestaţiune pentru home-rule: în zilele trecute s-a ţinut în Dublin un mare mee­ting, la care au luat parte peste 10.000 Ir­landezi. După întrunire mulţimea a pornit pe strade, cântând cântece revoluţionare. Vre­o câţiva anarchişti, care voi să se însceneze tul­­burări au fost bătuţi. Irlandezii au lansat manifeste, în care cer autonomia Irlandei. * Parlamentul italian este convocat prin decret regal, pe ziua de 23 Noemvrie. * Rasa de aur. Prin cercurile Vaticanului se vorbeşte, că Papa va oferi roza de aur în anul viitor văduvei principese de coroană Ştefania. * Turnul Eiffel din Paris s-a închis, ca şi în anii precedenţi, de la 2 Noemvrie. El va fi redeschis în primăvara anului viitor, în tot timpul verii turnul a fost visitat de 262.320 persoane. Intrările au produs un venit de 443.448 lei. * Erată. In articolul de fond din numă­rul nostru de Dumineca trecută, s’au străcu­­rat două greşeli care schimbă înţelesul pasa­­gelor respective. Așa în coloana a 3-a pri­mul cuvânt al pasagiulu­i enultim trebue se fie „Barierele“, car’ nu „Bisericile“. în pen­ultimul rînd al articolului trebue să stee „scusă“ în loc de „acasă“. Porta redacţiunei Dlui D. S. în M. Raportul despre care amin­tiţi In epistola cu data de 11 Noemvrie n. nu ’l-am primit. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 13 Noemvrie n. (Telegr. part.­a „Tribunei“.) 50 stu­­denţi români au protestat energic în adunarea generală a studenţilor universitari, în contra căsătoriei civile. Un Român tind îndrumat la ordine, eşi mândru afară aplau­dat de colegii sei, şi ameninţat de Jidani. Alţii fură îndrumaţi la or­dine. Se născu un sgomot groaz­nic. Românii fac fuvoare. Preşe­dintele a cincia­ oară voia să d­i­­soalve şedinţa. La votare Românii es demonstrativ afară. Rom­ânii vor ţine meetinguri de protestare. Budapesta, 13 Noemvrie­­. Stu­denţii universitari s’au adunat în sala festivă a casei municipale, pentru a lua posiţiune în cestiunea reformei politice bisericeşti. Şedinţa a decurs din când în când furtunos, deoare­ce grupul stu­denţilor români a voit să spargă adu­narea (?!). Căpitanul poliţiei, care era de faţă a ameninţat că va disolva adu­narea, în fine după darea afară a tur­burătorilor. (Ce minciună perciunată! Red. „Trib.“) s’a continuat şedinţa. Viena, 13 Nov. n. împăratul a plecat aseară la München, la festivităţile cununiei. Ieri la ameazi noul cabinet a depus jurământul. Bibliografie. A apărut­ „Dor şi şale“, poesii de D. V­on­­ga cu o prefaţă de Ioan Russu Şirianul. Giula, 1893. Editura autorului. O parte a venitului se destinează înfiinţândului fond pentru ridicarea salariilor învăţătorilor gr.-or. români la mini­malul prescris prin lege. A apărut: Gestiuni din dreptul şi istoria bisericii româneşti unite, studiu apologetic din inci­dentul invectivelor „Gazetei Transil­vaniei“ şi a dlui Nicolae Densuşianu asupra metropolitului Oancea şi a bisericii unite. Cartea I. Blaj 1893. Tipografia se­minarului gr.-cat. în Blaj, 265 pag. A apărut: Aritmetică pentru şcoalele poporale, de F. E. Lutz. Tradusă de un învăţător după a 9-a ediţie germană. Anul I. şi II. de şcoală. Numerii dela 1—10, 10—20 şi 20—100. Braşov, 1894. Editura librăriei H. Zeidner. A apărut: „Carte de cetire“ pentru clasa I. şi II. gimnasială şi reală, seminare pedagogice şi şcoale superioare de fete, de Ioan Popea. Ediţiunea III., din nou prelucrată. Braşov. Editura lui N. I. Ciurcu. A apărut: catechismul religiunii ortodoxe­ răsăriten­e pentru şcoalele poporale de Dr. Petru Barbu. Admisă ca manual de propuneri, până acum de venerabilul consistor diecesan din Arad, Caransebeş, 1893, tiparul tipografiei şi libră­riei diecesane. A apărut: Industria indigenă şi comerciul exterior urmare la forţele productive ale României. Conferenţă făcută la societatea geografică ro­mână la 15 Martie 1893, de I. I. Nacian, profesor de economie politică la şcoala de ar­­chitectură din Bucureşti, membru al societăţii de economie politică şi al societăţii de statis­tică din Paris. Extras din Buletinul socie­tăţii geografice. Trim. I. şi II. 1893. Bucu­reşti, 1893. Librăria Socec şi Cia, Calea Victoriei nr. 21. A apărut: Conferenţă publică, ţinută în sala tea­trului din Buzău în ziua de 27 Iunie 1893, de domnul Brânzeu, student universitar. Buzeu, 1893. Tipografia Al. Georgescu. A apărut: „Istoria Universală“ pentru şcoalele se­cundare. De Vasile Goldiş, profesor. Volu­mul II. Evul mediu. Cu 70 de ilustraţiuni. Editura librăriei Nicolae I. Ciurcu, Braşov 1893. A apărut: Etica sau Morala filosofiei pentru şcoa­lele secundare de ambele sexe, de P. Dulin, profesor de filosofie şi pedagogie. Aprobată de ministerul cultelor şi instrucţiunii publice al României. Ediţia II. Bucureşti. Se poate procura de la librăriile: Socec, Sfetea şi Alkalay. „Trâvniţe“, 100 de cântece po­porale, slovace, harmonisate în mod foarte măiestru şi plăcut pentru pian. Călind­arul zilei. 2 Noemvrie (14 Noemvrie) 1893. Iulian: Muc. Achindin. Gregorian: Venerant. Soarele: resare 7.15 apune 4.13 Buletin meteorologic. Sibiiu, 13 Noemvrie n. 10 oare dimineaţa Din ţeară 10 Noemv. n. 7 oare dimineaţa, după Celsius Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.5) Temperatura Maximul Direcţia ventului Observată Diferența din preziuă şi minimul de temperatură 785.5 49.0 -•1.6 -2.8.6 NV 2.4 Stațiunile Presiune atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Ventul direcţia tăria Budapesta . 765+ 15N 2 Sătmar . . . 766 4­ 4.2 SE2 Cluj .... 765+ 0.2N 2 Orşova . . .+ 2.2E 1 Arad 766 +• 2.6 SE5 Panciova . . 765+ 1­5 NW2 Logodiţi. Dl Michail Marin­caş, din Secuen, teolog ales. s’a logodit cu d-şoara Va­leria Pop din Sig (Selagiu). Guvernatorul din Barcelona şi primarul ora­şului erau în teatru, în timpul expresiei. Ma­reşalul Martinez Campos nu era de faţă, ceea­ ce exclude presupunerea unei răsbunări directe pentru împuşcarea anarchistului care a comis ultimul atentat împotriva mareşalului. Imediat după atentat s’au făcut două arestări de anarchişti presenţi în sala teatrului şi s’au ordonat perchisiţii pe la diferiţii anarchişti cunoscuţi. Aceste perchiziţii au condus, după­­cum se ştie, şi la alte arestări. * TRIBUNA I Sosiţi în Sibiiu. La 13 Noemvrie n. Hotel „NeurihrerN. Paşca, notar din Ponor. I. May, privatier, Reich, întreprinzător şi Roaeszky, pro­topop din Cluj. Telecan cu fiiu din Panczek. I. Auer­­mann, comerciant, E. Bedi, privatier şi Nikiikei, pelerin din Budapesta. Roth din Berlin şi Weiss din Brünn, pelerini. A. Busin, întreprinzător din Braşov. Hotel „Habermann­*. I. Dragotea din Ibişfâlâu şi V. Roşdio din Poşaga-de-jos, învăţători. E c o te o m i c. Conversiunea lui 47a% Frances. Aprecierea importantă din cursul acestei săp­tămâni asupra conversiunii lui 41/30/0 este fără îndoeală aceea a ziarului „Temps“ din Paris, care deşi nu ia nici o conclusie for­mală, pare cel puţin să se ralieze cu siste­mul conversiunii în 30%. Se găsesc, zice ziarul „Temps“, bune spirite care recomandă conversiunea lui 4% în 21/20/0 pe cursul de 82 sau 83. Cu acest preţ noul titlu ar produce 3,25% succeptibil de a procura un spor de capital, menţinând în acelaşi timp pe rentier la adapost de ori­ce nouă conversiune. Această formulă însă ridică mai multe obiecţiuni: mai ântâiu, publicul nu este fami­liarist cu acest tip de 2 la­ Apoi s’a mai adăugat că apariţiunea lui 2%% la cota bur­sei pe cursul de 82 sau 83 ar fi o declarare rentei 3%. Mai sânt şi partisani ai conversiun­i din 41/a în 3%, adecă partisani pentru uni­ficarea datoriei. Pia­ţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 25 Octomvrie v. 1893 Z. Zamfirescu lui Tzuc­os & Lecos, grâu 9000 hect. 8.60 lei. Tem Dimitriadi lui M. Wechsler, orz 3020 hect. 4.40 lei. J J. Paspatti lui L. & M. Feitler, orz 2900 hect. 7.85 lei. G. Grosovici lui M. Roth & Co., grâu 1500 hect. 7.83 lei. G. Grosovici lui M. Cohen, 1600 hect. 7.85 lei. V. P. Sasu lui Ettlinger, grâu 1000 hect. 7.10 lei. T. Dimitriadi lui J. Gargias, 3800 hect 8.35 lei. Stamatopulo lui J. Cargias, porumb n. 1500 hect 6.65 lei. Frații Bach lui G. Ni­­colopulo, orz 4850 hect. 4.25 lei. U. I. Ne­­groponte lui L. & M. Feit­er, grâu 2600 hect. 6.70 lei. Fraţii Paspatelatos lui N. Copsida, porumb 1100 hect. 7.05 lei. Fraţii Papaste­­latos lui M. Wechsler, porumb 1000 hect. 6.80 lei. G. Grosovici lui Ottoman, grâu 2600 hect. 8.40 lei. C. Cotis lui H. Gol­denzweig, grâu 2550 hect. 8.30 lei. C. Cotis lui Otoman, grâu 2750 hect. 8.60 lei. I. Ca­­tica lui Sam. & Fried., grâu 4000 hect. 8.60 lei. Catastachis lui Solario, grâu 2500 hect. 8 lei. S. Einsenstein lui F. Carnevali, grâu 1850 hect. 8.30 lei. J. J. Paspati lui M. Roth & Co., grâu 1850 hect. 7.15 lei. V. P. Sasu lui Solairo, grâu 2100 hect. 8.95 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 1000 hect. 6.70 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 2400 hect. 7.15 lei. C. Tănăsescu lui Sam. & Fried., grâu 1600 hect. 7.35 lei. Z. Zamfirescu lui A. Verona, grâu 1450 hect. 8.10 lei. A. Embirica lui Peirano fils & Co, porumb 9900 hect. 8.68 lei. Cereale s­osite: Pe apă: grâu 220.500 hect., porumb 92.800 hect., orz 39.500 hect, ovăs 20.800 hect., săcară 9800 hect, fasole —.— hect. Pe uscat: grâu 379.800 hect., porumb 53.900 hect., orz 54400 hect., ovăs —.— hect., săcară 22.000 hect., fasole —.— hect Preţul mărfurilor Piaţa din Făgăraş, în 10 Nov. n. Grâu hectolitru 6. 5.40 pană 6.60; grâu mestecat fl. 4.20 până 5.— săcară fl. 3.10 pănă fl. 3.50; orz fl. 2.80 pănă fl. 3.—­ ovăs fl. 2.50 pană fl. 2.70; cucuruz fl. 3.50 până fl. 3.80; mazăre fl. 6.— pănă fl. 7.— fasole fl. 4.— pănă fl. 4.50; linte fl. —.— pănă fl. —.—; sămenţă de cânepă fl. 6.— pănă fl. 7.— sămânţa de in fl. 6. - 7.—; cartofi fl. 1.— pănă 1.40; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9—; său brut 100 chilogrami fl. 22.— până fl. 24.—; lumini de seu urnate fl. 41.— pănă fl. 44; unsoare de porc 1­00­ chl. fl. 64.— pănă fl. 05.—; slănină 100 chilo fl. 52 pănă fl. 60.—; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 24—; cânepă fl. 30.— pănă fl. 35.— ; fân fl. 2 50 pănă fl. 3.— carne de vită chilo 48 cr.; carnea de vițel 40 pănă 44 cr.; carnea de porc —.— pănă 40.—; carnea de oaie — pănă 28 —; ouâ 4 cu 10 cr Piaţa din Braşov, în 10 Nov. n. Grâu frumos becil. fl. 6.20, de mijloc fl. 5.61, mii slab fl. 5. grâu mestecat fl. 4.—, săcară frumoasă fl. 3.50, de mijloc 3.30 fl., mai slabă —.—, orz frumos fl. 4.3­­, de mijloc 4.--, ovăs frumos fl. 2 .30, de mijloc —.—,cucuruz fl.­­ mălaiu fl. 3.40, mazăre fl. 5 40, linte fl. 12.— fa­sole fl. 3.50, sămânță de in fl. 10.—, să.n. de cânepă fl. 4.—, cartofi fl. 90.—, carne de vită p. chile 16—5­0 cr. carne de porc 48 — 50 cr., 10 ouă cu 20 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch în 11 Nov. n. s’au notat: ungurești bătrâni grei —. — cr. pănă —.— cr., de mijloc --. - cr. pănă —.— cr., ungureşt grei tineri 45.— cr. pănă 45.‘/j cr. de mijloc 46.— cr. pănă 45.*/j cr., uşori 46 — cr pănă 48.— cr., marfă ţerănească grea 43. - cr. pănă 44— cr., de mijloc 45.— cr. pănă 45.'/j cr., uşoară 46.— cr. pănă 48.— cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei —cr. până —.— cr., transito de mijloc - .— cr. pănă —.— cr. transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­bești grei 43.'/, cr. pănă 44.— cr., transito de mijloc 48.‘/s cr- pănă 44 cr., transito ușori 41.% pănă cr. 42.‘/a cr.________ Pag. 971 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 11 Nov. n. 1893. âSminte C8 • « u a » o a Preţul per 100 ch­ilogr. dj . 2 o ri « •3 a s t Preţul per 100 chilo dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ Bacîca „ Grâu ung. de Nord 74 74 74 74 74 74 ■.— 75 75 75 75 75 75 Mill MMI Sămluţe, Cualitatea Preţul per vechi ori nou o Soiul per Hect. 100 chilogr. dela până Secară 70-72 ■•70 5.90 Or? de nutreţ 60-626. ■ 6.50 Ti de vinars 62--64 6.75 7.50 Ti do bere 64--66 7'8 i9 0 V§8 39--41 -----#-------___ Cucuruz (porumb) bănăţ. 75 6.60 7.3./ n de alt soiu 73 4 8 .4.90 Meiu_____ Hrișcă 4.30 4.70 Grâu de toam ---. --.-­a n de prim'.. O7. 6 7 48 3 i Cucuruz Octomvrie .« rQ a o —_.... M jii o o __.__ Ti Maiu-Iun ctMg 5.03 5.05 a. Ov&H de toamnă .—*7.45 CO 7 55 n de primăv­ia 6.86s 6.88 Cursul Producto diversa Solul doi a pîină Sem. de trif. Lucerna ungurească •8 — » roșie 05. 73 -Uleu de rap. rafinat 37 5038.50 Uns. de porc dela Pesta 56.6056.— 1 Ti dela țeară —.— Soo Slănină svântată.—— _— 'In afumată 52 —53.— oo Său 36.­­37.­o Prune __­_____ 1 Lictar slavon,nou— ,_,____ *n Ti bănățenesc,— -----.------­Miere brută— , -----­Ki galbină străcurată ----­Ceară de Rosenau . ...-----­Spirt brut­­ 6.50! 17. έn­ Drojdiuţe de spirt 19 19.50 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 13 Noemvrie n. 1893. Hârtie-monetă română . . Com­p. 10.03 vând. 10.10 Lire turceşti.......................... „ 11.30 ,, 11.40 Imperiali ................................ „ 10.40 ,­ 10.50 Ruble ruseijti...................... „ 1.31 „ 1 33 Bursa de Budapesta. Din 11 Nov. n. 1893. Renta de aur ung. 6--................................ . —,— n una 4 • • .... 1 10.31) n » hârtie „ 5%...................................... împrumutul căilor ferate ing...................................122.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)......................................................126.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) .....................................................100.50 Bonuri rurale ing...........................................................94.50 „ „ croate-slavone........................... 98.­Obligațiunile desp. regaliilor. ... . . loi.SO împrumut cu premiu ung. ...... 150.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142 — Renta de hârtie austriacă................................ . 96.60 „ de argint austriacă.............................................96.60 „ de aur austriacă...........................................119.50 Losurile austriace din 1860 . 160.50 Acțiun­ile băncii austro-ungare........................... 992.— „ »de credit ing...............................408 50 „ » » » anstr.............................. 333.­0 Scrisuri fonerare ale institut. de cred. și economii „Albina“.................................................................101.— Argintul.................................................................... — Galbeni împărătești................................................. 6­04 Napoleon­ d’ori.............................................................10.12 Mărci 100 imp. germane.............................................62.70 Londra 1O Livers sterling:.................................. 12. 60 Bursa de Viena Din 11 No . n. 1893. Renta de aur ung. 6°/( ........ — „ „ „ „ 4%.............................................116.10 „ „ hârtie „ 5°/....................................... Împrumutul căilor ferate ing...................................126.60 Amortisarea datoriei căilor ferate da Ost ing. (l­ a emisiune) . . .................................121 90 (Amortisarea datoriei căile ferate de. Ost ung. l-a emisiune)...........................................................100.60 Bonuri rurale ung. . ......................................9. 30 „ „ croate-slavone. ...... —.— împrumut cu premiu ung. ...........................ISO. — Locuri pentru regularea Tisei și­­Segh­edin . . 142.— Renta de hârtie austriacă.................................96.8­­ „ „ argint austriacă.............................................96.65 „ „ aur austriacă . . ......................119. 5 Losuri pentru austr. din 1860 ........................... 16051 Acțiunile băncii austro-ungare...........................991. — „ „ de credit ung. ...... 408.— „ » „ „ austr. .... 3-58.10 Argintul...................................................... Galbeni împârătești................................................ 6 02 Napoleon­ d’ori.............................................................10.15 Mărci 100 imp. germane......................................6­­.6( Londra 10 Livres sterlingi.....................................134.25 Bursa de BucurescL Redactor responsabil: Comei Scurta, Din 4 Oct. v. — 4 oare p. m. Cassa Ulf .ai Renta rom. per 1875 5% . . 158.— Renta română amort. 5°/0 . . oo */, —— „ (öchuldverschreib.)­Oblig, de stat. C, F K 6°/o 102. —— Renta rom. ('.tur, couv.) 6% ---— împrumutul municipal 5°/o • • —— Scrisuri func. rurale 5°/o • • 98.—•--— Scrisuri func. rurale 7°/o • • 104.50— idem urbane 7%........................... 102— „ 6%........................... 93.—— -, 5° o • 84.——­Banca-Naț. (500 lei vărs. într.) 1645 ■ -Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) 298 —■ — Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) 310 —— Soc rom. de reasig......................... 101 —— Soc. r. de cou (250 lei vârs.) --.--­—— Oblig. Cassei Pensiunilor . . .—— Agio................................................. ---.---—— Schimb --•---— Lo dra 3 iuui . . . . , . ---.-­... „ eek...................................... .. , — —— Uerlin 3 luni . , ---—— | cec...................................... ------— Paris 3 luni ....... —.--­•—— ^ cec ... . . c~ —— Viena................................................ —■— ................................................. Agio................................................ ...—

Next