Tribuna, noiembrie 1893 (Anul 10, nr. 243-266)
1893-11-02 / nr. 243
Nr. 243 vins mai târziu — spunând însuşi piţigoiul unui cunoscut al seu — că el este causa că noi nu primim ziarele, confiscându-le, car’ o parte din ele trimiţându-le chiar ministrului din Budapesta. Ve scriu acestea, domnule redactor, ca să vadă onoratul public cetitor, că în cel mai curat cerc românesc din întreaga ţeară se întâmplă astfel de lucruri. Ce va fi în alte cercuri? Tot acel funcţionar are o ură neîmpăcată a tot ce este românesc, din care causă cu oamenii de pe sate se poartă în modul cel mai josnic făcându-le o mulţime de neajunsuri. Telegrame foarte urgente le-a expedat la destinaţiunea lor în loco cu 4—5 oare după sosirea lor, când nu mai erau de folos, ba poate spre pagubă, în zadar te plângi contra lui, căci nime nu te aude. Se fi fost un Român în locul lui, demult trebuia se-şi fee catrafusele, fiind tras în cercetare disciplinară şi destituit. Dar’ ce să-m i faci, astfel este în Ungaria, nu e vina lui. .. * Un industriaş român model. Ni se scrie din Oraviţa că croitorul de acolo Petru Manciu se bucură de o bună reputaţiune în ramul meseriei sale. Dînsul posede o mulţime de medalii dela exposiţiunile teritoriale şi universale la careşi-a trimis manufacturile sale. Corespondentul nostru din Oraviţa îndeamnă pe tinerii români se se dedice meseriilor, şi în chipul acesta se ridice ramul acesta, atât de negligiat la noi. Un ucaz al Ţarului. De o vreme încoace în Caucaz şi în guvernamentul Stavropol s’au înmulţit într’un chip înspăimântător bandele de tâlhari. Aceştia atacă trenurile, edificiile poştale, pe locuitorii bogaţi etc. In sfîrşit săvîrşesc tot felul de jafuri. Nu demult a fost atacat un oficiu poştal lângă Tiflis, car’ în ziua următoare briganzii au omorît o ceată de cazaci, care transportau mai multe pachete cu bani. Ţarul a dat un ucaz, prin care delictele de natura aceasta vor fi judecate de tribunalele militare, ca în vreme de răsboiu. Se ştie, pe lângă aceea, că în Rusia, ţeranii nu pot purta arme decât numai dacă plătesc o taxă anuală. Locuitorilor din Caucaz le era permis să poarte arme. Prin ucazul Ţarului li se ridică şi acest drept. * * Primar al Vienei a fost reales Dr. Prix, cu 81 voturi din 137. Această alegere a produs o mare tulburare în şirurile oposiţiei, care a impedecat pe Dr. Prix se-şi ţină discursul. Şedinţa a fost suspendată. * Demonstraţiune în Praga. La universitatea cehă din Praga s’a făcut demonstraţiuni din incidentul instalării noului rector, Dr. C h r i s t u şe k, profesor de teologie. Studenţii cehi radicali, care se dau de ateişti începură să fluere, când prorectorul descrise biografia noului rector. Studenţii strigară: „Pereatul Ateneul Român. Mercuri seara s’a ţinut adunare la Ateneu. S’a reales vechiul birou. După propunerea dlui membru Palade, s’a admis a se ţine câte o şedinţă plenară în fiece primă Lune a fiecărei luni. Lunia viitoare se vor alege birourile secţiunilor Ateneului. D. G. Esarcu a donat o bogată colecţiune de opere, între care minunata colecţiune a lui Winkelmann. Familia dlui general Florescu a donat Ateneului mai multe obiecte antice ale răposatului general. D. G. Esarcu a donat Ateneului copiii după corespondenţa primului consul italian din Principatele-Unite, Strambio. Aceste acte se decide a se comunica Academiei prin dl vice-preşedinte Urechiă. Şedinţa s’a ridicat la oarele 10 p. m. #• Comitetul asociaţiunii generale a studenţilor universitari români, întrunindu-se în 24 octomvrie a. c. la Bucureşti a ales pe el G. Paulian delegat, care pe dl Babeş, cassar pentru viitorul congres, care se va ţine la Constanţa. * Reforma instrucţiei în România. „Timpul“ anunţă că proiectul de lege asupra învăţământului secundar va veni în discuţiunea consiliului de miniştri în cursul săptămânii viitoare. Dl Take Ionescu, ministrul instrucţiunii publice, aflând că şi în Italia se proiectează reforma instrucţiunii, s’a adresat dlui Martini, ministrul instrucţiunii publice din Italia, şi ’l-a rugat să’i trimită proiectul ce va supune desbaterilor parlamentului italian. Dl Martini a răspuns că îndată ce va avă un exemplar tipărit din proiectul seu, îl va trimite ministrului instrucţiunii. * La Academia Română s’a început cercetarea şi clasarea documentelor și pergamentelor adunate de pe la bisericile din episcopia Romanului. * Crișa ministerială din Grecia. Ministerulși-a dat demisiunea, care a fost primită. Regele a chemat pe dl Tricupis, care a primit misiunea de a forma noul cabinet. Se crede că în curând va fi constituit cabinetul. Pasagiul discursului tronului relativ la noul împrumut zice că neisbânda negocierilor pentru a contracta un împrumut la Londra creând o situaţiune gravă, guvernul a fost nevoit să încheie un împrumut nou pentru a împedeca o catastrofă devenită neapărată şi pentru a câştiga timp şi un teren mai bun pentru regularea datoriei publice. Decretul regal în privinţa aceasta va fi supus camerei. * Atentatul de la Barcelona. Ziarele din străinătate dau următoarele amănunte despre atentatul săvîrşit de anarchişti în teatrul din Barcelona: Teatrul liric era plin înțesat. Se cânta opera „Wilhelm Teil“, când deodată, din galerie, căzu o bombă în primele rînduri ale parterului. Imediat bomba făcui expresie. în primul moment se produse o învălmăşeală teribilă. Toată lumea se repezi spre eșiri, dar porțile se înfundară astfel de oameni, încât numai puţini reuşiră se ese. Când învălmăşeala se mai potoli puţin publicul începu a se întoarce în sală. Un spectacol oribil li se presentă atunci ochilor: în jurul locului, unde se produsese expresia, zăceau vreo douăzeci de cadavre, cele mai multe mutilate în chip Îngrozitor. Jumătate din victime erau dame. S’a mai găsit pe urmă o a doua bombă, care nu făcuse expresie. * în ajutorul victimelor (lela Santander. Comitetul presei, pentru serbările franco-ruse s’a declarat în unanimitate favorabil ideii de a trimite ajutoare familiilor victimelor de la Santander, ţinând a dovedi cu aceasta simpatiile Francezilor pentru naţiunea spaniolă. * Manifestaţiune pentru home-rule: în zilele trecute s-a ţinut în Dublin un mare meeting, la care au luat parte peste 10.000 Irlandezi. După întrunire mulţimea a pornit pe strade, cântând cântece revoluţionare. Vreo câţiva anarchişti, care voi să se însceneze tulburări au fost bătuţi. Irlandezii au lansat manifeste, în care cer autonomia Irlandei. * Parlamentul italian este convocat prin decret regal, pe ziua de 23 Noemvrie. * Rasa de aur. Prin cercurile Vaticanului se vorbeşte, că Papa va oferi roza de aur în anul viitor văduvei principese de coroană Ştefania. * Turnul Eiffel din Paris s-a închis, ca şi în anii precedenţi, de la 2 Noemvrie. El va fi redeschis în primăvara anului viitor, în tot timpul verii turnul a fost visitat de 262.320 persoane. Intrările au produs un venit de 443.448 lei. * Erată. In articolul de fond din numărul nostru de Dumineca trecută, s’au străcurat două greşeli care schimbă înţelesul pasagelor respective. Așa în coloana a 3-a primul cuvânt al pasagiului enultim trebue se fie „Barierele“, car’ nu „Bisericile“. în penultimul rînd al articolului trebue să stee „scusă“ în loc de „acasă“. Porta redacţiunei Dlui D. S. în M. Raportul despre care amintiţi In epistola cu data de 11 Noemvrie n. nu ’l-am primit. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 13 Noemvrie n. (Telegr. part.a „Tribunei“.) 50 studenţi români au protestat energic în adunarea generală a studenţilor universitari, în contra căsătoriei civile. Un Român tind îndrumat la ordine, eşi mândru afară aplaudat de colegii sei, şi ameninţat de Jidani. Alţii fură îndrumaţi la ordine. Se născu un sgomot groaznic. Românii fac fuvoare. Preşedintele a cincia oară voia să disoalve şedinţa. La votare Românii es demonstrativ afară. Românii vor ţine meetinguri de protestare. Budapesta, 13 Noemvrie. Studenţii universitari s’au adunat în sala festivă a casei municipale, pentru a lua posiţiune în cestiunea reformei politice bisericeşti. Şedinţa a decurs din când în când furtunos, deoarece grupul studenţilor români a voit să spargă adunarea (?!). Căpitanul poliţiei, care era de faţă a ameninţat că va disolva adunarea, în fine după darea afară a turburătorilor. (Ce minciună perciunată! Red. „Trib.“) s’a continuat şedinţa. Viena, 13 Nov. n. împăratul a plecat aseară la München, la festivităţile cununiei. Ieri la ameazi noul cabinet a depus jurământul. Bibliografie. A apărut „Dor şi şale“, poesii de D. Vonga cu o prefaţă de Ioan Russu Şirianul. Giula, 1893. Editura autorului. O parte a venitului se destinează înfiinţândului fond pentru ridicarea salariilor învăţătorilor gr.-or. români la minimalul prescris prin lege. A apărut: Gestiuni din dreptul şi istoria bisericii româneşti unite, studiu apologetic din incidentul invectivelor „Gazetei Transilvaniei“ şi a dlui Nicolae Densuşianu asupra metropolitului Oancea şi a bisericii unite. Cartea I. Blaj 1893. Tipografia seminarului gr.-cat. în Blaj, 265 pag. A apărut: Aritmetică pentru şcoalele poporale, de F. E. Lutz. Tradusă de un învăţător după a 9-a ediţie germană. Anul I. şi II. de şcoală. Numerii dela 1—10, 10—20 şi 20—100. Braşov, 1894. Editura librăriei H. Zeidner. A apărut: „Carte de cetire“ pentru clasa I. şi II. gimnasială şi reală, seminare pedagogice şi şcoale superioare de fete, de Ioan Popea. Ediţiunea III., din nou prelucrată. Braşov. Editura lui N. I. Ciurcu. A apărut: catechismul religiunii ortodoxe răsăritene pentru şcoalele poporale de Dr. Petru Barbu. Admisă ca manual de propuneri, până acum de venerabilul consistor diecesan din Arad, Caransebeş, 1893, tiparul tipografiei şi librăriei diecesane. A apărut: Industria indigenă şi comerciul exterior urmare la forţele productive ale României. Conferenţă făcută la societatea geografică română la 15 Martie 1893, de I. I. Nacian, profesor de economie politică la şcoala de architectură din Bucureşti, membru al societăţii de economie politică şi al societăţii de statistică din Paris. Extras din Buletinul societăţii geografice. Trim. I. şi II. 1893. Bucureşti, 1893. Librăria Socec şi Cia, Calea Victoriei nr. 21. A apărut: Conferenţă publică, ţinută în sala teatrului din Buzău în ziua de 27 Iunie 1893, de domnul Brânzeu, student universitar. Buzeu, 1893. Tipografia Al. Georgescu. A apărut: „Istoria Universală“ pentru şcoalele secundare. De Vasile Goldiş, profesor. Volumul II. Evul mediu. Cu 70 de ilustraţiuni. Editura librăriei Nicolae I. Ciurcu, Braşov 1893. A apărut: Etica sau Morala filosofiei pentru şcoalele secundare de ambele sexe, de P. Dulin, profesor de filosofie şi pedagogie. Aprobată de ministerul cultelor şi instrucţiunii publice al României. Ediţia II. Bucureşti. Se poate procura de la librăriile: Socec, Sfetea şi Alkalay. „Trâvniţe“, 100 de cântece poporale, slovace, harmonisate în mod foarte măiestru şi plăcut pentru pian. Călindarul zilei. 2 Noemvrie (14 Noemvrie) 1893. Iulian: Muc. Achindin. Gregorian: Venerant. Soarele: resare 7.15 apune 4.13 Buletin meteorologic. Sibiiu, 13 Noemvrie n. 10 oare dimineaţa Din ţeară 10 Noemv. n. 7 oare dimineaţa, după Celsius Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.5) Temperatura Maximul Direcţia ventului Observată Diferența din preziuă şi minimul de temperatură 785.5 49.0 -•1.6 -2.8.6 NV 2.4 Stațiunile Presiune atmosf. în mun. Temperatura Celsius Ventul direcţia tăria Budapesta . 765+ 15N 2 Sătmar . . . 766 4 4.2 SE2 Cluj .... 765+ 0.2N 2 Orşova . . .+ 2.2E 1 Arad 766 +• 2.6 SE5 Panciova . . 765+ 15 NW2 Logodiţi. Dl Michail Marincaş, din Secuen, teolog ales. s’a logodit cu d-şoara Valeria Pop din Sig (Selagiu). Guvernatorul din Barcelona şi primarul oraşului erau în teatru, în timpul expresiei. Mareşalul Martinez Campos nu era de faţă, ceea ce exclude presupunerea unei răsbunări directe pentru împuşcarea anarchistului care a comis ultimul atentat împotriva mareşalului. Imediat după atentat s’au făcut două arestări de anarchişti presenţi în sala teatrului şi s’au ordonat perchisiţii pe la diferiţii anarchişti cunoscuţi. Aceste perchiziţii au condus, dupăcum se ştie, şi la alte arestări. * TRIBUNA I Sosiţi în Sibiiu. La 13 Noemvrie n. Hotel „NeurihrerN. Paşca, notar din Ponor. I. May, privatier, Reich, întreprinzător şi Roaeszky, protopop din Cluj. Telecan cu fiiu din Panczek. I. Auermann, comerciant, E. Bedi, privatier şi Nikiikei, pelerin din Budapesta. Roth din Berlin şi Weiss din Brünn, pelerini. A. Busin, întreprinzător din Braşov. Hotel „Habermann*. I. Dragotea din Ibişfâlâu şi V. Roşdio din Poşaga-de-jos, învăţători. E c o te o m i c. Conversiunea lui 47a% Frances. Aprecierea importantă din cursul acestei săptămâni asupra conversiunii lui 41/30/0 este fără îndoeală aceea a ziarului „Temps“ din Paris, care deşi nu ia nici o conclusie formală, pare cel puţin să se ralieze cu sistemul conversiunii în 30%. Se găsesc, zice ziarul „Temps“, bune spirite care recomandă conversiunea lui 4% în 21/20/0 pe cursul de 82 sau 83. Cu acest preţ noul titlu ar produce 3,25% succeptibil de a procura un spor de capital, menţinând în acelaşi timp pe rentier la adapost de orice nouă conversiune. Această formulă însă ridică mai multe obiecţiuni: mai ântâiu, publicul nu este familiarist cu acest tip de 2 la Apoi s’a mai adăugat că apariţiunea lui 2%% la cota bursei pe cursul de 82 sau 83 ar fi o declarare rentei 3%. Mai sânt şi partisani ai conversiuni din 41/a în 3%, adecă partisani pentru unificarea datoriei. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 25 Octomvrie v. 1893 Z. Zamfirescu lui Tzucos & Lecos, grâu 9000 hect. 8.60 lei. Tem Dimitriadi lui M. Wechsler, orz 3020 hect. 4.40 lei. J J. Paspatti lui L. & M. Feitler, orz 2900 hect. 7.85 lei. G. Grosovici lui M. Roth & Co., grâu 1500 hect. 7.83 lei. G. Grosovici lui M. Cohen, 1600 hect. 7.85 lei. V. P. Sasu lui Ettlinger, grâu 1000 hect. 7.10 lei. T. Dimitriadi lui J. Gargias, 3800 hect 8.35 lei. Stamatopulo lui J. Cargias, porumb n. 1500 hect 6.65 lei. Frații Bach lui G. Nicolopulo, orz 4850 hect. 4.25 lei. U. I. Negroponte lui L. & M. Feiter, grâu 2600 hect. 6.70 lei. Fraţii Paspatelatos lui N. Copsida, porumb 1100 hect. 7.05 lei. Fraţii Papastelatos lui M. Wechsler, porumb 1000 hect. 6.80 lei. G. Grosovici lui Ottoman, grâu 2600 hect. 8.40 lei. C. Cotis lui H. Goldenzweig, grâu 2550 hect. 8.30 lei. C. Cotis lui Otoman, grâu 2750 hect. 8.60 lei. I. Catica lui Sam. & Fried., grâu 4000 hect. 8.60 lei. Catastachis lui Solario, grâu 2500 hect. 8 lei. S. Einsenstein lui F. Carnevali, grâu 1850 hect. 8.30 lei. J. J. Paspati lui M. Roth & Co., grâu 1850 hect. 7.15 lei. V. P. Sasu lui Solairo, grâu 2100 hect. 8.95 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 1000 hect. 6.70 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 2400 hect. 7.15 lei. C. Tănăsescu lui Sam. & Fried., grâu 1600 hect. 7.35 lei. Z. Zamfirescu lui A. Verona, grâu 1450 hect. 8.10 lei. A. Embirica lui Peirano fils & Co, porumb 9900 hect. 8.68 lei. Cereale sosite: Pe apă: grâu 220.500 hect., porumb 92.800 hect., orz 39.500 hect, ovăs 20.800 hect., săcară 9800 hect, fasole —.— hect. Pe uscat: grâu 379.800 hect., porumb 53.900 hect., orz 54400 hect., ovăs —.— hect., săcară 22.000 hect., fasole —.— hect Preţul mărfurilor Piaţa din Făgăraş, în 10 Nov. n. Grâu hectolitru 6. 5.40 pană 6.60; grâu mestecat fl. 4.20 până 5.— săcară fl. 3.10 pănă fl. 3.50; orz fl. 2.80 pănă fl. 3.— ovăs fl. 2.50 pană fl. 2.70; cucuruz fl. 3.50 până fl. 3.80; mazăre fl. 6.— pănă fl. 7.— fasole fl. 4.— pănă fl. 4.50; linte fl. —.— pănă fl. —.—; sămenţă de cânepă fl. 6.— pănă fl. 7.— sămânţa de in fl. 6. - 7.—; cartofi fl. 1.— pănă 1.40; mălaiul fl. 8.— pănă fl. 9—; său brut 100 chilogrami fl. 22.— până fl. 24.—; lumini de seu urnate fl. 41.— pănă fl. 44; unsoare de porc 100 chl. fl. 64.— pănă fl. 05.—; slănină 100 chilo fl. 52 pănă fl. 60.—; săpun 100 buc. fl. 22.— fl. 24—; cânepă fl. 30.— pănă fl. 35.— ; fân fl. 2 50 pănă fl. 3.— carne de vită chilo 48 cr.; carnea de vițel 40 pănă 44 cr.; carnea de porc —.— pănă 40.—; carnea de oaie — pănă 28 —; ouâ 4 cu 10 cr Piaţa din Braşov, în 10 Nov. n. Grâu frumos becil. fl. 6.20, de mijloc fl. 5.61, mii slab fl. 5. grâu mestecat fl. 4.—, săcară frumoasă fl. 3.50, de mijloc 3.30 fl., mai slabă —.—, orz frumos fl. 4.3, de mijloc 4.--, ovăs frumos fl. 2 .30, de mijloc —.—,cucuruz fl. mălaiu fl. 3.40, mazăre fl. 5 40, linte fl. 12.— fasole fl. 3.50, sămânță de in fl. 10.—, să.n. de cânepă fl. 4.—, cartofi fl. 90.—, carne de vită p. chile 16—50 cr. carne de porc 48 — 50 cr., 10 ouă cu 20 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch în 11 Nov. n. s’au notat: ungurești bătrâni grei —. — cr. pănă —.— cr., de mijloc --. - cr. pănă —.— cr., ungureşt grei tineri 45.— cr. pănă 45.‘/j cr. de mijloc 46.— cr. pănă 45.*/j cr., uşori 46 — cr pănă 48.— cr., marfă ţerănească grea 43. - cr. pănă 44— cr., de mijloc 45.— cr. pănă 45.'/j cr., uşoară 46.— cr. pănă 48.— cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei —cr. până —.— cr., transito de mijloc - .— cr. pănă —.— cr. transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sârbești grei 43.'/, cr. pănă 44.— cr., transito de mijloc 48.‘/s cr- pănă 44 cr., transito ușori 41.% pănă cr. 42.‘/a cr.________ Pag. 971 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 11 Nov. n. 1893. âSminte C8 • « u a » o a Preţul per 100 chilogr. dj . 2 o ri « •3 a s t Preţul per 100 chilo dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ Bacîca „ Grâu ung. de Nord 74 74 74 74 74 74 ■.— 75 75 75 75 75 75 Mill MMI Sămluţe, Cualitatea Preţul per vechi ori nou o Soiul per Hect. 100 chilogr. dela până Secară 70-72 ■•70 5.90 Or? de nutreţ 60-626. ■ 6.50 Ti de vinars 62--64 6.75 7.50 Ti do bere 64--66 7'8 i9 0 V§8 39--41 -----#-------___ Cucuruz (porumb) bănăţ. 75 6.60 7.3./ n de alt soiu 73 4 8 .4.90 Meiu_____ Hrișcă 4.30 4.70 Grâu de toam ---. --.-a n de prim'.. O7. 6 7 48 3 i Cucuruz Octomvrie .« rQ a o —_.... M jii o o __.__ Ti Maiu-Iun ctMg 5.03 5.05 a. Ov&H de toamnă .—*7.45 CO 7 55 n de primăvia 6.86s 6.88 Cursul Producto diversa Solul doi a pîină Sem. de trif. Lucerna ungurească •8 — » roșie 05. 73 -Uleu de rap. rafinat 37 5038.50 Uns. de porc dela Pesta 56.6056.— 1 Ti dela țeară —.— Soo Slănină svântată.—— _— 'In afumată 52 —53.— oo Său 36.37.o Prune _______ 1 Lictar slavon,nou— ,_,____ *n Ti bănățenesc,— -----.------Miere brută— , -----Ki galbină străcurată ----Ceară de Rosenau . ...-----Spirt brut 6.50! 17. În Drojdiuţe de spirt 19 19.50 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 13 Noemvrie n. 1893. Hârtie-monetă română . . Comp. 10.03 vând. 10.10 Lire turceşti.......................... „ 11.30 ,, 11.40 Imperiali ................................ „ 10.40 , 10.50 Ruble ruseijti...................... „ 1.31 „ 1 33 Bursa de Budapesta. Din 11 Nov. n. 1893. Renta de aur ung. 6--................................ . —,— n una 4 • • .... 1 10.31) n » hârtie „ 5%...................................... împrumutul căilor ferate ing...................................122.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)......................................................126.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) .....................................................100.50 Bonuri rurale ing...........................................................94.50 „ „ croate-slavone........................... 98.Obligațiunile desp. regaliilor. ... . . loi.SO împrumut cu premiu ung. ...... 150.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 142 — Renta de hârtie austriacă................................ . 96.60 „ de argint austriacă.............................................96.60 „ de aur austriacă...........................................119.50 Losurile austriace din 1860 . 160.50 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 992.— „ »de credit ing...............................408 50 „ » » » anstr.............................. 333.0 Scrisuri fonerare ale institut. de cred. și economii „Albina“.................................................................101.— Argintul.................................................................... — Galbeni împărătești................................................. 604 Napoleon d’ori.............................................................10.12 Mărci 100 imp. germane.............................................62.70 Londra 1O Livers sterling:.................................. 12. 60 Bursa de Viena Din 11 No . n. 1893. Renta de aur ung. 6°/( ........ — „ „ „ „ 4%.............................................116.10 „ „ hârtie „ 5°/....................................... Împrumutul căilor ferate ing...................................126.60 Amortisarea datoriei căilor ferate da Ost ing. (l a emisiune) . . .................................121 90 (Amortisarea datoriei căile ferate de. Ost ung. l-a emisiune)...........................................................100.60 Bonuri rurale ung. . ......................................9. 30 „ „ croate-slavone. ...... —.— împrumut cu premiu ung. ...........................ISO. — Locuri pentru regularea Tisei șiSeghedin . . 142.— Renta de hârtie austriacă.................................96.8 „ „ argint austriacă.............................................96.65 „ „ aur austriacă . . ......................119. 5 Losuri pentru austr. din 1860 ........................... 16051 Acțiunile băncii austro-ungare...........................991. — „ „ de credit ung. ...... 408.— „ » „ „ austr. .... 3-58.10 Argintul...................................................... Galbeni împârătești................................................ 6 02 Napoleon d’ori.............................................................10.15 Mărci 100 imp. germane......................................6.6( Londra 10 Livres sterlingi.....................................134.25 Bursa de BucurescL Redactor responsabil: Comei Scurta, Din 4 Oct. v. — 4 oare p. m. Cassa Ulf .ai Renta rom. per 1875 5% . . 158.— Renta română amort. 5°/0 . . oo */, —— „ (öchuldverschreib.)Oblig, de stat. C, F K 6°/o 102. —— Renta rom. ('.tur, couv.) 6% ---— împrumutul municipal 5°/o • • —— Scrisuri func. rurale 5°/o • • 98.—•--— Scrisuri func. rurale 7°/o • • 104.50— idem urbane 7%........................... 102— „ 6%........................... 93.—— -, 5° o • 84.——Banca-Naț. (500 lei vărs. într.) 1645 ■ -Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) 298 —■ — Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) 310 —— Soc rom. de reasig......................... 101 —— Soc. r. de cou (250 lei vârs.) --.--—— Oblig. Cassei Pensiunilor . . .—— Agio................................................. ---.---—— Schimb --•---— Lo dra 3 iuui . . . . , . ---.-... „ eek...................................... .. , — —— Uerlin 3 luni . , ---—— | cec...................................... ------— Paris 3 luni ....... —.--•—— ^ cec ... . . c~ —— Viena................................................ —■— ................................................. Agio................................................ ...—